Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Reteaua scolara
Joi, 28 Octombrie 2010 16:06

REŢEA ŞCOLARĂ

 

 

Ca “parte a sistemului  de educaţie”, sistemul  de învăţământ cuprinde “reţeaua organizaţiilor şcolare” determinată în plan pedagogic şi juridic, în contextul unor “servicii publice” dorite a fi deschise  şi receptive permanent la nou în vederea realizării cu maximă eficienţă a activităţii de bază a procesului de învăţământ, şi anume instruirea.

Reţeaua şcolară este principalul factor care ţine de organizarea sistemului de învăţământ care are o influenţă hotărâtoare asupra formării şi distribuirii cererii de studii pe instituţii de învăţământ, determinând şi alte aspecte privind cererea de studii cum sunt: gradul de acoperire, structura demografică şi economică a populaţiei şcolare. Reţeaua şcolară se constituie şi trebuie analizată în trei planuri:

 

1. Reţeaua în profil teritorial care determină cererea de studii prin gradul de accesibilitate teritorială  a instituţiilor de învăţământ. Pentru multe instituţii de învăţământ, plasarea în teritoriu este esenţială pentru numărul şi calitatea elevilor pe care îi poate atrage. Distribuirea în teritoriu a unităţilor de învăţământ este o soluţie de atenuare a efectelor limitative ale factorilor economici, prin reducerea costurilor de şcolarizare. În condiţii de criză economică, dar şi în virtutea altor motivaţii, apropierea de domiciliu este factorul determinant al opţiunii populaţiei pentru o anumită instituţie de învăţământ.

 

 

2. Reţeaua pe trepte (niveluri) de învăţământ este factor important  mai ales în ceea ce priveşte menţinerea volumului de cererii globale  de studii diminuarea pierderilor ce pot să apară în trecerea de la o treaptă la alta de învăţământ.

In mod normal, reţeaua unităţilor de învăţământ care şcolarizează pe diferite niveluri ar trebui să fie coerentă, reciproc compatibilă. Aceasta ar însemna ca numărul elevilor şcolarizaţi pe o anumită treaptă de învăţământ să corespundă capacităţii   reţelei şcolare care şcolarizează pe treapta imediat superioară de învăţământ. În sens invers, capacitatea de cuprindere a unităţilor şcolare de pe o anumită treaptă de învăţământ ar trebui sa corespundă numărului de elevi şcolarizaţi pe treptele inferioare de învăţământ. Orice diferenţă conduce fie la incapacitatea sistemului de învăţământ de a asigura continuarea şcolarizării pentru un număr de absolvenţii pe care el însuşi i-a produs, fie la neutilizarea totală sau parţială a capacităţii de şcolarizare, ambele situaţii având semnificaţia unor pierderi generate de dezarticularea reţelei şcolare.

           În plan  real, reţeaua şcolară pe trepte de învăţământ se intersectează cu reţeaua în profil teritorial, cu factorii demografici, cu factorii economici, generând situaţii diverse: multe şcoli generale, puţine şcoli primare sau invers; multe universităţi, puţine licee sau invers. Este cert că studierea reţelei şcolare este o condiţie absolut necesară pentru prognoza corectă a cererii de studii potenţiale pentru toate instituţiile de învăţământ care şcolarizează absolvenţi ai unor trepte de învăţământ anterioare. În interiorul sistemului de învăţământ, cererea de studii se constituie în cea mai mare parte în contextul interdependenţelor dintre reţelele şcolare ale diferitelor trepte de învăţământ, aşa încât cel puţin sub aspect cantitativ, evoluţia cererii de studii poate fi destul de bine aproximată studiind reţeaua şcolară care pregăteşte absolvenţii / candidaţi la intrarea în instituţia de învăţământ.

 

3. Reţeaua şcolară pe profile şi specializări determină cererea de studii în specializări.

In ceea ce priveşte modul de distribuire a cererii globale pe instituţii de învăţământ în funcţie de profilul (specializarea) în care acestea şcolarizează. Este evident că această reţea se constituie la nivelul învăţământului postobligatoriu (liceal, profesional, universitar şi postuniversitar) şi mai puţin în învăţământul gimnazial, unde se înregistrează totuşi o tendinţă de profilare favorizată în prezent şi de sistemul disciplinelor opţionale. Întrucât reţeaua şcolară pe profile şi specializări intră deja în relaţie directă cu interesele şcolare şi profesionale ale elevilor, cu scopurile urmărite de ei, cererea de studii reprezintă, pentru această reţea, un factor mult mai dinamic şi cu o acţiune relativ independentă faţă de posibilităţile de control şi dirijare ale instituţiei şi chiar ale sistemului de învăţământ. Desigur că reţeaua globală şi nomenclatorul profilelor şi specializărilor, ca şi cifrele de şcolarizare, sunt în bună măsură stabilite la nivel de sistem, existând deci posibilităţi de control şi dirijare a cererii de studii. Aceasta nu înseamnă însă că cererea de studii încetează de a mai fi activă sau că ar putea fi subordonată total unei anumite strategii macrosistemice, dimpotrivă, cererea de studii tinde să se impună cu atât mai multă forţă cu cât diferenţele dintre configuraţia ei „naturală” şi structura sistemului de învăţământ sunt mai mari.

