Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Studiu geografic asupra calitatii mediului in municipiul Braila
Vineri, 08 Aprilie 2011 00:00

STUDIU GEOGRAFIC ASUPRA CALITĂŢII MEDIULUI

ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

 

Profesor Miron Steluţa Otilia

Şcoala cu clasele I-VIII Movila Miresii, judeţul Brăila

 

Rezumat: Studiul şi-a propus să identifice actualele probleme de mediu de pe raza municipiului Brăila, în vederea fundamentării unei strategii de dezvoltare urbană care să reducă efectele negative asupra mediului şi să conducă la dezvoltarea localităţii în armonie cu mediul natural.

Cuvinte cheie: poluarea mediului, surse de poluare, măsuri de protecţie a mediului.

 

Poluarea mediului a ajuns în perioada actuală la un punct în care atacă dezlănţuit omul şi mediul său de existenţă. Trecând peste limitele capacităţii de suport a naturii, de regenerare şi echilibrare, toţi agenţii poluanţi se răspândesc rapid în aer, apă sau sol, generând, dezvoltând şi propagând unul din cele mai grave pericole pe care le-a întâmpinat civilizaţia zilelor noastre. S-a ajuns în situaţia în care omul însuşi se ameninţă pe sine, prin activitatea sa generală, insuficient controlată şi neadaptată în întregime la realităţile naturale înconjurătoare, ameninţând echilibrul ecologic.

Dezvoltarea mare pe care a înregistrat-o mediul urban, a atras după sine şi amplificarea consecinţelor negative asupra vieţii oamenilor, determinate de factori economici, sociali şi psihologici.

Printre consecinţele pozitive ale mediului urban Brăila în viaţa oamenilor pot fi: accesul uşor la bunurile materiale şi spirituale care sunt grupate pe arii restrânse; diversificarea mijloacelor desfăşurării procesului muncii şi a vieţii, în general; nivelul ridicat şi diversificat al educării oamenilor în concordanţă cu echiparea tehnică a procesului muncii; forme diverse şi moderne de comunicare între oameni.

Între consecinţele negative pot fi enumerate: concentrarea mare a populaţiei (4941,6 loc/km², la recensământul din anul 2002), a clădirilor şi a altor mijloace impuse de funcţionarea ecosistemului urban; gradul mare de poluare al aerului, solului şi apei, rezultat din activitatea industrială, transport, densitatea mare a populaţiei; îndepărtarea de factorii naturali şi artificializarea modului de viaţă; creşterea stresului psiho-social şi a sedentarismului datorită reducerii posibilităţilor de relaxare, odihnă, activităţi fizice.

Primele surse de poluare au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea o dată cu apariţia primelor obiective economice pe raza oraşului Brăila: Şantierul naval Brăila (1864); Uzina de gaz pentru iluminat (1869); Fabrica de bere – MÜLLER (1872); Fabrica de ciment – I. G. Cantacuzino (1888).

După anul 1950, problemele de ecologie urbană se amplifică ca urmare a procesului de industrializare, ce a cuprins toată ţara, prin apariţia unor noi obiective economice în partea de sud a oraşului, pe Platforma industrială Chiscani amplasată la circa 10 km de municipiul Brăila, având ca profil preponderent industria chimică.

Datorită înglobării în intravilan a obiectivelor economice şi deci a amplasării necorespunzătoare, procesele de producţie emană şi deversează diverşi agenţi poluaţi în mediul înconjurător, afectând calitatea vieţii în ecosistemul urban Brăila.

Principalele surse de poluare de pe teritoriul municipiului Brăila se împart în surse mobile - mijloace de transport rutier şi naval- şi surse fixe reprezentate de agenţii economici din municipiul Brăila care activeză în următoarele ramuri industriale:

Ø            industria energiei electrice: SC TERMOELECTRICA SA (producţie energie electrică), SC CET SA (producţie energie termică);

Ø            industria metalurgică: SC LAMINORUL SA, SC EURALUM SRL (metalurgia aluminiului şi turnare nemetale neferoase uşoare), SC ECE ROMÂNIA SRL (metalurgia aluminiului);

Ø           industria constructoare de maşini: STX RO OFFSHORE BRĂILA SA (construcţii nave), SC PROMEX SA (turnare metale feroase);

