Planetele Sistemului Solar

Cele noua planete ale Sistemului Solar au foarte multe aspecte in comun. Toate au orbita eliptica in jurul Soarelui si toate au luat nastere din praful si gazele care au ramas dupa formarea acestuia. Insa planetele au dimensiuni si structuri diferite. Cele patru, mai apropiate de Soare, printre care se afla si Pamantul, sunt sfere din piatra. Ele sunt minuscule in comparatie cu cei patru giganti, care par sa fie sfere de gaz, insa sunt solide si lichide sub atmosferele lor subtiri. Cea mai indepartata, Pluto, este o sfera de roca de mici dimeniuni.

Planetele din piatra

Cele patru planete de langa Soare, sunt, in ordine crescatoare: Mercur, Venus, Pamant si Marte. Sunt mase de roca, insa au trasaturi distincte. Doar doua dintre acestea, Pamantul si Marte, au sateliti naturali. Cea mai mica si cea mai indepartata dintre planetele Sistemului Solar este Pluto. Si aceasta este o planeta de roca, insa, din cauza distantei mari fata de Soare, este o lume inghetata. Este foarte diferita de vecinii sai, gigantii de gaz si reprezinta inca un mister.

Planetele din gaze

Exista patru planete din gaze. De la Soare, in ordinea marimii sunt: Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Acestea sunt cele mai mari planete, gigantii Sistemului Solar. Este vizibil doar invelisul exterior de gaze al acestora. Fiecare are o atmosfera densa, adanca, acesta fiind motivul pentru care sunt numite planete de gaze, dar nu este singurul. Chiar sub stratul de gaze exista un strat de lichid, iar miezul planetelor este solid. Toate patru au inele si mai multi sateliti naturali.

Pluto

Aceasta planeta din roca si gheata este o lume intunecata si rece. Unii astronomi cred ca este un asteroid de mari dimensiuni. Nici o naveta spatiala nu a vizitat Pluto, dar astronomii au construit o imagine a sa pe baza observatiilor. Cea mai clara imagine a lui Pluto si a lunii sale a fost realizata de telescopul spatial Hubble in 1990.

Mercur

Cea mai apropiata de Soare, a doua planeta ca marime si cea care se misca cel mai repede este Mercur, care face o rotatie completa in jurul Soarelui in 88 de zile.

Este o planeta arida si lipsita de forme de viata, acoperita cu cratere. In adanc, sub suprafata, are un miez de fier. Gravitatia planetei este prea slaba pentru a mentine atmosfera, prin urmare, caldura se pierde noaptea. Diferentele dintre zi si noapte pot fi si de 600˚ C.

Atmosfera planetei este foarte rarefiata alcatuita in special din particulele de praf de pe suprafata lui, spulberate de vantul solar. Acesti atomi sunt in continuare spulberati in spatiu, atmosfera fiind astfel inlocuita in permanenta, in contrast cu Pamantul si Venus, cei mai apropiati vecini.

Cea mai mare parte a craterelor lui Mercur s-au format cu 3.5 miliarde de ani in urma, cand planeta a fost bombardata de meteoriti.

Craterele variaza in diametru de la 1 m la peste 1 000 km.

Venus

Lumina reflectata de suprafata norilor face din Venus o planeta stralucitoare pe cerul Pamantului. In miscarea sa, pare ca trece prin faze similare cu cele ale Lunii. Norii grosi inmagazineaza caldura Soarelui, facand din Venus cea mai fierbinte planeta.

Norii acizi si presiunea de nesuportat o fac extraordinar de neospitaliera. Sub nori, exista campii vulcanice, cu deserturi fierbinti, care acopera aproape doua treimi din planeta.

Pamant

Cea mai mare dintre cele patru planete din apropierea Soarelui, Pamantul, este singura care intretine viata si care are apa din abundenta.

Pamantul s-a schimbat enorm din momentul aparitiei sale, cu 4,6 miliarde de ani in urma. In jurul sau s-a format o atmosfera, iar planeta a trecut prin schimbari climatice si structurale.

Curentii termici interni imping masele de uscat cate 7 cm pe an.

Marte

Planeta cea mai asemanatoare cu Pamantul, Marte are putin peste jumatate din suprafata Pamantului si calote glaciale.

Culoarea sa rosie vine de la rocile bogate in fier si de la praful care acopera cea mai mare parte a acesteia. Aproape 40% din suprafata sa este desert de piatra.

Trasatura cea mai dinamica este reprezentata de canioanele enorme. Valees Marineris are 4.500 km lungime si pana la 7 km adancime. Marte este o planeta rece si lipsita de forme de viata, cu o atmosfera foarte subtire.

Olympus Mons este cel mai mare vulcan din Sistemul Solar. Avand o inaltime de 26.4 km, este de trei ori mai inalt decat cel mai inalt munte al Pamantului, muntele Everest.

Jupiter

Uneori numit regele planetelor, Jupiter este cea mai mare si mai masiva dintre acestea, avand 61 de luni. Are un miez solid, de 10-20 de ori mai masiv decat Pamantul.

Suprafata este din hidrogen metalic lichid, peste care exista aproximativ 1.000 km de atmosfera, 86% din acesta fiind hidrogen si 14% heliu. Sistemul de inele inguste ale lui Jupiter, descoperit in 1979, este format din trei inele de particule de praf.

Daca ar fi fost de 50 de ori mai masiv, miezul sau ar fi fost destul de fierbinte pentru a topi hidrogenul, iar Jupiter s-ar fi transformat intr-o stea.

