RELEVANȚA TEORIEI INTELIGENȚELOR MULTIPLE

PENTRU PRACTICA DIDACTICĂ PEDAGOGICĂ

Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana

Liceul de Artă “Ioan Sima” Zalău

Howard Gardner, psiholog care activează în domeniul psihologiei dezvoltării, autor a 18 cărți traduse în 22 de limbi și sute de articole, a formulat o teorie cu privire la natura inteligenței, care vine în contradicție cu perspectiva psihometrică anterioară, criticând teoriile tradiționale asupra inteligenței, conform cărora inteligența este unică și măsurabilă prin instrumente standard psihometrice (Gardner, 1993).

Dr. Gardner a decis că nu există doar un singur mod în care poți fi inteligent, ci multe moduri diferite. El a făcut diverse studii pe adulți și pe copii pentru a afla mai multe despre modul în care aceștia învață. Dr. Gardner și-a dat seama că ei învață și își demonstrează inteligența într-o mulțime de moduri. A observat că diferite părți ale creierului erau legate de diverse moduri de a demonstra inteligența. Așadar, el a propus o idee (teorie) pentru a explica gama largă de abilități pe care le observa. A numit ideea Teoria inteligențelor multiple sau teoria IM, pe scurt.

Practic, oriunde privim, putem observa semne ale folosirii inteligențelor multiple. Ai putea descoperi inteligența naturii și inteligența vizuală la vecinul tău care are o curte frumoasă. Se poate să descoperi inteligența verbală la mătușa ta, care scrie mereu în jurnal sau inteligența muzicală la sora ta, căreia îi place să cânte la nebunie. Poate că înveți matematică de la un profesor care dă dovadă de inteligență logică sau sociologie de la un profesor care are inteligență socială. Poate că ai un amic cu inteligența mișcării, care jonglează, sau unul cu inteligența personală care și-a început propria afacere. Este posibil să descoperi diferitele tipuri de inteligență la șoferul de autobuz care are inteligența mișcării sau la vânzătorul de la magazin care are inteligența socială. Oriunde te uiți- acasă, la școală sau în public- poți vedea manifestându-se diferitele tipuri de inteligență.

Există o mulțime de oameni care nu au obținut punctaje mari la testele IQ sau care nu au fost testați niciodată pentru a afla la ce capitole excelează, dar care sunt evident inteligenți în multe feluri (oameni care pictează, escaladează munți, încheie afaceri, explorează natura, fotografiază).

Teoria IM spune că există opt tipuri diferite de inteligență, opt moduri de a fi inteligent. Pot fi chiar mai multe, dar nu au fost identificate încă. Fiecare tip de inteligență poate fi descris prin anumite trăsături, activități, pasiuni. Cele opt tipuri de inteligență despre care a vorbit doctorul Gardner sunt: inteligența lingvistică, inteligența muzicală, inteligența logico-matematică, inteligența spațială, inteligența kinestezică, inteligența interpersonală, inteligența intrapersonală și inteligența naturalistă (Armstrong, 2019).

În calitate de cadre didactice și nu numai, cred că este important să le valorificăm la maximum învățăceilor noștri, toate tipurile de inteligență pe care le au. Un cadru didactic ar trebui să descopere și să cunoască foarte bine fiecare învățăcel în parte. Acest lucru îl va ajuta să înțeleagă mai bine nevoile elevilor săi și să interacționeze mai bine cu ei. Va învăța că fiecare are puncte tari și idei despre cum să facă anumite lucruri, fapt ce îl va face să-i înțeleagă mai ușor, să se înțeleagă cu ei și chiar să învețe de la ei.

Vestea bună este că fiecare dintre noi are câte ceva din toate cele opt tipuri de inteligență, indiferent de cine suntem și de unde venim. Fiecare este inteligent în toate cele opt moduri, în grade diferite. Asta nu înseamnă că excelăm la toate, ci înseamnă că avem abilități în fiecare domeniu. Depinde de noi să o dezvoltăm pe fiecare dintre ele cât putem de bine.

Așa cum toți elevii sunt diferiți, toate tipurile de inteligență sunt diferite, dar sunt, de asemenea, egale. Niciun tip de inteligență nu este mai important decât altul. Nu contează ce abilitate avem într-un anumit tip de inteligență, important este să o explorăm, să o amplificăm și să o dezvoltăm. Cu puțin efort, ne putem dezvolta punctele forte și le putem îmbunătăți pe cele slabe. Diferitele tipuri de inteligență lucrează împreună în aproape tot ceea ce facem. Spre exemplu, pictatul unui tablou nu ține doar de inteligența vizuală. Să pictezi un tablou poate necesita folosirea inteligenței mișcării (mânuirea pensulelor), a inteligenței naturii (atenția la detalii) sau chiar a inteligenței personale (găsirea ideilor pentru a picta). Cele mai multe activități se bazează pe multe tipuri diferite de inteligențe, nu doar pe cele evidente (Armstrong, 2019).

