Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Prearea limbii si literaturii romane abordare integrata
Scris de administrator   
Joi, 08 Iunie 2017 16:06

PREDAREA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE – ABORDARE INTEGRATĂ

Prof. Bejan Oana

Școala Gimnazială nr. 1 Santa Mare

 

 

În cadrul orelor de limba și literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente care în mod tradiţional erau predate (şi evaluate) separat. În viziunea comunicativă, achiziţiile din domeniul limbii sunt importante pentru domeniul comunicării. Educaţia ajută omenirea în ansamblul ei dar în acelaşi timp trebuie să răspundă unor nevoi imediate legate de viaţa în societate, fără însă a cădea în cealaltă extremă de a vedea educaţia drept unic legată de aceste ultime componente. De altfel, Delors avertizează în continuare asupra pericolului de a considera educaţia doar ca furnizor de mână de lucru calificată: „ea trebuie pusă în slujba ideii că fiinţa umană nu este mijlocul, ci însăşi justificarea dezvoltării.” (idem)  Raportul Comisiei clasifică cele patru tipuri fundamentale de învăţare ca piloni ai cunoaşterii, care pot sta la baza unui curriculum modern, a învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţa regulile supravieţuirii, a învăţa să fii.

În ceea ce priveşte domeniul predării la limba şi literatura română, integrarea se realizează între cele trei compartimente care în mod tradiţional erau predate (şi evaluate) separat. În viziunea comunicativă, achiziţiile din domeniul limbii sunt importante și pentru domeniul comunicării, pentru că ele oferă elevului cunoaşterea legilor de combinare şi selecţie a elementelor de construcţie a comunicării. Comunicarea este nu doar un domeniu de conţinuturi, în care elevii învaţă cum se realizează un monolog, un dialog, o dezbatere, un eseu etc., ci şi un mijloc de învăţare, folosit de toate disciplinele şcolare.

De altfel, aşa cum observă A. Pamfil (2006: 21) „complexitatea şi deschiderea modelului comunicativ, dar mai ales gradul de adecvare la imperativele societăţii contemporane justifică preluarea şi integrarea lui în spaţiul reformei curriculare româneşti.”  Tiparul structurant prezentat de A. Pamfil prezintă formarea competenţei de comunicare prin predarea integrată a celor patru capacităţi generale şi a celor trei categorii de conţinuturi. Capacităţile generale vizează comprehensiunea şi producerea de text scris şi oral şi conduc spre obiectivele-cadru, în timp ce conţinuturile sunt strucurate pe câteva domenii:

a) lectura

b) practica raţională şi funcţională a limbii

c) elemente de construcţia comunicării – compuse, la rândul lor, din subdomenii.

Totuşi, ceea ce scoate în evidenţă acest model, este faptul că el presupune conturarea şi cizelarea celor patru capacităţi generale  prin asimilarea unor cunoştinţe metalingvistice şi prin aplicarea lor în cadrul unor activităţi de comunicare globală. A. Pamfil (2006) prezintă câteva posibile coordonate, care după cum se va vedea, se articulează perfect pe principiile enunţate de alţi autori ca J. Harmer sau J. Richards.

O primă caracteristică se referă la accentuarea rolului interactiv al limbajului, exersarea tuturor funcţiilor lui în contexte variate şi semnificante.  În al doilea rând, configurarea unor strategii didactice active, ce urmăresc utilizarea limbii în context devine un element important. A treia coordonată se referă la abordarea literaturii ca orizont divers, în care au locul texte dintre cele mai eterogene, incluzând pe cele nonliterare. O ultimă coordonată a unei didactici comunicative este reprezentată de structurarea unor parcursuri didactice explicite şi coerente, în care elevul este anunţat de la începutul activităţii didactice care este finalizarea ei. O ultimă contribuţie este aceea adusă de Catherine Evans Davies într-un articol intitulat Developing awareness of crosscultural pragmatics (publicat în Multilingua 2004: 207-231). Autoarea propune organizarea parcursului didactic în jurul activităţilor de comunicare ca discursuri şi mai puţin ca acte de vorbire separate, încurajarea educaţilor de a căuta propriile modele şi o anumită distanţă critică.

