ROLUL MANAGERULUI IN ÎN INIȚIEREA ȘI DERULAREA PROIECTELOR DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ- COMUNITATE

Prof. înv. preprimar Fuștei Maria,

Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 6 Buzău

Rolul managerului de grădiniță este și acela de a spori și accentua colaborarea cu o serie de factori educativi: părinți și alte instituții ale comunității locale, naționale și internaționale. Cadrele didactice din Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 Buzău au derulat și derulează și în prezent proiecte și parteneriate educaționale în care sunt implicați și alți factori educativi, creând astfel un mediu bazat pe valori morale pozitive în care fiecare copil să poată deveni un model pentru societate.

Actul educațional are o eficiență sporită dacă este implicată și familia, cu condiția de a se stabili un cod unitar de cerințe. În urma colaborărilor constante cu părinții, aceștia au posibilitatea de a-și cunoaște mai bine copiii și modul acestora de manifestare în cadrul grupului, își însușesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educația copilului.

Putem găsi împreună soluții potrivite în preîntâmpinarea și depășirea dificultăților în educație? – Cu siguranță, DA!

Pornind de la premisa că educația trebuie să se manifeste în permanență ca o acțiune unitară, coerentă, că activitatea care se realizează în grădiniță nu poate fi separată, izolată de alte influențe educative ce se exercită asupra copilului și nu poate face abstracție de toate acestea, se impune o strânsă interdependență între mediul educativ oferit de grădiniță , mediul familial și mediul socio- economic din care acesta provine.

În acest sens, în concordanță cu Strategia în domeniul Educației Timpurii, dar și cu documentele internaționale promovate și la care România este semnatară (Convenția pentru Drepturile Copilului, Ținte pentru Dezvoltare ale Mileniului III etc.), toate programele de educație timpurie se vor adresa nevoilor multiple ale copilului, ținând cont de sănătate, nutriție, educație timpurie, stimularea psiho- socială și, în același timp, întărind rolul mediului în care trăiește copilul.

Pe parcursul ultimilor ani, sunt remarcabile programele guvernamentale și nonguvernamentale care au încercat să soluționeze probleme specifice educației copiilor preșcolari, cu efecte pozitive care pot oferi modele pentru parteneriatul între societatea civilă, autorități locale, instituțiile de educație formală și non formală și factorii decizionali.

În scopul realizării dezideratelor stabilite prin politicile educaționale se insistă, așadar, pe dezbaterea unor probleme care vizează managementul instituțiilor de învățământ preșcolar, curriculum-ul preșcolar, strategiile didactice utilizate, relațiile pedagogice intrainstitutionale și extrainstituționale, parteneriatele și relațiile comunitare etc. Nevoia cunoașterii acestor aspecte vine ca o consecință firească a transferului de responsabilitate și decizie de la nivel centralizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, ca urmare a procesului de descentralizare.

Argumente pentru o “gradiniță comunitară”

O grădiniță comunitară activă și deschisă către comunitate, presupune:

Ø o grădiniță în care cadrele didactice înțeleg că educația nu se limitează doar la copii și la programele de învățământ, ci și la programe educative în afara orelor și la programe destinate celorlalți membri ai comunității;

Ø o grădiniță care folosește resursele materiale și umane de care dispune pentru a oferi programe și servicii către toți membrii comunității, dincolo de educația formală oferită la clasă;

Ø o grădiniță care dezvoltă programe și servicii destinate comunității, răspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate;

Ø o grădiniță care atrage alți parteneri (membri ai comunității și alte instituții locale) pentru inițierea unor acțiuni de interes public sau pentru programe de educație a membrilor comunității;

Astfel de activități presupun utilizarea unor metode activ- participative de implicare a copiilor, multe acțiuni se desfășoară în afara grădiniței – în comunitate – acțiuni cu impact comunitar (acțiuni ecologice, sanitare, campanii pentru dezvoltare comunitară etc.).

Actul educațional are o eficiență sporită dacă este implicată și familia, cu condiția de a se stabili un cod unitar de cerințe. În urma colaborărilor constante cu părinții, aceștia au posibilitatea de a-și cunoaște mai bine copiii și modul acestora de manifestare în cadrul grupului, își însușesc procedee educative adecvate pe care le pot aplica în educația copilului.

Voi prezenta în continuare câteva dintre proiectele inițiate și derulate de grădinița noastră.

I. PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV:

„Fii bun cu alții și alții vor fi buni cu tine”

ARGUMENT:

În urma observării comportamentului copiilor și a  discuțiilor purtate cu părinții acestora, am constatat că este necesar să le oferim prilejul de a cunoaște situația unor semeni aflați în dificultate și să căutăm împreună soluții pentru a-i putea ajuta.
Suntem conștienți de faptul că numai prin intermediul interacțiunii sociale copii-copii, copii-adulți,  prin transmiterea unor mesaje pozitive și puterea exemplului personal vom reuși să educăm copiii împotriva discriminării de orice natură.
Pentru a putea face acest lucru, trebuie să conștientizăm modul în care prejudecățile și discriminarea acționează în societate și să putem reflecta asupra ideilor preconcepute pe care poate și noi le-am preluat pe parcursul vieții noastre.
Ca educatori, avem responsabilitatea  să înfruntăm ignoranța și prejudecata și să ne asigurăm că prejudecățile și stereotipurile nu sunt transmise de la o generație la alta.

PARTENERI:

Ø Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 – Buzău

Ø Consiliul Local Unguriu – Județul Buzău

Ø Parohia “Banu” Buzău

Ø Fundația “Sfântul Sava” – Azilul de Bătrâni Câmpeni

Ø Părinții preșcolarilor.

ROLURILE PARTENERILOR:

v Să organizeze activități comune (spectacole cu ocazia sărbătorilor religioase)

v Reprezentanții bisericii vor participa la manifestările organizate de grădiniță ( deschiderea/ încheierea anului școlar, sfințirea localului, campanii de colectare a unor produse alimentare, obiecte de îmbrăcăminte și jucării).

REZULTATE:

• copiilor le pasă de viața comunității;
• copiii se simt responsabili pentru îmbunătățirea vieții în comunitate;
• copiii se simt capabili să deruleze mici acțiuni comunitare; ei au devenit conștienți de faptul că, pentru marea majoritate a problemelor cu care se confruntă o comunitate, există soluții locale, realizabile de către membrii comunității, fără nicio intervenție din afară. Mai mult decât atât, aceștia pot iniția colaborări și pot atrage investiții externe.

II. PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV:

„Stop accidentelor rutiere. Viaţa are prioritate"

ARGUMENT:

Pentru fiecare dintre noi circulaţia rutieră este o parte importantă din viaţa de zi cu zi. Indiferent dacă suntem adulţi sau copii, conducători auto sau pietoni, cunoaşterea regulilor de circulaţie este necesară pentru protejarea propriei vieţi în faţa pericolelor străzii. Conştientă fiind de responsabilităţile deosebite ce ne revin pentru a le oferi copiilor cunoştinţe în domeniul prevenirii accidentelor, consider că grădiniţa şi poliţia rutieră trebuie să formeze o echipă unită pentru a ajuta copiii, cât mai de timpuriu, să înveţe şi să respecte regulile de circulaţie şi de securitate rutieră. Aşadar, acest proiect educativ are o motivaţie foarte importantă: prevenirea accidentelor rutiere în rândurile copiilor preşcolari.

PARTENERI:

Ø Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 – Buzău

Ø Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Buzău, Serviciul Poliţia Rutieră.

Ø Părinții preșcolarilor.

ROLURILE PARTENERILOR:

v Să organizeze activități comune

v Să asigure materiale didactice sugestive pentru temele propuse

v Să evalueze și să mediatizeze rezultatele proiectului.

REZULTATE:

• Realizarea unor expoziţii cu lucrări ale copiilor;
• Realizarea unui album cu fotografii din activităţile desfăşurate;
• Organizarea de concursuri, jocuri de rol etc., pe teme rutiere;
• Participarea părinţilor, alături de copii, la activităţile proiectului;
• Tehnici de monitorizare: fotografii din timpul activităţilor, completarea în jurnalul grupei, realizarea unui „ dicţionar de circulaţie”, ilustrat de copii.

