Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Studiu Modalitati de educare a comportamentelor ecologice la elevi
Scris de administrator   
Luni, 08 Februarie 2021 00:00

 

STUDIU-MODALITĂȚI DE EDUCARE A COMPORTAMENTELOR ECOLOGICE LA ELEVI

Înv. Marc Aurica-Școala Gimnazială Câmpeni

“ Omul poate stăpâni natura cât timp ține seama de legile ei” – Grigore Antipa

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate și bună funcționare depinde întreaga activitate umană. Formarea elevilor cu o conștiință și o conduită ecologică devine o cerință deosebit de importantă pentru orice demers educativ școlar și extrașcolar.

Educația ecologică vizează formarea și cultivarea capacităților de rezolvare a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale și postindustriale la scară socială, care a generat numeroase efecte negative la nivelul naturii și a existenței umane. Educația pentru mediu are ca scop schimbarea viziunii pe care noi o avem asupra lumii și înțelegerea relațiilor care se țes în interiorul sistemelor ecologice, între om și natură.

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice, literare , artistice, plastice, sportive etc. Formele  de realizare sunt diversificate: observaţii, experimente, povestiri ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii, expoziţii, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediţii, tabere, scenete ecologice, concursuri.

Prin educaţie ecologică, copiii dobândesc cunoştinţe, atitudini şi motivaţii pentru a acţiona individual şi în echipă la soluţionarea problemelor care ţin de protecţia mediului înconjurător. Prin educaţie ecologică se cultivă dragostea şi respectul elevilor pentru lumea înconjurătoare, se formează atitudini de dezaprobare faţă de cei care încalcă normele de protecţie a mediului şi se cultivă interesul pentru promovarea ideii unui mediu natural sănătos.

O reală educaţie ecologică se realizează şi în cadrul activităţilor extraşcolare. Modul cel mi elocvent îl reprezintă proiectul de mediu. Prin complexitatea sa şi prin timpul pe care fiecare coordonator de proiect şi-l alocă pentru desfăşurarea lui, proiectul poate atinge mai multe obiective. Totodată, el presupune o gamă largă de activităţi şi, din acest motiv, tematica poate fi diversă. Proiectul de mediu este unul dintre proiectele care se poate realiza având suportul total al copiilor implicaţi. Utilitatea lui constă în aceea că îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura care există între om şi natură, între cunoştinţele dobândite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, dă posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuală sau în grup, autoconducându-şi procesul de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile.

E nevoie ca educaţia să includă şi dimensiunea ecologică, să aibă drept ,,coloană vertebrală” gândirea ecologică ce trebuie să fie păstrată ca un crez. Natura nu cere despăgubire pentru nimic, dar are pretenţia s-o păstrăm şi să o respectăm. Ea ne oferă totul numai să ne bucure, dar noi ce îi oferim naturii? Ar trebui să ne gândim serios la această întrebare, oferind un răspuns pe măsura aşteptărilor ei.

Educația ecologică poate începe din momentul în care un copil poate diferenția „bun” de „rău”, prin „rău” înțelegând inclusiv gunoi, mizerie, suferință. Odată ce copiii pricep că anumite lucruri se aruncă și altele nu și că Pământul „suferă” atunci când aruncăm gunoaie, ecoeducația începe. Pentru că sunt în formare, cei mici vor adopta mult mai ușor comportamente pozitive față de mediul înconjurător, pe care le vor păstra, cel mai probabil, pe tot parcursul vieții. Grija față de natura  se va revărsa în multe alte comportamente ale copilului – grija față de spațiul personal – de la camera și bancă, până la ghiozdan și dulap. Un copil care deprinde din timp noțiuni de ecologice va deveni un adolescent responsabil.

Mediul înconjurător este un mecanism viu cu o complexitate deosebită, de a cărui integritate și bună funcționare depinde întreaga activitate umană. Formarea elevilor cu o conștiință și o conduită ecologică devine o cerință deosebit de importantă pentru orice demers educativ școlar și extrașcolar.