La nivelul sistemului de învăţământ, finalităţile generale actuale relevă preocuparea pentru formarea intelectuală (teoretizare, conceptualizare, abstractizare) şi, totodată, pentru formarea abilităţilor şi competenţelor practice şi pentru promovarea multidisciplinarităţii, a interdisciplinarităţii şi a transdisciplinarităţii, în vederea asigurării caracterului operaţional şi funcţional al achiziţiilor. Elevii sunt îndrumaţi să identifice singuri nevoile educaţionale şi să acţioneze conştient spre atingerea acestora. Bocoş (2008: 98) arată: „cuprinzând sisteme de valori identificate şi vehiculate la nivelul societăţii, acestea [obiectivele] oferă sistemului educativ linii directoare, îi asigură acestuia coerenţa şi dau sens acţiunii educative.”

Practic, toate acestea se pot concretiza în oferirea de competenţele specifice, cum ar fi: cunoaşterea  şi utilizarea regulilor care asigură organizarea a unui text,  folosirea limbii în context,  stăpânirea operaţiilor care presupun anticiparea unui mesaj şi reglarea adecvată a răspunsului într-un text scenic, reliefarea capacităţilor de exploatare a creativităţii verbale etc.

Bibliografie:

1. Bocoș M. – Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constrctivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008

2. Cucoș C. – Pedagogie, Editura Polirom, Iași

3. Davies C.E. Developingawaraness of crosscultural pragmatics în Multilingua 23, 2004

4. Delors J. (Coord)- Comoara lăuntrică. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaționale pentru Educație în secolul al XXI- lea. Editura Polirom, Iași, 2000.

5. Pamfil A. – Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Pitești, 2006.

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Spune Nu drogurilor - tipuri de droguri …

11. Solvenţi   În anii 50, inhalarea de cleiuri a fost larg răspândită în rândul adolescenţilor americani şi suedezi. Adezivii care conţin toluol şi solvenţi volatili erau picuraţi pe batiste (care...

Read more

Niveluri ale limbajului si conceptul de …

NIVELURI ALE LIMBAJULUI ŞI CONCEPTUL DE COMPETENŢĂ LINGVISTICĂ Profesor Andra Elena Diaconu Profesor de limba și literatura română, Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Limba este un mijloc de comunicare între membrii...

Read more

Le projet en classe de fle

LE PROJET EN CLASSE DE FLE Bondoc Mihaela, profesor de limba franceză Colegiul Național I.L.Caragiale Ploiești Motto: “ J’entends et j’oublie, Je vois...

Read more

Eminescu si aron pumnul

EMINESCU ŞI ARON PUMNUL Prof. Safta Mariana Alina Şcoala Gimnazială Tudor Vladimirescu, Târgovişte Aron Pumnul s-a născut la 27.XI.1818, la Cuciulata, judeţul Braşov şi a murit la 12./24.I.1866, la Cernăuţi....

Read more

Utilizarea calculatorului in cadrul lect…

UTILIZAREA CALCULATORULUI ÎN CADRUL LECŢIILOR DE BIOLOGIE   Prof. Bondei Ionica Liceul Pedagogic ″D. P. Perpessicius″, Brăila     Noile cerinţe ale programei şcolare, dorinţa elevilor, dar şi a profesorilor de a utiliza mijloace moderne în...

Read more

Studiu de caz caracterizare elev inadapt…

STUDIU DE CAZ   Institutor Anton Simona Marinela Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2, Vorniceni, Judeţul Botoşani       În ceea ce priveşte societatea din ziua de astăzi, se poate observa cu uşurinţă că în interiorul...

Read more

Utilizarea derivatelor pentru maximizare…

UTILIZAREA DERIVATELOR PENTRU MAXIMIZAREA PROFITULUI   Profesor Bucurenciu Simona Liceul Tehnologic „Ghoerghe Miron Costin”, Constanța   Producția unei firme poate fi privită ca o funcție, iar dacă realizăm această abstractizare, putem aplica diverse operații acestei funcții,...

Read more

Elemente de deontologie a evaluarii in c…

ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL   prof. istorie Luminiţa Simona Feşnic Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea     Scopul acestui articol este reactualizarea semnificaţiei naţionale a zilei de 9 mai,...

Read more