STRATEGII DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A FENOMENULUI DE BULLYING ÎN CONTEXT EUROPEAN

Prof. Moise Iuliana Daniela,

Liceul cu Program Sportiv „I. B. Soter”, Buzău

Fenomenul bullying este din ce în ce mai răspândit și mai intens, atât în ceea ce privește vârsta cât și în raport cu diferitele sale forme. De-a lungul timpului fenomenul de violență și bullying în mediul școlar a fost o preocupare în politica oficială a Uniunii Europene, a Consiliului Europei, a Organizației Națiunilor Unite (ONU), precum și alte organisme internaționale ale UE. Articolul prezintă rolul pe care îl au proiectele europene în formarea profesorilor, în mod deoasebit prin cunoaşterea programelor de prevenire şi combatere a fenomenului de bullying din diferite ṭări.

Proiectele de mobilitate Erasmus+ - acṭiune cheie 1 în domeniul educaṭiei şcolare sunt o oportunitate de formare a cadrelor didactice într-un context european. Prin participarea la astfel de proiecte se îmbunătăṭesc cunoştinṭele teoretice şi practice, metodele de predare-învăṭare-evaluare, se realizeza schimburi de buna practică cu profesori din alte şcoli, se cunosc sistemele de învăṭământ din alte ṭări, problemele cu care se confruntă la clasă şi nu numai, se discută şi se identifică modalităṭi de soluṭionare a acestora. Proiectul Erasmus + KA1 „Vaccine for bullying-Education!” care se deruleaza în Liceul cu Program Sportiv „I. B. Şoter” a oferit cadrelor didactice din şcoală posibilitatea participării la cursuri de formare care au ca scop prevenirea şi combaterea fenomenului de bullying în mediul educaṭional. Unul din aceste cursuri, „Media Education, fighting bullying and foster inclusion s-a desfăşurat în perioada 30.09 – 05.10.2019, la Soverato, Italia, furnizor de curs fiind Jump GioventuIn Risalto. Cursul ne-a oferit posibilitatea de cunoaştere a unor programe de prevenire şi combatere a fenomenului de bullying din diferite ṭări.

În Franṭa a fost aplicată metoda „Analiza procesului de luare a deciziilor" privind campania antibullying. La nivel politic, mai multe circulare ministeriale au fost publicate în Franța, în ceea ce privește siguranța în școli și strategii anti-bullying. În aprilie 2010, politica națională privind "Prevenirea și combaterea Bullying-ului Școlar" a fost elaborată în cadrul "Statutului General de securitate la școală" care a avut loc la Sorbona. Strategia urmărește măsurarea violenței din climatul școlar, formarea cadrelor didactice și a personalului implicat în educație la nivel național, crearea unui sistem național de sprijin, de consolidare a facilităților planului de securitate, de aplicare de sancțiuni școlare, reafirmând dimensiunea lor educațională și dezvoltarea unui program specific pentru școlile din programul Éclair. O varietate de activități au loc ca parte a strategiei, inclusiv studii, cursuri de formare, crearea de rețele și multe altele.

Trei bune practici anti-bullying au fost selectate şi aplicate la nivel național în Germania. Aceste practici sunt: „Cu curaj împotriva bullying-ului”, reprezentând un ghid practic cu privire la proiectul „Școala ca un habitat - fără bullying”, inițiativa „Fairplayer - împotriva violenței în școli și pentru dezvoltarea abilităților sociale!”, precum și proiectul „Școala fără bullying”. Mai mult decât atât, Germania participă la proiectul „Toolkit. Digital & Media Literacy Education”.

Germania este împărțită în landuri. Cercetarea privind politicile germane anti-bullying în toate landurile germane nu a fost efectuată din cauza constrângerilor de timp, nu a fost permis studiul situației. Cu toate acestea, au fost dezvoltate politici și strategii anti-bullying în Germania.

Campania “Anti-Bullying: stop violență în școli, stop bullying” este un exemplu de bună practică anti-bullying în România, proiectul Grundtvig (2008 – 2010) al Colegiului Național ”Mihai Vitezul”, București. România este o țară parteneră în bune practicile “ProSAVE” și “Toolkit. Digital & Media Literacy Education”. Mai mult decât atât, România participă la proiectul: “Toolkit. Digital & Media Literacy Education”.

Bazată pe teatru, metoda de formare interactivă “Interactive Form/Design Theatre” a fost inclusă în bunele practici suedeze anti-bullying. Suedia a fost caracterizată ca o țară cu tradiție în cercetare anti-bullying și cu intervenții în crearea unui mediu sigur în școli (Svensson, 2001, 2003). Această tradiție caracterizează nu numai Suedia, ci Scandinavia în general. Suedia nu accepta nici o toleranță a bullying-ului în școală sau violența. Începând cu anul 1994, legea modificată în 1997, declară că fiecare școală trebuie să dezvolte un plan concret de combatere a bullying-ului și a comportamentului agresiv. Sunt folosite diferite metode pentru a preveni și combate violența și bullying-ul în școli, spre exemplu, modelul Österholm, metoda Farsta (vezi Cartea: Mobbing i skolan/ Bullying at school), și programul DARE. Cu toate acestea, una dintre cele mai renumite în plan național și la nivel internațional, cea mai extinsă măsură privind prevenirea violenței și bullying-ului școlar, (Svensson, 2001), este metoda Olweus elaborata de Prof. Dan Olweus. Agenția Națională pentru Educație promovează și produce publicații privind fenomenul bullying, cum ar fi: "Don't abuse me” și ”Perspectives on bullying”/ "Perspective asupra bullying-ului".

Politica natională anti-bullying în Bulgaria este pusă în aplicare în cadrul Programului Național pentru Protecția Drepturilor Copilului, finanțat și derulat de către Ministerul Educației, Tineretului și Științei (MEYS), care sprijină reformele în curs de desfășurare cu privire la protecția copiilor și familiilor și contribuie la coordonarea și punerea în aplicare a politicilor educaționale. O comisie specială de experți sub auspiciile Consiliului de Miniștri funcționează pentru colectarea și analizarea statisticilor privind problemele legate de violența copiilor în școli, propune acțiuni în colaborare cu diverse ONG-uri și alte organisme/ instituții naționale. Mai mult decât atât, o Agenția de Stat pentru Protecția Copilului a fost înființată în conformitate cu Legea privind Protecția Copilului la 1 ianuarie, 2001. Ministerul Educației are o strategie pe termen lung pentru a face față fenomenului de violență, propunând programe educaționale speciale pentru copiii cu probleme legate de comportamentul agresiv și chiar "centre pedagogice". Un program școlar de Prevenire a Bullying-ului este elaborat pe baza Programului de Dezvoltare a Educației, Științei și politicii de tineret în Bulgaria din 2009.

Esenţa acestor programe pentru prevenirea/combaterea bullying-ului evidenṭiază importanṭa parteneriatului şcoală- elevi - părinṭi. Partenerii trebuie să apeleze la cooperare şi activităţi integrate, într-o adevărată reţea, prin care, pe de o parte, se asigură un climat de siguranţă şcolară, iar pe de altă parte, să identifică principalele cauze şi surse de risc pentru acest climat

Bibliografie

Abuzul si neglijarea copilului, Salvati Copiii, Bucureşti, 2013