Educația ecologică vizează formarea și cultivarea capacităților de rezolvare a problemelor declanșate odată cu aplicarea tehnologiilor industriale și postindustriale la scară socială, care a generat numeroase efecte negative la nivelul naturii și a existenței umane. Educația pentru mediu are ca scop schimbarea viziunii pe care noi o avem asupra lumii și înțelegerea relațiilor care se țes în interiorul sistemelor ecologice, între om și natură.

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate: şcolară, extraşcolară, activităţi ştiinţifice, literare , artistice, plastice, sportive etc. Formele  de realizare sunt diversificate: observaţii, experimente, povestiri ştiinţifice, desene, activităţi practice, plimbări, drumeţii, excursii, vizionări de diapozitive, jocuri de mişcare, distractive, orientări turistice, labirinturi ecologice, colecţii, expoziţii, spectacole, vizionări de emisiuni TV, expediţii, tabere, scenete ecologice, concursuri.

Prin educaţie ecologică, copiii trebuie să dobândească cunoştinţe, atitudini şi motivaţii pentru a acţiona individual şi în echipă la soluţionarea problemelor care ţin de protecţia mediului înconjurător. Prin educaţie ecologică se cultivă dragostea şi respectul elevilor pentru lumea înconjurătoare, se formează atitudini de dezaprobare faţă de cei care încalcă normele de protecţie a mediului şi se cultivă interesul pentru promovarea ideii unui mediu natural sănătos.

Pornind de la premisa ca educatia ecologica presupune mai multe componente (cunoştinte, competențe, atitudini, conduite) care se dobândesc într-un timp îndelungat, este firesc ca această latură a educaţiei să se afle în atenţia mai multor discipline şi în toate etapele de pregătire şi formare a elevilor.

„ La limba română, valorificând textele din manual, elevii iau contact cu frumosul din natură cu ajutorul cuvintelor, realizează creaţii artistice dupa imagini din natură.

„ Geografia este disciplina care oferă bogate cunoştinţe despre relief, ape curgătoare, ape stătătoare, floră şi faună.

„ Problemele de matematică de aflare a unor suprafeţe de teren ocupate de diferite culturi sau păduri, de aflare a unor cantităţi de diferite materiale din natură pot conduce la convingerea elevilor că mediul trebiue protejat, că pot colecta materiale refolosibile în vederea păstrării resurselor naturale.

„ La abilităţi practice elevii îngrijesc plantele din clasă, realizează jucării din materiale refolosibile, realizează colecţii de frunze, seminţe, alte materiale pe care le folosesc apoi în activitatea lor.

„ Educaţia plastică  îşi aduce aportul la dezvoltarea simţului artistic, la sesizarea echilibrului, armoniei din mediul înconjurător oferă posibilitatea să transpună prin mijloace artistice frumosul din natură.

„ Educaţia civică  cuprinde teme care pot fi valorificate cu succes pentru formarea de atitudini adecvate în raporturile copiilor cu mediul înconjurător.

„ Unele teme prevăzute de programa de istorie ne dau posibilitatea realizării tangenţiale a educaţiei ecologice.

„ Disciplina știinţe are un mare potenţial în educaţia ecologică a elevilor. Această disciplină asigură în mod organizat însuşirea unor cunoştinţe prin activităţi de observare, identificare, grupare, jocuri, activităţi practice a lumii care ne înconjoară.

Nu cu multă vreme în urmă, la disciplina științe, clasa a III-a, am discutat tema ”Poluarea apei, a solului, a aerului”, la care elevii au desfășurat diverse activități având ca obiectiv important, educația ecologică. La jocul de rol ”Pământul ne transmite”, o parte a elevilor au jucat rolul Pământului și a elementelor sale componente (apa, solul, aerul), arătând care sunt problemele acestora, temerile și urmările create de poluare, venind cu exemple chiar din mediul apropiat. Ceilalți elevi au jucat rolul unor ”consilieri de mediu” care au identificat soluții la situațiile invocate de colegii lor. Un alt joc de rol la care elevii s-au implicat cu plăcere, a fost ”Primar pentru o zi în localitatea ta”, unde elevii au propus măsuri pentru asigurarea curățeniei și înfrumusețarea localității. O altă activitate a constat în elaborarea unor afișe care să îndemne la grijă, protecție și respect pentru mediu cu toate componentele sale ( apă, aer, sol), la care elevii au realizat desene și sloganuri sugestive, convingătoare.

