ŞCOALA – UN SPAŢIU AL VIOLENtEI?

Prof. Melania top

ªcoala Generalã Nr. 31, Brasov

Motto:

Violenta este ultimul refugiu al omului incompetent. (Isaac Asimov)

On parle toujours de la violence du fleuve, jamais de celle des berges qui l'enserrent. (Berthold Brecht)

Mass-media, cercetãrile si statisticile oficiale raporteazã o crestere spectaculoasã a fenomenului violentei scolare în ultimele trei decenii în mai multe tãri ale lumii, astfel încât escaladarea violentei în scoalã a devenit cea mai vizibilã evolutie din câmpul educatiei formale. Mai cu seamã în prezent, cultura adolescentilor pare a fi centratã pe violentã, fenomen la care au contribuit familia, scoala, industria divertismentului si mass-media (conform cercetãrii efectuate de Consiliul National al Audiovizualului din România în anul 2005, 57% din video-clipurile publicitare pentru lansarea de albume de muzicã contineau violenta iar în programele televiziunilor din România, primul loc este detinut de violenta fizicã urmatã de cea verbalã).

Dacã în fazele de început ale educatiei scolare predominã violenta profesorului asupra elevilor, democratizarea educatiei a antrenat o deplasare a violentei cãtre elevi , canalizând-o dinspre elevi spre profesori. Pe de altã parte, violenta în scoalã este una din cele mai vizibile forme de violentã împotriva copiilor iar sensibilizarea publicului si intoleranta lui fatã de aceasta a crescut în ultimii 10 ani, multe guverne europene luând decizia de a introduce violenta pe agenda lor politicã.

Urmare a initiativei Consiliului Europei, tineri din întreaga Europã au redactat Carta Europeanã pentru o ªcoalã Democraticã fãrã Violentã, având la bazã valorile si principiile fundamentale împãrtãsite de toti europenii, în special pe cele stabilite în Conventia europeanã a drepturilor omului si libertãtilor sale fundamentale. Printre prevederile sale, cele mai importante si general valabile, aplicate conceptului de scoalã democraticã, se referã la dreptul tuturor elevilor la o scoalã sigurã si fãrã violentã, la libertate de exprimare fãrã a fi discriminati sau reprimati, obligatia comunitatii scolare ca elevii sã fie constienti de drepturile si îndatoririle lor, functionarea în fiecare scoalã a organismului de decizie democratic ales, compus din reprezentanti ai elevilor, profesorilor, pãrintilor si ai altor membri ai comunitãtii scolare, acolo unde este cazul, toti acestia având drept de vot, rezolvarea conflictelor în mod neviolent si constructiv, în parteneriat cu toti membrii comunitãtii scolare, în conditiile în care toate scolile au personal si elevi pregãtiti sã previnã si sã rezolve orice conflict în mod prompt, prin consiliere si mediere. În fine, pornind de la premisa cã scoala este parte a comunitãtii locale, Carta prevede cooperarea si schimburile de informatii cu partenerii locali, în scopul prevenirii si rezolvãrii problemelor.

În România, ancheta si studiul efectuate de cãtre Reprezentanta UNICEF România, Ministerul Educatiei si Cercetãrii, Institutul de ªtiinte ale Educatiei si Institutul de Criminalisticã referitor la violenta în scoala româneascã au evidentiat un anume specific datorat, în principal, urmãtorilor factori:

· Tensiunile sociale asociate perioadei de tranzitie au cunoscut o difuzie la nivelul scolii,

· Procesele de schimbare sunt întotdeuna însotite de tensiuni,

· Democratizarea scolii a impus nevoia unor reevaluãri de rol, de statut, de norme si valori ale actorilor,

· Efecte ale mass-media asupra dezvoltãrii copiilor.

În scopul studierii în profunzime a fenomenelor legate de violenta scolarã în ªcoala Generalã Nr. 31 din Brasov, în calitate de responsabil al Comisiei de disciplinã, am aplicat un chestionar privind violenta în scoalã, unui grup reprezentativ de 70 de elevi din clasele de gimnaziu (din totalul de 321 de elevi). Prima sarcinã a elevilor a fost sã bifeze, pe o scalã de la foarte des la niciodatã frecventa urmãtoarelor comportamente sesizatede ei în scoalã:

- violenta verbalã si psihologicã între elevi (injurii, jigniri, poreclire, hãrtuire)

- consum de bãuturi alcoolice

- deteriorãri ale mobilierului scolar

- violentã fizicã între elevi

- refuzul îndeplinirii sarcinilor scolare

- agresiune sexualã

- injurii, jigniri, cuvinte amenintãtoare adresate profesorilor

- inscriptii, desene pe peretii scolii sau pe mobilierul scolar

- consum de droguri

- furtul intre elevi

- gãlãgia, indisciplina la ore

- fumatul.

