STRATEGII DE OPTIMIZARE A ACTIVITĂŢILOR ÎN ORELE DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE PENTRU CICLUL GIMNAZIAL

Profesor Bezman Adriana Liliana,

Şcoala Gimnazială Sf. Cuv. Parascheva, comuna Smârdan, jud. Galaţi

Articolul vizează inventarierea unor metode de învăţământ aplicabile în orele de Consiliere şi orientare la nivel gimnazial, metode care pot contribui la optimizarea activităţilor, precum şi la stimularea elevilor în scopul cunoaşterii şi autocunoaşterii şi al consolidării unui sistem de valori şi principii.

 Termeni cheie: metode moderne, Consiliere şi orientare, ciclu gimnazial.

            Planul-cadru de învăţământ stabilit prin documentele de politici educaţionale ale MEN prevede ca disciplina „Consiliere şi orientare” să aibă statut de curriculum opţional la clasele Pregătitoare- IV, dar devine obligatorie din ciclul gimnazial, alocându-i-se acesteia o oră pe săptămână. Acest statut este conform cu idealul educaţional al sistemului românesc de învăţământ, adică  formarea şi dezvoltarea unei personalităţi ce asigură adaptarea la mediul în care trăieşte (social, economic etc.). Programele şcolare sunt organizate pe module şi submodule care propun dezvoltarea armonioasă a tuturor componentelor personalităţii: autocunoaşterea şi dezvoltarea personală, comunicarea şi abilităţile sociale, managementul informaţiilor şi al învăţării, planificarea carierei şi un stil de viaţă sănătos.

Strategia didactică cuprinde ansamblul de metode, mijloace şi procedee prin care profesorul diriginte îi îndrumă pe educabili spre o armonizare a acestor aspecte cu adaptarea unică a fiecăruia în parte. În cele ce urmează se încearcă o trecere în revistă a posibilelor metode şi tehnici de lucru aplicabile în orele de consiliere şi orientare în ciclul gimnazial.

            Brainstormingul ( asaltul de idei) este o metodă didactică ce presupune emiterea unui număr cât mai mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în vederea obţinerii, prin combinarea lor, a unei soluţii complexe, creative, de rezolvare a problemei puse în discuţie. Pornind de la un element dat, elevii emit judecăţi ce pot fi valorizate ulterior, se face astfel un schimb productiv de idei care armonizează comunicarea în cadrul grupului şi în contexte noi. Se poate folosi cu uşurinţă în orice context, în cadrul tututror modulelor de lucru, dar accentual care pe comunicare şi abilităţi sociale (unele idei pot părea neobişnuite, dar se acceptă atunci când profesorul diriginte încurajează emiterea şi argumentarea lor).

            Bulgărele de zăpadă constă în emiterea unei idei, care se completează cu o alta şi tot aşa, întocmai unui bulgăre ce creşte în volum pe parcursul rostogolirii. Poate fi aplicată, de exemplu, în stabilirea unui set de reguli ale colectivului: un elev emite o regulă, un altul îi adduce îmbunătăţiri, dacă este cazul, apoi emite o altă regulă şi se continuă tot aşa până când se epuizează fie unitatea de timp, fie cantitatea de idei/ reguli.

            Ciorchinele este o metodă ce stimulează producerea de idei şi organizarea lor prin conexiuni logice. Forma ciorchinelui poate fi una clasică, cu elementul-cheie pe mijloc şi de la el pornind cu ramificaţii, însă schimbarea acesteia poate stimula creativitatea elevului dacă el capătă forma unei flori, a unui os de peşte, a unui copac înflorit/ înfrunzit etc. Metoda poate fi utilizată în orice lecţie de consiliere şi orientare.

            Masa rotundă constă în discuţia liberă sau dirijată pe o temă dată, discuţie în care fiecare participant emite păreri, cere lămuriri, emite propriile judecăţi de valoare.