III. PROIECT DE PARTENERIAT INTERNATIONAL:

„Prieteni de pretutindeni” (unități de ghizi din România, Marea Britanie și Elveția)

ARGUMENT:

În lumea de azi, legăturile dintre oameni se extind dincolo de granițele statelor. Datorită acestor interdependențe, se creează o nouă formă de comunitate: comunitatea internațională. Ritmul rapid al schimbărilor a determinat în sfera culturii, politicii și educației o serie de imperative din ce în ce mai conturate: salvarea mediului, apărarea păcii și promovarea unei noi ordini economice. Interculturalitatea presupune un proces de intrepătrundere a culturilor. Educația într-o perspectivă mondială și educația interculturală sunt strâns legate și se sprijină pe o comunitate de valori:

ü valori democratice: libertate, dreptate, egalitate și pace;

ü valori interculturale: pluralism, toleranță, deschidere către colaborare și responsabilitate

ü valori ale deschiderii către lume: solidaritate, cooperare și angajare.

Asociația Ghidelor și Ghizilor din România este o asociație de educație non- formală ce pune accent pe dezvoltarea întregului potențial al tinerilor și al spiritului civic al acestora, pentru a deveni cetățeni responsabili, ei fiind parte activă a comunității globale.

Asociația Ghidelor și Ghizilor din România ne-a oferit prilejul de a încheia parteneriate cu unități de ghizi din România, Marea Britanie și Elveția și de a primi sponsorizări pentru cursuri de formare ale cadrelor didactice și materiale didactice.

PARTENERI:

Ø Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6 – Buzău

Ø Asociația Ghidelor și Ghizilor din România

Ø Unități de ghizi din Marea Britanie și Elveția

Ø Părinții preșcolarilor.

ROLURILE PARTENERILOR:

v Să organizeze activități educative cu membrii unităților și să le facă cunoscute partenerilor

v Să achiziționeze materiale pentru activități - cravate, uniforme, ecusoane

v Să organizeze activități pentru strîngere de fonduri

v Să participe la taberele internaționale organizate.

REZULTATE:

• Copiii au desfășurat activitățile propuse în programul trimestrial;
• S-a realizat monitorizarea și s-au transmit rezultatele partenerilor;
• S-a justificat de către partenerii români cheltuirea sumelor primite;
• Părinții au sprijinit cadrele didactice și copiii în desfășurarea activităților de voluntariat;
• Cadrele didactice au prezentat evaluarea proiectului și au promovat tradițiile țării noastre în cadrul taberelor internaționale MOZAIC – București și CONTURA – Elveția.

CONCLUZII CE SE DESPRIND IN URMA DERULĂRII PROIECTELOR DE PARTENERIAT GRĂDINIȚĂ – COMUNITATE:

Ø s-a schimbat modul de gândire și de percepție al cadrelor didactice care s-au implicat în program, legat de actul educațional din interiorul și exteriorul grădiniței;

Ø s-a creat conștiința faptului că grădinița aparține comunității și că este pusă în slujba ei - o instituție adaptată nevoilor și cerințelor comunității;

Ø calitatea relațiilor dintre cei implicați în actul educațional s-a îmbunătățit atât la nivel intern (in interiorul grădiniței), cât și la nivel extern (în afara grădiniței) – mai ales relația grădiniță- părinți- comunitate, grădiniță- instituții publice;

Ø copiii au curajul de a lua atitudine față de unele aspecte din grădiniță și comunitate;

Ø copiii au conștiința că trebuie să facă ceva pentru orașul în care trăiesc și învață, au devenit mândri că trăiesc acolo și că pot face ceva pentru locul/ grădinița unde învață;

Ø copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanți în grădiniță și în comunitate- lucru posibil ca urmare a organizării unor activități unde au fost văzuți de membrii comunității, li s-au dat responsabilități pe care le-au îndeplinit foarte conștiincios și bine, au apărut în ziarele locale- au devenit cunoscuți, au reprezentat comunitățile;

Ø copiii au devenit modele pentru adulții din comunitate: sunt mult mai organizați și responsabili în ceea ce fac, pot să se analizeze, să se evalueze.

BIBLIOGRAFIE:

o Boca Cristiana (coord.), Irinela Nicolae, Ana Secrieru, Doina-Olga Ştefănescu, “Împreună pentru copii : grădiniţa şi comunitatea” - Bucureşti : Educaţia 2000+, 2009;

o Popescu, M., ,,Implicarea comunităţii în procesul de educaţie”, Centrul Educaţia 2000,Corint,    Bucureşti, 2000;

o Vrăşmaş, E., A., ,,Consilierea şi educaţia părinţilor”, Bucureşti, Editura Aramis 2002.