Lunile Galileene

Cele patru mai luni ale lui Jupiter sunt numite dupa astronomul italian care le-a descoperit, Galileo Galilei. Acestea sunt, in ordinea marimii lor, Ganymede, Callisto, Io si Europa. Ganymede este cea mai mare luna a Sistemului Solar, fiind mai mare decat planetele Pluto si Mercur. Cele 57 de luni ale lui Jupiter sunt minuscule in comparatie cu aceasta, majoritatea avand doar cateva zeci de km in diametru.

Rotatiile rapide ale lui Jupiter sau nastere unor curenti de aer puternici, care despart atmosfera in benzi. Benzile sunt alcatuite din centuri si din zone paralele cu Ecuatorul. Centurile maroniu-roscate sunt gaze descendente, iar zonele alb-galbui sunt gazele ascendente. Punctele, ovalurile si dungile de pe nori sunt tulburari meteorologice produse acolo unde se intalnesc conturile si zonele.

Marea pata rosie

O furtuna din norii superiori ai lui Jupiter a fost observata timp de mai bine de 300 de ani. In timp, si-a schimbat dimensiunea si forma.

In perioada in care a avut cea mai mare dimensiune, avea de trei roi diametrul Pamantului. Este o zona cu presiune foarte ridicata, la inaltime mare, fiind mai rece decat atmosfera din jur.

Aceasta furtuna gigantica se roteste deasupra atmosferei, realizand cate o rotatie in sensul invers acelor de ceasornic, o data la cateva luni.

Saturn

A doua planeta ca marime si a sasea planeta de la Soare este Saturn.

Ca si Jupiter, este alcatuita mai ales din hidrogen, care acopera un miez de piatra.

Benzile sale sunt mai putin evidente si au mai putine trasaturi caracteristice, cu exceptia punctelor albe cauzate de furtuni.

Este planeta cu cea mai scazuta densitate. Saturn are un sistem de inele extins la 33 de luni.

Galilei a descris inelele lui Saturn ca pe niste “urechi”, cand le-a observat pentru prima data, in 1610. Forma lor de “inele” nu a fost explicata pana in anul 1656.

Sistemul de inele are pana la 2 km grosime, acestea fiind alcatuite din mii de roci acoperite de gheata si particule de nisip.Astazi exista sapte inele principale. Particulele variaza in diametru de la cateva miimi de centimetru la cativa metri.

Peste jumatate din lunile lui Saturn sunt mici si au forma neregulata. De departe, cea mai mare este Titan, care il depaseste in dimensiune si pe Mercur. Este una dintre cele 3 luni ale Sistemului Solar care au atmosfera. Titan este o sfera din piatra si gheata, inconjurata de o mantie groasa de azot.

Uranus

Aceasta planea a fost descoperita in 1781. De doua ori mai departe de Soare decat Saturn, este greu de observat de pe Pamant.

Primele imagini “in prim-plan” ale planetei au venit in 1986, de la sonda Voyager 2.

Atmosfera este alcatuita mai ales din hidrogen, insa metanul din norii superiori este cel care ii confera culoarea distinctiva verde-albastruie. Are un sistem de inele si 26 de luni.

Axa lui Uranus este inclinata in orbita sa in jurul Soarelui. Acest lucru daca ca planeta sa para “pe o parte”, iar lunile si inelele sale par a se roti in varful si la baza planetei. Nimeni nu stie motivul acestei inclinatii – poate a fost rezultatul unei coleziuni. Norii de metan inghetat sunt singurele trasaturi vizibile la Uranus.

Miranda, a cincea luna ca dimensiune, a fost descoperita de pe Pamant, iar cu o sonda spatiala s-a dezvaluit suprafata sa complexa: relief divers, cu campii, faleze si canioane adanci. Pare ca Miranda a fost lovita candva, in trecutul sau, si s-a reasamblat.

Neptun

Ca si Uranus, Neptun este o lume rece si indepartata. Este asemanator cu acesta ca dimensiune si are aceeasi culoare verde-albastruie, datorita atmosferei bogate in metan si in hidrogen.

Canturile si zonele sunt vizibile doar la suprafata acoperita de nori.

Alte trasaturi vizibile sunt norii albi si Pata Neagra.

Neptun a fost descoperita in 1846, insa inelele intunecate – doua mai largi si doua mai inguste – si sase dintre cele 13 luni ale sale au fost descoperite de Voyager 2, in 1989. Neptun pare albastru pentru ca atmosfera superioara absoarbe lumina rosie si o reflecta pe cea albastra.

Neptun este planeta cu cei mai puternici curenti de aer din Sistemul Solar. Au fost inregistrate viteze ale vantului de pana la 2 200 km/h. Vanturile bat spre vest – directia opusa rotirii planetei.

Triton este cea mai mare luna a lui Neptun, fiind cel mai rece spatiu din Sistemul Solar, cu temperaturi de -235˚ C.

Triton are o atmosfera subtire, alcatuita mai ales din azot, fiind una dintre cele trei luni cu atmosfera. Suprafata sa isi modifica relieful, vulcanii aruncand in afara azot si praf negru, descriind dungi pe suprafata crapata si incretita a planetei.

Marea Pata Neagra este o furtuna uriasa de vanturi extrem de puternice. Este intinsa pe o suprafata ovala cu presiune imensa si cu diametrul de 12 000 km.

Marea pata rosie - Jupiter

Foto: http://www.solarspace.co.uk/

Images Courtesy of NASA/JpL