O reală educaţie ecologică se realizează şi în cadrul activităţilor extraşcolare. Modul cel mi elocvent îl reprezintă proiectul de mediu. Prin complexitatea sa şi prin timpul pe care fiecare coordonator de proiect şi-l alocă pentru desfăşurarea lui, proiectul poate atinge mai multe obiective. Totodată, el presupune o gamă largă de activităţi şi, din acest motiv, tematica poate fi diversă. Proiectul de mediu este unul dintre proiectele care se poate realiza având suportul total al copiilor implicaţi. Utilitatea lui constă în aceea că îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura care există între om şi natură, între cunoştinţele dobândite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii, dă posibilitatea elevilor de a se implica şi organiza prin investigare individuală sau în grup, autoconducându-şi procesul de educaţie, îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public opiniile.

De-a lungul carierei didactice, am realizat diverse activități extrașcolare ecologice, cu elevii claselor îndrumate, ca proiectele școlare educative, desfășurate chiar în parteneriat cu instituții locale care pot avea un cuvânt de spus în privința protecției mediului. Un astfel de proiect a fost: Natura ne aseamănă, educația ne deosebește”, desfășurat în parteneriat cu Ocolul silvic din localitate. Prin activităţile desfăşurate copiii au fost educaţi să iubească, să ocrotească natura şi să trăiască în armonie cu ea. Ei trebuie să ştie că orice copac plantat înseamnă o gură de aer proaspăt si o încercare infimă de a reechilibra ecosistemul. Elevii au înțeles mai bine natura, rolul și nevoile ei, au învățat s-o iubească şi s-o ocrotească.

Obiectivele specifice ale proiectului

· educarea în spiritul respectului pentru pădure, pentru mediul înconjurător, conştientizarea faptului că omul nu este stăpânul naturii, ci parte integrantă a ei;

· educarea deprinderilor de păstrare a sănătăţii prin schimbarea atitudinii faţă de propria persoană, faţă de mediul în care trăiesc şi cresc;

· însuşirea unor cunoştinţe ecologice prin activităţi cu caracter experimental şi demonstrativ;

· însuşirea unor reguli de ocrotire şi protecţie a naturii ;

· îmbogăţirea vocabularului cu termeni specifici ecologiei;

· folosirea resurselor din natură şi a materialelor reciclabile în scopuri practice; stimularea imaginaţiei şi a creativităţii elevilor;

· formarea unei conduite favorabile, a unui stil de viaţă sănătos din punct de vedere fizic, emoţional şi socio-moral;

· formarea unor deprinderi care să stimuleze sentimente de dragoste, de ocrotire a tot ce-i inconjoara, educarea laturii afective a copiilor;

· stimularea cooperării de grup pentru îndeplinirea sarcinilor propuse, în vederea realizării unor rezultate cu impact pozitiv şi stimulator pentru toţi cei implicaţi in proiect;

· Activităţile desfășurate:

o Lansarea proiectului;

o SOS Pământul- întâlnirea cu un reprezentant al Ocolului silvic din localitate;

o Întâlnirea cu un reprezentant al Ocolului silvic din localitate, pentru a dezbate tema: ”Importanța padurii pentru omenire”;

o Organizarea unei acțiuni de curățare a spațiului din jurul școlii, de plantare de flori sau arbuști ornamentali;

o Acțiuni de întreținere a ” Colțului verde din clasă”;

o Ziua Păsărilor;

o Atelier de creație unde vom confecționa măști și haine din materiale reciclabile;

o Natura –prietena noastră- drumeție în jurul localității, cu accent pe educație ecologică, plantare de puieți sub îndrumarea reprezentantului Ocolului silvic;

o Împărtăşirea impresiilor.