            Studiul de caz se bazează pe valorizarea experienţelor personale sau pe problematizarea unor contexte-cheie. Li se oferă acestora premisele unei probleme şi li se cere elevilor să imagineze traiectoria evenimentelor sau propunerea unor soluţii.

            Jocul didactic este metoda predilectă orelor de consiliere şi orientare, deoarece elevii răspund pozitiv la idea de joc, respectă implicit regulile jocului şi acţionează conştient şi creativ în cadrul grupului, realizându-se astfel adaptarea conţinuturilor la specificul vârstei (preadolescenţa) şi al indivizilor grupului. Avantajele acestei metode de lucru sunt numeroase, iar dezavantaje nu există, deoarece ora de consiliere şi orientare presupune gândirea şi comunicarea creativă. Iată câteva exemple ce stimulează dezvoltarea personală, dar şi a abilităţilor sociale:

☺                  Blazonul personal/ eticheta mea/ afişul meu publicitar: o coală format A₃/A₄ pe care elevul notează calităţile sale, hobby-urile sale, simboluri sau imagini reprezentative etc. Toate elementele trebuie să aibă caracter pozitiv şi să sublinieze aptitudinile, cunoştinţele etc.

☺                  Linia vieţii: se trasează o săgeată, pe care se notează de la bază spre vârf cuvintele: trecut, prezent, viitor şi li se solicită elevilor să completeze în dreptul indicilor de timp elemente referitoare la o temă dată (de exemplu, meseria dorită- ce ai făcut în trecut ca să o poţi avea, ce faci acum, ce vei face în viitor, unde te vezi peste n ani etc).

☺                  Naufragiul: elevii trebuie să îşi imagineze că se află pe o insulă pustie şi trebuie să stabilească un set de reguli şi responsabilităţi în cadrul grupului, în concordanţă cu aptitudinile sau pregătirea lor.  Se poate aprofunda prin găsirea comorilor ascunse prin rezolvarea unor puzzle-uri, rebusuri, acrostihuri pe diferite teme.

☺                  Floarea ofilită: se pasează o floare de la un elev la altul, iar cel care primeşte floarea trebuie să spună cuvinte frumoase pe o temă sau legate de colegii săi. Copiii vor observa că floarea se ofileşte şi se rupe, chiar dacă este pasată cu atenţie. Morala jocului: nu toate cuvintele frumoase mângâie, ci doar cele spuse din suflet. O altă învăţătură se poate referi la faptul că, deşi bine intenţionat, un comportament neadecvat contextului  poate dăuna. Acest joc are ca revers hârtia mototolită, un joc ce presupune ca un elev sa spună un neadevăr despre colegul ce urmează în şir, să pasese o hârtie pe care colegul să o mototolească, apoi o returnează. După ce acesta îşi cere scuze, încearcă să îndrepte hârtia, dar constată că rămân semnele specific plierii; morala: cuvintele nepotrivite rănesc în orice context, uneori iremediabil. Aceste două variante presupun dezvoltarea relaţiilor în cadrul grupului şi conduc spre creşterea stimei de sine.

☺                  Maşina de spălat: elevii sunt aşezaţi pe două şiruri, fiecare având pereche în faţă. Cel rămas fără pereche trece pe la fiecare dintre colegi, dă mâna, iar colegul în faţa căruia ajunge, îi face un compliment sau reliefează o calitate a sa. Succesiv, fiecare elev se roteşte în grup, pentru a auzi cuvinte frumoase despre el, dar şi astfel încât să rostească cuvinte frumoase despre colegii săi. Jocul îşi propune creşterea stimei de sine, a competenţelor de comunicare, a empatiei cu grupul căruia îi aparţine.