„Fiecare dintre noi folosește zilnic cele opt tipuri de inteligență, dar fiecare dintre noi are modul său unic în care își arată inteligența. ...este ca și cum cele opt tipuri de inteligență ar fi note diferite dintr-o octavă, pe un portativ: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La, Si, Do. Fiecăruia dintre noi îi place să cânte un cântec diferit, compus din aceste opt note. Acest mod de a combina notele este unic, deci niciun alt cântec nu este exact la fel. Când îți folosești cum poți mai bine toate tipurile de inteligență- în felul tău unic- vei umple lumea cu un cântec minunat pe care nimeni altcineva nu îl poate crea!” (Armstrong, 2019, p. 13).

Astfel, profesorii și educatorii pot juca un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea și optimizarea inteligențelor în contexte educaționale formale, informale și nonformale, în vederea optimizării procesului de predare-învățare-evaluare. Teoria inteligențelor multiple constituie o alternativă a muncii diferențiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la îmbunătățirea performanțelor școlare și la creșterea stării de bine a educabililor. Principala caracteristică a inteligenței multiple în procesul de învățare este mobilizarea tuturor abilităților elevului în toate etapele învățării.

În continuare, voi prezenta pe scurt cele opt tipuri de inteligență:

1. Inteligența verbală (lingvistică): reprezintă ușurința în exprimarea și perceperea limbajului verbal, abilitatea de a învăța limbi străine și abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a te exprima teoretic și poetic. Ai inteligență verbală dacă îți plac cuvintele și modul în care ele sunt folosite pentru a citi, a scrie sau a vorbi. Poate îți place să te joci cu cuvintele sau să creezi jocuri cu ele. Multe dintre activitățile școlare implică inteligența verbală: scris, citit, prezentări, dezbateri etc.

2. Inteligența logico-matematică: presupune capacitatea de a elabora raționamente, de a recunoaște și folosi scheme şi relații abstracte. Îți place să descoperi lucruri și se poate să înțelegi numerele și conceptele matematice. Poate că îți place să descifrezi ghicitori și probleme încuietoare sau să folosești jocuri care implică strategia. Logica este o unealtă care te ajută să rezolvi probleme.

3. Inteligența vizuală (spațială): presupune capacitatea de a gândi în imagini, de a-ți reprezenta în imagini informaţiile. Se poate să ai o bună memorie a fețelor și a locurilor sau să observi mici detalii pe care alții le trec cu vederea. E posibil să fii capabil să-ți rearanjezi camera de mai multe ori în minte, fără să fii vreodată nevoit să muți vreun obiect de mobilier. Oamenii care au inteligență vizuală o demonstrează prin activități precum arta, fotografia, realizarea de filme, design-ul, arhitectură etc.

4. Inteligența muzicală: reprezintă abilitatea de a recunoaște și de a gândi în sunete, ritmuri, melodii și rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, înălțimea și timbrul sunetului; abilitatea de a recunoaște, crea și reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Cel mai probabil, activități precum cântatul, interpretarea unei melodii, ascutatul CD-urilor și mersul la concerte sunt pe placul tău.

5. Inteligența mișcării (kinestezică): implică utilizarea cu eficiență a mișcărilor corporale, abilitatea mentală de a coordona mișcările corpului; fizicul și mentalul aflându-se în strânsă legatură. Să ai acest tip de inteligență înseamnă să înveți și să gândești cu corpul, înseamnă să îți folosești corpul pentru a te exprima sau a-ți pune în evidență abilitățile. Poți demonstra acest tip de inteligență fiind bun la handbal, cosând cu ușurință, creând sculpturi, jucând cu talent într-o piesă de teatru, dansând etc.

à Știai că...

· Mulți artiști celebri și oameni creativi fac yoga pentru a-și dezvolta creativitatea și a se concentrea pentru a obține performanțe?

· Milioane de oameni din China își încep ziua făcând tai-chi împreună în parc?

6. Inteligența personală (intrapersonală): se referă la înțelegerea propriei persoane. Această inteligență o întâlnim la persoanele introspective, care au capacitatea de se înțelege pe ei înșiși, de a-și analiza propriile emoții, gânduri, temeri, motivații. Persoana este conștientă de sentimentele sale, este capabilă să stabilească obiective personale, să se gândească și să învețe din experiențele trecute, să-și înțeleagă și să-și accepte punctele slabe și pe cele forte. A avea inteligență personală implică multă gândire. Dacă petreci în mod regulat timp de unul singur, acest lucru te poate ajuta să explorezi bogăția a ceea ce se află în interiorul tău (idei, vise, dorințe, gânduri, emoții).

7. Inteligența socială (interpersonală): se referă la înțelegerea celorlalți și te ajută să fii sociabil. Persoanele care posedă astfel de inteligență, preferă să socializeze și să empatizeze cu grupuri de persoane. A avea inteligență socială înseamnă de asemenea că îți pasă instinctiv de oameni și îți place să găsești modalități de a-i ajuta (spre exemplu, îi înțelegi pe copiii timizi sau mai puțin plăcuți de la școală).