Ecologia nu este doar o ştiinţă, ci şi un concept de viaţă. A trăi într-un mediu curat şi sănătos trebuie să se înveţe încă de la grădiniţă. Şcoala, biserica, familia şi întreaga societate sunt chemate să oprească distrugerea naturii, să ,,domesticească” omul, să-l împace cu natura şi să-l reaşeze în natură. A respecta natura, a o înţelege şi a o iubi trebuie să devină o trăsătură de caracter. Este o datorie cetăţenească, o datorie de conştiinţă şi etică să contribuim la ocrotirea naturii, pentru că natura nu aparţine numai generaţiilor actuale ale Terrei ci, cu deosebire, generaţiilor viitoare. Copiii sunt martori oculari ai transformărilor din viaţa socială, economică şi din mediul înconjurător, iar toate aspectele le stârnesc curiozitatea, fapt ce se manifestă prin noianul de întrebări ce ni le pun.

E nevoie ca educaţia să includă şi dimensiunea ecologică, să aibă drept ,,coloană vertebrală” gândirea ecologică ce trebuie să fie păstrată ca un crez. Natura nu cere despăgubire pentru nimic, dar are pretenţia s-o păstrăm şi să o respectăm. Ea ne oferă totul numai să ne bucure, dar noi ce îi oferim naturii? Ar trebui să ne gândim serios la această întrebare, oferind un răspuns pe măsura aşteptărilor ei.

Bibliografie:

Mohan, Gheorghe, Ardelean, A., – ,,Ecologie şi protecţia mediului’’, Editura „Scaiul”, Bucureşti, 1993;

Cuciinic, Constanţa – ,,Natura – prietena mea’’, Editura Aramis, 2003;

Oana Andra Bălăceanu – ”Educaţia ecologică formală şi importanţa ei”, Editura Columna, Bucureşti, 2013;

Ultima actualizare în Marţi, 22 Martie 2022 18:14
 

Revista cu ISSN

Coursebooks

COURSEBOOKS   Anca Lăptucă Colegiul Naţional "Mihai Viteazul", Ploieşti Coursebooks are great and no one can deny how helpful they have been to us especially during our first years of teaching. ...

Read more

Proba practica la concurs pentru ocupare…

   ANEXA Nr. 10   la metodologie   PROBA PRACTICA din cadrul concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate la clasele/grupele/unitatile de invatamant care scolarizeaza elevi cu deficiente de auz   Proba practica consta in:...

Read more

Dezvoltarea capacitatii de autoevaluare …

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE AUTOEVALUARE ÎN CICLUL PRIMAR Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni Ocaziile care i-au adus pe elevi în situația de a se...

Read more

Povestea unui om lenes de Ion Creanga, o…

  “POVESTEA UNUI OM LENEŞ”, DE ION CREANGĂ: OMUL NU ERA LENEŞ CI BOLNAV DE MIASTENIA GRAVIS   Prof. Drd. Miron Costina Violeta Şcoala cu cls. I-VIII Tălpaş, judeţul Dolj     Contrar interpretărilor existente în literatura...

Read more

Importanta creativitatii in dezvoltarea …

IMPORTANŢA STIMULĂRII CREATIVITĂŢII ÎN DEZVOLTAREA COPILULUI   Marinescu Larisa Eromanga, Profesor Psihopedagog, Centrul de Pedagogie Curativă HD - locaţia Lupeni, Judeţul Hunedoara     Creativitatea poate fi definită ca trăsătură complexă a personalităţii umane, constând...

Read more

Mitul lui Sisif

MITUL LUI SISIF Prof. Lorincz Cristina profesor C.T. Iosif Şilimon, Braşov   Articolul de faţă este un studiu asupra operei camusiene „Mitul lui Sisif”, aducând în discuţie tema principală a absurdului. Întregul studiu se...

Read more

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

12. Alcoolul     Alcoolul nu este considerat întotdeauna un drog, fiind acceptat de societate. Cu toate astea, alcoolul este într-adevar un drog, iar folosirea lui abuzivă a crescut, până la a deveni,...

Read more

Selectia cadrelor didactice pentru Corpu…

Selecţia cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi în Management Educaţional   Etape:27 februarie - 12 martie 2012 Completarea formularului de selecţie online. Raport număr candidaţi înscrişi în etapa de...

Read more