În al doilea rând, au trebuit sã mentioneze 5 cauze considerate de ei capabile sã genereze comportamente violente. Al treilea punct al chestionarului invitã elevii sã propunã 3 tipuri de mãsuri eficiente pentru reducerea comportamentelor violente în scoalã. La cel de-al patrulea punct, ei au avut de ales dintre urmãtoarele variante de rãspuns:

1 - agresivitatea este o tendintã înnãscutã,

2 - orice comportament agresiv are la bazã o frustrare (nemultumire, neîmplinire),

3 - oamenii învatã în mod direct agresivitatea, dacã sunt recompensati si încurajati,

4 - oamenii învatã în mod indirect agresivitatea, dacã observã cã altii sunt recompensati si încurajati pentru conduita lor agresivã.

În fine, la ultimul punct al chestionarului, elevii au avut de optat pentru rãspunsul da sau nu la întrebarea: Expunerea frecventã la violentã poate induce la oameni o insensibilitate fatã de violentã?

Aplicând acest chestionar, am urmãrit urmãtoarele obiective:

· Evaluarea dimensiunilor fenomenului de violentã în scoala noastrã;

· Identificarea situatiilor de violentã scolarã si elaborarea unei tipologii a fenomenului;

· Identificarea cauzelor generatoare ale violentei în scoalã;

· Elaborarea unui set de recomandãri, destinat elevilor, cadrelor didactice si pãrintilor, cu scopul de ameliorare a fenomenului violentei în scoalã.

În urma prelucrãrii rãspunsurilor elevilor, am identificat în primul rând principalii actori ai violentei în scoalã:

Violenta între elevi

Manifestãri violente ale elevilor fatã de profesori

Manifestãri violente ale profesorilor fatã de elevi

Pãrintii – actori ai violentei în familie si , indirect, în scoalã

Violenta în proximitatea scolii (altii: vecini, anturaj al elevilor, etc.)

Cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent între elevi sunt considerate de catre elevii nostri a fi :

- violenta verbalã si psihologicã (injurii, poreclire, jigniri, tachinare) - 45% din repondenti

- violenta fizicã (bãtaia, loviri, rãniri) - 40 % din repondenti

- certuri, conflicte - 35% din repondenti

- furtul între elevi - 15 % din repondenti

Cele mai frecvente forme de manifestare a comportamentului violent al elevilor fatã de profesori sunt considerate a fi :

- indisciplina la ore - 62 % din repondenti

- absenteism, fuga de la ore- 60 % din repondenti

- inscriptii, desene pe peretii scolii sau pe mobilierul scolar - 42 % din repondenti

- refuzul îndeplinirii sarcinilor scolare - 36 % din repondenti

- injurii, jigniri - 20 % din repondenti.

În ceea ce priveste cauzele comportamentelor violente în mediul scolar semnalate de cãtre elevi si datorate elevilor, le sintetizãm în urmãtoarele categorii:

· relatiile dintre elevi în mediul formal al scolii

- influenta celorlalti, a anturajului

- certurile mãrunte dintre colegi, care degenereazã

- invidia

- teribilismul tipic vârstei

- singurãtatea, lipsa de prieteni

- lipsa de respect, de educatie

· violenta care provoacã violentã

- injurii, jigniri, loviri, provocãri, bãtãi la care se rãspunde la fel

- televiziunea si filmele care prezintã si induc violentã

- jocurile video sau pe calculator care sunt extrem de violente

· relatiile din familie

- certuri, agresiuni la care sunt supusi, de regulã, mamele si copiii

- consumul de bãuturi alcoolice de cãtre pãrinti

- lipsa de comunicare între pãrinti si copii

- lipsuri materiale

- pãrintii nu au autoritate asupra copiilor lor

- lipsa dragostei pãrintesti

- lipsa pãrintilor (divort, deces, plecare la muncã în strãinãtate)

· trãsãturi de temperament, de caracter si atitudinale

- agresivitate, nervozitate pronuntate

- dorinta de a fi în centrul atentiei

- diverse frustrãri personale

- vãrsta cu problemele ei tipice

- lipsa de informatie legatã de consecintele violentei

· alte cauze semnalate

- consumul de bãuturi alcoolice

- certurile dintre pãrinti (vecini de bloc, etc.) duc la certuri între copiii lor

- lipsa de educatie, de culturã

Cauzele imputabile profesorilor sunt, în opinia elevilor chestionati, urmãtoarele :

· dificultãtile de comunicare elevi-profesori , tonul ridicat, intimidarea,

subiectivitatea în evaluare

· ironia, sanctiunile, notarea si stilul autoritar (false solutii de prevenire si atenuare a manifestãrilor violente ale elevilor!!!)