Ø           industria chimică: SC CELHART DONARIS SA (fabricarea hârtiei); SC AURONINI INDUSTRIES GRUP SRL (fabricare articole din material plastic); SC AIR LIQUID SRL (fabricare acetilenă);

Ø           industria lemnului: SC CONCEPT ATRIUM SRL (fabricare mobilier), SC SIGENIS COM SRL  (tăierea şi rindeluirea lemnului);

Ø           industria materialelor de construcţii: SC HIDROTEHNICA SA, SC CONCIVIA SA (fabricarea betonului şi a elementelor din beton), SC FEHU PROD SRL (fabricarea varului şi a ipsosului), SC CARPAT BETON SRL, SC ARMAX SRL (fabricare beton), ;

Ø           industria uşoară: SC BRAICONF SA, SC CASA HERMOSA SRL, SC BLAZER SRL, SC NEO SRL, SC VALMET TRADE SRL;

Ø           industria alimentară:

§              produse lactate: SC LACTA PROD SA, SC BRAILACT SA,

§              produse de panificaţie sau de patiserie: SC DEMOPAN SA, SC ELDOMIR IMPEX SRL, SC FANYON SRL, SC GOLF TRADE SRL

§              fabricarea îngheţatei: SC SECRET PROD SRL;

§              produse din carene: SC MAREX SA;

§              complexe de porci: SC COMPLEXUL DE PORCI BRĂILA SA, SC CARUZ BRĂILA SA.

Între anii 1990 şi 2010, investiţiile în domeniul activităţilor economice s-au concentrat spre apariţia unor capacităţi noi de producţie, reprezentate de ateliere, secţii sau mici fabrici, în cea mai mare parte cu capital privat. În acelaşi timp unele spaţii de producţie importante ca suprafaţă şi dotare din cadrul marilor unităţi economice din oraşul Brăila (SC PROMEX SA; SC Laminorul SA; CPL; SC DUNACOR SA; SC CELHART SA) au rămas nefolosite, deoarece activitatea acestor unităţi s-a restrâns considerabil.

            Industria din zona municipiului Brăilei, prin diversitatea mare a domeniilor de activitate, are un aport mare la poluarea factorilor de mediu prin emisiile gazoase, lichide sau solide pe care le generează, dar, ca urmare a scăderii producţiei industriale, în ultima perioadă cantităţile globale de substanţe poluante evacuate în mediu au scăzut, menţinându-se totuşi la valori ridicate faţă de normal.

Din această cauză se impun o serie de măsuri de protecţie a mediului:

     extinderea şi modernizarea instalaţiilor de depoluare ale unităţilor industriale;

     retehnologizarea instalaţiilor principalilor agenţi economici poluanţi;

     plantarea unor perdele forestiere de protecţie în apropierea principalelor surse de poluare;

     utilizarea pe scară largă a gazului metan drept combustibil în centrale termice şi gospodăriile populaţiei;

     folosirea în traficul auto a benzinei cu conţinut redus de plumb;

     plantarea unor perdele forestiere de protecţie în lungul principalelor artere de circulaţie pentru reducerea poluării fonice;

     realizarea staţiei de epurare a apelor uzate provenite din municipiul Brăila;

     îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a deşeurilor din gospodării; asigurarea numărului necesar de containere; ridicarea şi transportul deşeurilor în ritm optim; mecanizarea colectării deşeurilor stradale;

     realizarea unei noi halde de gunoi a municipiului, în apropierea localităţii Mucheni, dar la distanţă suficient de mare de zonele locuite;

     demararea de acţiuni de reconstrucţie ecologică a zonelor degradate existente (zona depozitului de deşeuri industriale Chiscani).

O atenţie deosebită trebuie acordată însă evoluţiei nivelului pânzei de apă freatică în zona municipiului Brăila. În vederea stopării ridicării nivelului acesteia în cadrul studiilor hidrologice realizate în ultimii 2-3 ani au fost propuse următoarele soluţii:

     realizarea unui dren de adâncime în partea nord-vestică a oraşului, cu descărcare în zona Lacu Dulce sau în Lunca Siretului;

     realizarea în zone depresionare din platforma oraşului a unor lacuri de colectare a apelor freatice, preconizându-se creşterea evapotranspiraţiei prin menţinerea luciului de apă;

     realizarea unor drenuri de-a lungul Falezei Dunării cu descărcare liberă în fluviu;

     transformarea în dren a vechiului colector general de canalizare Germani, după punerea în exploatare a noului colector.