☺                  Cele cinci mingi: elevii sunt rugaţi să identifice aspectele principale ale existenţei umane: familia, prietenii, spiritul (sinele), sănătatea, munca. Se asociază fiecare dintre aceste elemente cu câte o minge, primele patru cu o minge de sticlă, iar munca se asociază unei mingi de cauciuc. Dacă arunci mingea de sticlă, aceasta se zgârie sau se sparge, suferind modificări iremediabile. Doar munca – mingea de cauciuc, o dată aruncată, revine întotdeauna / cu cât este aruncată mai departe sau mai cu putere, cu atât se reîntoarce mai abitir. Morala: munca constă într-un efort  susţinut, dar familia, prietenii, sănătatea şi spiritul trebuie protejate şi hrănite cu grijă. Acestea trebuie să se afle permanent în echilibru.

☺                  Apa curgătoare: i se cere elevului să îşi imagineze că se află pe un mal, iar pentru a trece pe malul celălalt trebuie să îşi construiască un pod din cuvinte: de exemplu, ce meserie îţi doreşti? Care sunt aptitudinile, studiile şi cunoştinţele necesare meseriei pe care ai ales-o? Tu le ai ca să poţi trece râul?

☺                  Telefonul fără fir: jocul clasic ce va fi deopotrivă amuzant, cât şi un bun exemplu referitor la denaturarea informaţiilor cu cât sursa acestora este mai îndepărtată. Acest joc se poate utiliza în modulele de dezvoltare personală, de comunicare şi abilităţi sociale, managementul informaţiilor şi al învăţării, calitatea stilului de viaţă.

☺                  Piramida: fiecare elev notează pe un post-it un cuvânt/ o sintagmă referitoare la tema în discuţie. Apoi discută cu elevul de bancă referitor la ce a scris acesta şi păstrează post-it-ul reprezentativ pentru temă sau o idee comună. Apoi se comunică în grupuri de căte patru elevi, se citesc cele două propuneri şi se păstrează unul. Profesorul notează cuvintele diferite fie pornind de la perechi, fie de la grupele de patru membri, pornind de la bază, către vârf, sub forma unei piramide. Se continuă tot aşa până la finalizarea piramidei şi se explică simbolul, elementul- cheie la care se ajunge în urma discuţiei.

☺                  Bingo: pe un cartonaş se notează trăsături sau acţiuni variate ale elevilor din grup. Acestea sunt dispuse în chenare pătrate sau dreptunghiulare, asemănătoare biletelor de bingo. Dirigintele citeşte căte o trăsătură din chenar, până este identificat elevul în cauză. Se poate propune elevilor să creeze ei chenarele şi să indice elevii din grup despre cine ste vorba. Acest joc stimulează dezvoltarea personală şi a competenţelor de comunicare.

Inventarul de metode şi procedee este mult mai vast; enumerarea celor de mai sus îşi propune să sevească drept preambul, acestea fiind uşor de utilizat, indiferent de gradul de coeziune al grupului, de pavoazarea sălii de clasă sau de logistica şcolii. De exemplu, apa curgătoare poate fi desenată cu creta pe parchetul clasei (două linii ondulate); floarea poate fi decupată din hârtie, mingea poate fi un ghemotoc de hârtie etc. Ciorchinele poate fi realizat cu cretă colorată sau cu ajutorul unor postituri în forme specific şi devine stimulant pentru elevi. Rămâne doar să dăm frâu liber imaginaţiei şi să ne jucăm cu elevii noştri, inoculându-le în acest mod crearea unui sistem propriu de principii şi valori pe care să le urmeze în micro-grup, ulterior în societate, ca macro-grup. Coroborată cu celelalte discipline din trunchiul comun,  disciplina Consiliere şi orientare, prin strategiile aplicabile în modulele sale, conduce spre realizarea idealului educaţional contemporat: personalităţi adaptate şi adaptabile la societatea contemporană.

Referinţe bibliografice:

1.      Cerghit Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri, strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;

2.      Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, EDP, Bucureşti, 1998;

3.      Nicola Ioan, Tratat de pedagogie şcolară, editura Aramis, Bucureşti, 2003;

4.      Padellaro, Nazaro, Şcoala medie şi problemele ei didactice, EDP, Bucureşti, 1973.