Efectele bolilor din timpul sarcinii asupra fatului

Faptul ca unii microbi patogeni par totusi sa strabata bariera placentara explica maladiile care se comunica de la mama la copil. Astfel, toxoplasmoza, relativ raspandita, poate contamina fatul si determina leziuni la ochi, ficat, splina, hidrocefalie.

Contaminarea mamei se produce prin carne de oaie mancata cruda sau insuficient fripta. Astazi se stie ca sifilisul patern nu este de temut (nu se face transmiterea gametica a spirochetului) si chiar sifilisul matern determina rar malformatii, dar poate provoca avorturi sau infectarea prin contaminare directa a copilului.

Rubeola, contactata de mama in prima perioada a sarcinii – a sasea-a zecea saptamana – determina la 95% din cazuri anomalii asupra organului atunci in formare ochi, ureche, inima. Fata de gravitatea leziunilor, s-a discutat necesitatea avortului provocat in aceasta situatie. Hepatita declansata in ultimul trimestru al sarcinii poate fi transmisa nou-nascutului. Totusi, daca regimul alimentar al mamei este corect si ea beneficiaza de control medical permanent, boala nu va fi inrautatita de sarcina. Se asociaza o frecventa mai mare de avorturi spontane, chiar mortalitate perinatala cu aceasta maladie, fara insa ca datele sa fie foarte concludente. De asemenea, rujeola, scarlatina, herpesul, varicela, gripa pot afecta starea de sanatate a fetusului. In ceea ce priveste transmiterea Sida, ea se realizeaza prin circuitul sangvin mama-fat sau in cursul nasterii prin ingurgitarea de sange infectat de catre nou-nascut. Mijloacele de diagnostic in timpul sarcinii sunt, actualmente, limitate. Transmiterea mai frecventa s-a constatat la mamele atinse de forme severe, cu deficit imunitar marcat. Tuberculoza materna actioneaza nu prin infectia insasi, ci prin starea de nutritie a mamei. Copiii din mame cu TBC, care nu sunt grav atinse, au o greutate similara cu cei nascuti din mame sanatoase. Dar gravitatea leziunilor la mame tuberculoase poate determina ca 23-64% nou-nascuti sa fie prematuri.

Diabetul reprezinta o sursa de marformatii, printre care se inscriu buza de iepure, hipoplazia humerusului si femurului, sindactilia, anencefalia, ageneza basicii udului, rinichiului etc. Se constata procente mari de mortalitate fetala si neofetala a acestor sarcini si consecinte asupra dezvoltarii ponderale a fatului. Krisss si Futscher indica faptul ca diabetul se dezvolta la peste 50% din mamele care nasc copii intrecand limitele normale ponderale. La mame cu epilepsie, riscul de malformatii ale nou-nascutului creste de 2-3 ori fata de nou-nascutii mamelor sanatoase. Cel mai des intalnite sunt: buza de iepure, cardiopatiile congenitale (defectele de sept), malformatiile neurologice (hidrocefalie, microcefalie), malformatiile digestive si scheletice. Riscul ca nou-nascutul sa aiba o hemoragie este crescut, deoarece mama epileptica se afla permanent sub tratament. De aceea si mortalitatea perinatala este de 2-3 ori mai mare.

Intoxicatiile cronice ale mamei actioneaza asupra fetusului prin intermediul sangelui matern. Aici trebuie enumerate alcoolului, nicotina si unele medicamente. Foarte grave sunt efectele thalifomidelor, ele dand malformatii caracterizate prin atrofia membrelor, anomalii ale inimii si tubului digestiv. Si alte medicamente – sulfamidele, tetraciclina, desperpina etc. – pot produce malformatii congenitale, dar in general dozele medicamentoase care se utilizeaza in terapeutica nu sunt destul de mari pentru a provoca astfel de accidente. Alcoolismul cronic este, la randul sau, un factor deosebit de periculos. Astfel, 30% din avorturile spontane se datoreaza consumului mare de alcool. Malformatiile congenitale cresc substantial (25%)  la nou-nascutul provenit din mama alcoolica. Specific este sindromul fatului, care are urmatoarele simptome retardarea cresterii in greutate, in lungime si a perimetrului cranian (toate trei dimensiunile – sau fiecare separat – pot fi afectate cu circa 10% din valorile normale); semne de anomalii neurologice, de intarziere sau de alterare a intelectului; modificari in aspectul craniului si al fetei (microcefalie), modificari ale formei buzei superioare si ale regiunii maxilare. Acesti nou-nascuti vor prezenta in dezvoltarea lor ulterioara tulburari de comportament si un indice de inteligenta scazut. Printre factorii exogeni de prima importanta, cu putere de actiune asupra organismului uman si de repercutare, prin intermediul mamei, asupra nou-nascutului, se afla mediul social si cel de hrana.