Sistemul de învăţământ include astfel ansamblul instituţiilor specializate (reţeaua organizaţiilor şcolare) în proiectarea şi realizarea, prin intermediul unor conţinuturi şi metodologii adecvate, a funcţiilor definitorii ale educaţiei. Aceste instituţii pot fi grupate, în raport cu tipul de educaţie practicat, în trei categorii distincte:

-          instituţii specializate în educaţia formală (grădiniţe, şcoli generale, şcoli profesionale, licee, colegii universitare, facultăţi şi unităţi de instruire permanentă, de reciclare şi perfecţionare);

-          instituţii specializate în educaţia non-formală (cercuri ştiinţifice, cluburi ale elevilor şi studenţilor, tabere, centre de formare profesională);

-          organisme instituţionale ale comunităţii educative locale (familia / comunitatea părinţilor, agenţi economici, culturali);

Reţeaua   şcolilor  profesionale   şi   de  ucenici  este  organizată de Ministerul Educaţiei  şi Cercetării prin consultarea instituţiilor interesate de pregătirea forţei de muncă şi  cuprinde   domeniile:  mine   şi  petrol,  energie  electrică şi electrotehnică, metalurgie şi construcţii  de  maşini, chimie  industrială,  construcţii şi materiale  de construcţii, industria  lemnului,  transporturi  şi  telecomunicaţii,  industrie  alimentară, industrie  uşoară, poligrafie, gospodărirea apelor, agricultură şi silvicultură, comerţ, alimentaţie publică, industrie mică, prestări de servicii.  Formarea se face în peste 300 de meserii. Instruirea practică se desfăşoară – în primii ani – în atelierele-şcoală care funcţionează în unităţile de învăţământ, cu concursul, eventual, al unei întreprinderi direct  interesate  în  pregătirea  elevilor,  iar  în  ultimii  ani,  consacraţi  specializării  şi calificării, direct în unităţi economice, cu îndeplinirea de sarcini concrete de muncă.

 

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 18:54
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Mobilitatea personalului didactic in anu…

Mobilitatea personalului didactic in anul scolar 2013-2014   Vezi Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2013-2014, anexa la OMECTS 6239/14.11.2012.  

Read more

Cercetarea stiintifica si tipologia pref…

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ TIPOLOGIA PREFIXOIDELOR prof. Chiru Adelina Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, Mărăcineni, judeţul Buzău Aspectul formal Intrând în compunerea unui cuvânt, prefixoidele...

Read more

Educatia digitala in scoala romaneasca

EDUCAȚIA DIGITALĂ ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ   Profesor Magaz Vasilica Georgeta Liceul Teoretic “ Callatis”, Mangalia                    Rezumat - Acest secol este fără îndoială, secolul culturii digitale. Educaţia digitală este  una din preocupările de bază...

Read more

Nanoparticule

Nanoparticule

II.1. NANOPARTICULE Nanoparticulele sunt bucăţi/piese foarte mici dintr-un material mai mare. Ce se întâmpla când creaţi astfel de piese mici? PIESE MICI = MAI MULTE SUPRAFEŢE MAI MULTE SUPRAFEŢE =...

Read more

Stilistica literara si stilistica functi…

STILISTICA LITERARĂ ŞI STILISTICA FUNCŢIONALĂ Profesor Nae Mihaela, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, Piteşti Stilistica literară sau estetică este un domeniu stilistic care, deşi urmăreşte stilul în limbă,...

Read more

Caracterizare generala varsta scolara mi…

CARACTERIZARE GENERALĂ - VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ   Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     “Etapa micii şcolarităţi este perioada când situaţiile repetate duc la constituirea de mijloace de gândire mai operative în...

Read more

Mitul propriu zis si modelul mitic in le…

ITUL PROPRIU-ZIS ŞI MODELUL MITIC ÎN ,,LES TROIS GRACES” DE MIRCEA ELIADE Elena HENDRE - prof. Colegiul Tehnic ,,Aurel Vlaicu”, Baia Mare, Maramureş Rezumat: În opera ,,Les Trois Graces” Mircea...

Read more

Sanatatea fizica si psihica sub spectrul…

SĂNĂTATEA FIZICĂ ȘI PSIHICĂ SUB SPECTRUL BULLYING-ULUI Profesor educator Mureșan-Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare pentru Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca ...

Read more