· programele scolare prea încãrcate si programul scolar supraaglomerat

· lipsa de rigoare, fermitate si consecventã

· descurajarea initiativelor elevilor

Dintre mãsurile considerate de cãtre elevi ca fiind eficiente pentru reducerea comportamentelor lor violente în scoalã, mentionãm:

- scãderea notei la purtare - 22% din repondenti

- consilierea psihologicã - 20 %

- exmatricularea - 20%

- activitãti de reeducare (muncã în folosul comunitãtii, curãtenie

în scoalã, etc.) în scoalã - 17 %

-amendã (aplicatã pãrintilor si elevilor!) - 16 %

- pãrintii sã-si rezolve problemele dintre ei! - 12 %

- activitãti educative suplimentare, pentru explicarea cauzelor

si consecintelor violentei - 10 %

- profesorii sã le acorde mai multã atentie - 7 %

- mai multã supraveghere din partea pãrintilor - 6 %

- instalare de camere video în incinta scolii - 6%

- colectivul clasei sã ia atitudine prompt si ferm (cei vinovati sã

fie o vreme marginalizati) - 4%

La cea de-a 4-a întrebare, 34% dintre elevi considerã cã orice comportament violent are la bazã o frustrare, 34% considerã cã indivizii învatã în mod indirect agresivitatea, vãzând cã cel violent a fost recompensat sau aprobat, 26% considerã cã agresivitatea se învatã direct, prin încurajare si recompensã, iar 6% considerã agresivitatea o tendintã înnãscutã.

În fine, la cea de-a 5-a si ultimã întrebare, 74% din repondenti apreciazã cã expunerea frecventã la violentã poate induce o insensibilitate la violentã, în timp ce 26% au o pãrere contrarã.

În intentia de a oferi elevilor, profesorilor scolii si altor parteneri sociali un intrument de lucru util în activitatea de prevenire si combatere a violentei în scoalã, am propus luarea urmãtoarelor mãsuri, reiesite în urma prelucrãrii chestionarului amintit:

Mãsuri la nivel individual

· Identificarea timpurie a elevilor cu potential violent

· Implicarea activã a elevilor cu potential violent si valorificarea intereselor, aptitudinilor si capacitãtii elevilor care au comis acte de violentã

· Evitarea centrãrii exclusiv pe sanctiune.

Mãsuri la nivelul scolii

· Violenta - temã pe agenda întâlnirilor formale ale scolii

· O cunoastere mai bunã a surselor posibile de violentã

· Transformarea regulamentului scolar din instrument formal în mijloc real de preventie si interventie

· Constituirea unor structuri cu rol de mediere, alcãtuite din elevi, profesori, pãrinti, politist de proximitate

· Programe de informare a elevilor privind modalitãtile adecvate de gestionare a unor situatii concrete de violentã (auto-control, negocierea conflictelor, comunicare, mijloace de auto-apãrare).

Mãsuri la nivel curricular si extra- curricular

· Dezbaterea si încurajarea exprimãrii opiniei elevilor

· Valorificarea temelor relevante pentru problematica violentei (drepturile si îndatoririle individului, libertate si normã/regulã de comportament, decizie si consecintele deciziilor, abilitãti sociale etc.

· Propunerea unor discipline optionale privind prevenirea si combaterea violentei în scoalã

· Programe si activitãti extra-curriculare (sãptãmâna anti-violentã; concursuri/expozitii tematice, invitarea unor specialisti care sã prezinte într-un mod interactiv teme legate de violenta scolarã la care sã participe, pe lângã elevi, si cadre didactice si pãrinti).

În chip de interventii strategice, avem in vedere:

· Campanii de constientizare la nivelul comunitãtii locale

· Un sistem de monitorizare a fenomenelor de violentã în scoalã

· Cooperarea cu alte unitãti scolare din proximitate, cu asociatii de tineret, cu Asociatia pãrintilor si alti reprezentanti ai societãtii civile

· Continuarea realizãrii, periodic, a unor cercetãri privind violenta în scoalã.

În concluzie, violenta scolarã este un fenomen extrem de complex, cu o determinare multiplã: familialã, societalã, scolarã, personalã si culturalã. Diversele ei forme se conditioneazã reciproc si au o dinamicã specificã: violenta importatã din afara scolii, dar si violenta generatã de sistemul scolar; violenta adultilor împotriva elevilor dar si violenta elevilor împotriva profesorilor.

Este evident dar nu suficient de linistitor pentru noi, dascãlii, cã violenta în scoalã este o expresie a violentei din societate; când violenta se produce însã în scoalã, ea reduce sansele elevilor de a-si dezvolta personalitatea pe deplin si de a dobândi o educatie de calitate, în conformitate cu dreptul lor fundamental la educatie.

BIBLIOGRAFIE

Debarbieux, E., La violence en milieu scolaire, vol I, ESF, Paris, 1996

Debesse, M., Psihologia copilului de la nastere la adolescentã, EDP , Bucuresti, 1970

Neculau, A., Psihologie socialã. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iasi, 1996

Sãlãvãstru, D., Violenta în mediul scolar, in Ferreol, G., Neculau, A. (coord.), Violenta în mediul scolar, Editura Polirom, Iasi, 2003