TRADIŢII ÎN ŞINCA NOUĂ DE LĂSATUL SECULUI

Profesor Geografie. Constanin Mădălina

Şcoala Generala Nr. 1 /Liceul Grigore Moisil Braşov

"Roata de foc" se înscrie în rândul tradiţiilor populare legate de fertilitate şi puterea magică, purificatoare a focului. Focul simbolizează pasiunea, dar şi distrugerea. Roata reprezintă începutul şi reînnoirea. Roţile de foc purifică pământul, înaintea lucrărilor de primavară şi pârjoleşte iarna, în aşteptarea renaşterii naturii.

Ţara Făgăraşului este o zonă în care obiceiurile şi tradiţiile ocupă un loc important în sufletele oamenilor. Bătrânii ţin cu sfinţienie la obiceiurile lăsate moştenire de la străbuni.

Multe sate au renunţat la tradiţii dar există şi excepţii de la regulă, satul Şinca Nouă un sat cu oameni hotărâţi care au ţinut la religia şi tradiţiile lor.

În frunte cu primarul au hotarât să reînvie o parte a tradiţiilor ce păreau pierdute, unul dintre acestea era Roata în Flăcări, la început fiind mai greu dar cu ambiţie şi entuziasm au reuşit.

Timp de 50 ani obiceiul a fost interzis, dar de 10 ani a fost reînviat şi a luat amploare an de an.

Sărbătoarea Roata în Flăcări are loc în perioada de Lăsata Secului, când se încheie perioada tocmirii de căsătorii şi încep muncile agricole.Această sărbătoare reprezintă o judecată publică a celor care nu au respectat regulile comunităţii şi era dedicată fetelor ce erau nemăriatate pentru că aveau pretenţii prea mari poate chiar absurde în vechime. Strigarea peste sat este ceremonialul prin care flăcăii numesc fetele care nu s-au măritat şi care a fost motivul. În satele tradiţionale, normele bazate pe obiceiuri străvechi erau respectate cu stricteţe, iar orice violare a acestora era pedepsită de comunitate.

Obiceiul avea la origine strigături moralizatoare pentru fetele ce nu se căsătoreau până la o anumită vârstă, dar în prezent s-a renunţat a se mai striga numele fetelor nemăritate  această sărbătoare fiind un motiv de a se întâlni şi a duce mai departe un obicei vechi.

Roata în Flăcări simbolizează dorinţa de purificare a omului, focul semnificând purificarea, limpezimea, trecerea omului într-o stare duhovnicească mai puternică, trecerea de la păcat la virtute.

Peste 200 de localnici se adună la şcoala din sat de unde porneşte alaiul de feciori si fete împreună cu primarul, părintele şi învăţătorul, având în prim plan feciorii, plecând către casa gazdă. Pe drum, cele două grupuri strigă şi chiuie, adunând sătenii pe la porţi. Pe uliţele noroiate, au grijă ca hainele să ramană curate: băieţii în cioareci albi, cheptare, căciuli de miel, haine negre de postav, iar fetele, cu poale albe şi şort întors.

Ceata de feciori se destramă odată cu obiceiul Roata în Flăcări în timp ce în alte părţi se destramă de Sf. Ioan.

La gazdă se întinde dansul tradiţonal „Purtata” după care feciorii trec la aranjarea roţii, o roată de lemn de car, învelită în paie.

Nu trebuie trecută cu vederea simbolistica trecerii de la timpul vechi la timpul nou, trecere care era privită ca un obicei al bilanţului  faptelor sătenilor şi în ce măsură acestea puteau fi corectate.

Acest obicei de primăvară reprezintă sfârşitul perioadei în care se putea face nunţi, iar pe de ală parte marcheză venirea primăverii şi a unei lungi perioade de privaţiuni şi reţineri, adică venirea postului mare al Paştelui.

De la gazdă alaiul se îndreaptă către deal. Această tradiţie a aprinderii focului de primăvară este specifică în toată Europa. Aprinderea focului pe deal îşi are originea în practica foarte veche de apărare a semănatului şi livezilor împotriva gerului, alungarea iernii şi întâmpinarea primăverii.

Pe vremuri acest obicei era dedicat fetelor nemăritate cu rol de judecată, roţile erau date fetelor nemăritate, ele erau făcute de râs prin sat prin strigături specifice care se auzeau în toată zona, mai demult se menţiona numele fetelor dar azi s-a renunţat la această practică.

Momentul central îl constituie urcatul dealului de către feciori şi datul durumului la roată.

"Fata laudată, ce se ţine-ncoconată,

 O rămas nemăritată!"

 "De ce, măăă?"

Grupul de flăcăi răspunde cu alte strigături, explicând că fata s-a ţinut prea mândră, a refuzat şi băiatul "în pantaloni nemţeşti", şi pe cel cu „cioareci”. Dialogul între cetele suite în vârful dealului încetează când roata cu paie e pregătită să fie trimisă la vale. Un cerc de foc se rostogoleşte pe pantă în chiuiturile băieţilor şi ale sătenilor rămaşi în vale să privească spectacolul.  Roata care se rostogoleşte de pe deal, simbolizează reînnoirea periodică a timpului, iar focul este simbolul purificării, iluminării, prilejuind ritualuri care au drept scop alungarea puterilor malefice dar la acet obicei  reprezintă şi „focul pedepsei”. Roate este simbolul solar reprezentând evoluţia ciclică a timpului.

Sărbătoarea se încheie cu un bal la Căminul Cultural, proaspăt renovat, unde toată lumea cântă, râde şi dansează. Aşa petrec şincănenii de Lăsata Secului, îngropând iarna şi întâmpinând venirea primăverii cu bucurie.

Obiceiul de la Şinca Nouă nu ar fi fost reînviat fără sprijinul Consiliului Judeţean, Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Braşov şi nu în ultimul rând al primăriei comunei Şinca Nouă.

Mergeţi la acest obicei şi cu siguranţă vă veţi simţi că sunteţi român şi mai pregătiţi pentru întâmpinarea sărbătorilor de peste an.

Bibiografie:

www.crestinortodox.ro

www.sincanoua.ro