Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode de predare interactive
Joi, 08 Martie 2012 00:00

METODE DE PREDARE INTERACTIVE

 

 

Prof. înv. preşcolar LUCACI IOANA

Grădiniţa cu program prelungit nr. 24, Botoşani, jud. Botoşani

 

Metodele noi de predare – învătare prezintă un potenţial semnificativ pentru stimularea inovaţiei şi schimbării actului de educaţie. Ele apar constant si pot fi pretabile la una sau mai multe discipline, dar foarte rar, la toate. În acest sens, este important ca profesorul să înţeleagă că integrarea acestor metode în procesul educativ depinde de o multitudine de elemente interconectate cum ar fi: tipul lectiei (prezentare de noi cunostinte, sistematizare, recapitulare etc), nivelul clasei, disponibilitatea elevilor de a lucra individual sau pe grupe etc.

Metodele de predare interactivă presupun o schimbare a actului predării tradiţionale de altă dată. În continuare vom prezenta câteva dintre metode:

Brainstorming-ul reprezintă formularea a cât mai multor idei ca răspuns la o situaţie enunţată. O asemenea activitate implică o serie de avantaje, ca de exemplu: implicarea activă a tuturor participanţilor, dezvoltarea capacităţii de a analiza şi de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime, exprimarea personalităţii, dezvoltarea relaţiilor interpersonale prin valorificarea ideilor fiecăruia. Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape: alegerea temei şi a sarcinii de lucru, solicitarea exprimării într-un mod rapid, înregistrarea tuturor ideilor în scris, anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor, analiza critică, evaluarea, argumentarea ideilor emise anterior, selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atentiei şi, în final, afişarea ideilor rezultate.

Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape: se scrie un cuvânt/temă în mijlocul tablei; se notează toate ideile, intagmele, cunostinele venite în minte în legătură cu tema respectivă, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul initial; pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii înte toate ideile care par a fi conectate; activitatea se opreşte când se epuizează ideile sau timpul acordat. În etapa finală a lectiei, ciorchinele poate fi reorganizat, utilizându-se anumite concepte supraordonate găsite de elevi sau profesor.

            Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs. Produsele fiecărei grupe sunt expuse pe pereţii clasei. La semnalul preofesorului, grupurile se rotesc prin clasă pentru a examina şi discuta fiecare produs; pot face comentarii pe hârtiile expuse. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc comentariile făcute la adresa produsului lor.

Cubul presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii, din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape: realizarea unui cub pe ale cărei feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează; se anunţă tema; se împarte clasa în şase grupe, fiecare examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului; redactarea finală şi prezentarea celorlalte grupe; afişarea formei finale.

Bulgărele de zăpadă presupune reducerea numărului de elemente, aspecte ale unei probleme pentru focalizarea asupra celor esenţiale. Se recomandă următoarele etape: împărţirea grupului de elevi în echipe de 7-8; enunţarea temei; notarea ideilor – fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune în centrul mesei; ierarhizarea ideilor – fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează de la 1 la 8. Se reţin primele 2-3. Se reuneşte apoi tot grupul cu cele două idei de la fiecare şi se repetă algoritmul.

Mozaicul este o metodă ce presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup. Etapele presupuse de această metodă sunt: împărţirea clasei în grupuri eterogene de patru elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere; prezentarea succintă a subiectului tratat; explicarea sarcinii – înţelegerea unităţii de cunoaştere; regruparea elevilor. În funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi; învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului; revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri ai grupului; trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală.

Eseul de cinci minute este o metodă eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate de tema lecţiei. Elevilor li se cer două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat în lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta. Eseurile pot fi strânse de profesor şi acesta le foloseşte pentru a-şi planifica lecţia următoare. 

 


Articole asemanatoare relatate:

Ultima actualizare în Miercuri, 07 Martie 2012 18:34
 

Revista cu ISSN

Modificari si completari la Legea Educat…

Modificări şi completări la Legea Educaţiei Naţionale   Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 mai, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011....

Read more

L'attaque du moulin

L' ATTAQUE DU MOULIN (fragment) Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov La nouvelle L' attaque du Moulin, publieé en 1877, s'...

Read more

Planificare model pentru educatie fizica…

Planificare model pentru educatie fizica si sport invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari...

Read more

Copilaria si jocul Contributia scolii la…

COPILĂRIA ŞI JOCUL - CONTRIBUŢIA ŞCOLII LA DEZVOLTAREA PROFILULUI MORAL AL ELEVULUI Trifan Luminiţa, profesor învăţământ primar, Şcoala Gimnazială “Elena Văcărescu”, Bucureşti Prin materialul de mai jos  încerc să ...

Read more

Caracteristici intelectuale ale prescola…

CARACTERISTICILE INTELECTUALE ALE PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Grădiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Intelectul, formaţiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese şi activităţi psihice variate şi dificile precum: gândire, memorie, limbaj, imaginaţie, atenţie...

Read more

Sfintii in zeghe la invierea domnului si…

SFINȚII ÎN ZEGHE LA ÎNVIEREA DOMNULUI ȘI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS Profesor educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centrul de Resurse și Documentare...

Read more

Planificare model pentru religie invatam…

Planificare model pentru religie invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata materiale...

Read more

Dispozitii finale concurs pentru ocupare…

CAPITOLUL VI  Dispozitii finale      Art. 23. -    (1) Cheltuielile pentru organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate in unitatile de invatamant particular din invatamantul preuniversitar, precum si plata cadrelor...

Read more