8. Inteligența naturii (naturalistă): este tipul de inteligență dominant la persoanele care înțeleg într-un mod profund lumea plantelor și a animalelor. Ele au abilitatea de a stabili relații ecologice, interacționează foarte ușor cu creaturile vii și se simt în strânsă conexiune cu forțele naturii, cu fenomenele legate de viață. Când ai inteligența naturii, ești foarte interesat de lucrurile care te înconjoară- oriunde te-ai afla. Până în timpurile moderne, inteligența naturii a fost, cel mai important tip de inteligență pe care cineva îl putea avea. Asta pentru că oamenii aveau nevoie să vâneze, să adune plante pentru mâncare și leacuri sau să recolteze grâne și alte produse alimentare pentru a supraviețui.

à Știai că...

· Există oameni care trăiesc în culturi de vânători și se pot uita la urme de animale și îți pot spune nu numai despre ce animal este vorba, dar și dacă a fost mascul sau femelă, în ce direcție se îndreaptă, cu câtă vreme înainte a trecut pe acolo și chiar ce a mâncat la micul-dejun!

· Inteligența naturii este adaptabilă? Chiar dacă îți petreci tot timpul într-un oraș, îți poți folosi abilitățile pentru a observa împrejurimile unice din zona în care locuiești.

· Câinii te pot ajuta să citești mai bine? Copii din Salt Lake City, Utah, cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani vin și citesc cu voce tare unor câini timp de 30 de minute în fiecare sâmbătă. Rezultatele la testele de lectură ale copiilor care citesc unei echipe de Pet Partner au crescut cu două puncte sau mai mult! (Armstrong, 2019).

Strategiile educaționale se concentrează în prezent asupra înțelegerii și sunt orientate spre două întrebări principale îndrumătoare: „Ce să predau?" și „Cum să organizez procesul de predare?" pentru a se adapta la nevoile fiecarui elev. Potrivit lui Gardner (1983), evaluarea trebuie, de asemenea, adaptată cerințelor teoriei inteligențelor multiple.

Unul dintre factorii care contribuie la rezultatele școlare slabe este saturarea puternică a întregului proces de învățare-evaluare, având sarcini verbale-lingvistice și logico-matematice (Gardner, 2006).

Școala devine un factor important în dezvoltarea abilităților pe care le aplicăm în viața reală (Goleman, 2006). S-a efectuat un studiu de caz în învățământul primar din România, în care elevii au fost testați pe baza Teoriei inteligențelor multiple. Rezultatele acestui studiu evidențiază faptul că un program de intervenție bazat pe tehnici diversificate de predare conduce la o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor elevilor cu dificultăți de învațare, crescând motivația și interesul acestora pentru cunoaștere.

Aplicând această teorie în practica didactică, cadrele didactice, au în vedere faptul că: fiecare elev este unic și are o individualitate proprie; fiecare elev dorește să se simtă respectat, valorizat, unic; nu pretinde atitudini și comportamente similare din partea tuturor elevilor; respectă diferențele individuale; încurajează diversitatea, subliniază rolul stimei de sine ca premisă în dezvoltarea personală.

Aplicarea teoriei inteligențelor multiple presupune următoarele principii educaționale: educabilii trebuie încurajați să își cunoască și să își utilizeze în învățare inteligențele cele mai potrivite structurii lor; activitățile de învățare să fie proiectate în așa fel încât să implice diferite tipuri de inteligență; evaluarea învățării trebuie să măsoare multiple forme ale inteligenței, iar preocupările noastre ar trebui să vizeze modalități alternative de evaluare (Bocoș, 2001).

În concluzie, aplicarea Teoriei Inteligențelor Multiple în practica didactică actuală are un rol semnificativ, deoarece le oferă copiilor încredere în propriile forțe, atât la școală, cât și în viață și îi ajută să își dea seama cât de inteligenți sunt cu adevărat. Utilizând la clasă toate tipurile de inteligență, profesorii îi ajută pe elevi să învețe mai repede și mai mult, ținând cont în același timp de nevoile și interesele fiecăruia.

Bibliografie

· Armstrong, T., & Boga, L. (2019). Eşti Mai Inteligent decât crezi: Un Ghid Al inteligenţelor multiple, Pentru Copii. Curtea Veche, București

· Bocoş Muşata, (2005). Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune. Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

· Gardner, H., (2005). Mintea disciplinată: educația pe care o merită orice, copil, dincolo de informații și teste standardizate. Editura Sigma, București.

· Gardner, H., (2006). Inteligențe multiple. Noi orizonturi., Editura Sigma, București

· ***Albulescu, I. (2021). Idei și Doctrine fundamentale în științele educației. Suport de curs. Anul II, Sem. I. Cluj-Napoca