Un deosebit rol în protecţia mediului îl constituie amplasarea corespunzătoare a viitoarelor obiective economice şi a căilor de comunicaţie, dar mai ales susţinerea acţiunilor de educare şi conştientizare ecologică a populaţiei în vederea atragerii ei ca participant activ la rezolvarea problemelor de mediu.

 

A sosit timpul în care omul trebuie să înţeleagă mai bine unitatea naturii şi să depună eforturi comune pentru stăvilirea pericolului generat de poluarea mediului.

 

 

Bibliografie:

Erdeli G., Cucu V., România. Populaţie. Aşezări umane. Economie, Ed. Transversal, Bucureşti, 2005.

Gâştescu P., Ecologia aşezărilor umane, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 1998.

xxx, Raport anual privind starea factorilor de mediu din judeţul Brăila în anul 2010, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, 2011.

 

Ultima actualizare în Sâmbătă, 09 Aprilie 2011 07:23
 

Revista cu ISSN

Fisa de asistenta la ora de dirigentie c…

FIŞA DE ASISTENŢĂ LA ORE   DIRIGENŢIE – CONSILIERE ŞI ORIENTARE     I. DATE GENERALE:   Data   Clasa   Ora   Numele şi prenumele cadrului didactic (diriginte)   Specialitatea   Vechimea în învăţământ   Gradul didactic   Tema   Participanţi (elevi) Nr.total……..elevi,  din care prezenţi….. elevi Alţi participanţi   Observator(director, responsabil comisia...

Read more

EDUCATIA INCLUZIVA

EDUCAtIA INCLUZIVÃ: RESPECT, SOLIDARITATE, INTEGRARE   Ene Iuliana, profesor psiholog scolar Şcoala cu clasele I-VIII „I. L. Caragiale” - Medgidia     Motto: “Şcolile inclusive trebuie sã recunoascã si sã rãspundã diferitelor nevoi ale elevilor,...

Read more

Procese morfodinamice si riscurile geomo…

PROCESE MORFODINAMICE ŞI RISCURILE GEOMORFOLOGICE IMPUSE DE FACTORII POTENŢIALI AI MEDIULUI GEOGRAFIC   Prof. Vasile-Octavian Cosmescu, Liceul de Artă “Hariclea Darcleé”, Brăila şi Liceul Tehnologic Însurăţei   Arealul studiat se află în NV judeţului...

Read more

Mijloace si forme de realizare la pregat…

PREGĂTIREA PREŞCOLARILOR PENTRU SCRIS MIJLOACE ŞI FORME DE REALIZARE                                              Prof. Înv. Preşc. Barbu Stela                                            Grădiniţa P.N. Nr. 6 Lugoj Structură A                                            Grădiniţei Pp. Nr.2 Lugoj     Învăţământului preşcolar  îi...

Read more

Planificare model pentru geografie gimna…

Planificare model pentru geografie gimnaziu   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model de...

Read more

ritmicitatea citirii

                                                 RITMICITATEA CITIRII                                                    (studiu de cercetare pedagogică)     Prof. înv. primar Dobrea Monica Şcoala cu cls. I-VIII „Înv. N. Pâslaru” Caşin, jud. Bacău             „Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos...

Read more

Invatarea la distanta

  ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ prof. Mihaela Butoi Liceul Tehnologic “Petru Poni”, Onești Evoluţia exponenţială a domeniilor de utilizare a informaticii din ultima perioada, precum și necesitatea implementării ei în cele...

Read more

Europa e mai aproape

EUROPA E MAI APROAPE                                                                                       Prof. Georgeta Munteanu                                                                                     CNA « Ion Vidu » Timişoara   Vise...vise...vise. Cu toţii visăm. Si iată că visele devin uneori realitate. Cum a fost şi acesta, al meu. Când auzeam...

Read more