Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Metode de comunicare
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Februarie 2017 19:05

METODE DE COMUNICARE

Prof. Macarie Cristina

Liceul Vocațional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș

Cadrul didactic are un rol activ în comunicarea didactică deoarece el acţionează ca un filtru care selecţionează, organizează şi personalizează informaţia.

Ascultarea este o abilitate importantă pe care trebuie să o ai pentru a înțelege ceea ce spune celălalt.

A asculta activ înseamnă ca receptorul să comunice emiţătorului ce a înțeles din mesajul primit.

În cadrul comunicării didactice se poate verifica înţelegerea mesajului transmis şi acurateţea ascultării, observând diferite aspecte referitoare la comportamentul elevilor.

Comunicarea didactică vizează în principal înţelegerea, cadrul didactic având un rol activ. El acţionează ca un filtru care selecţionează, organizează şi personalizează informaţia. Faţă de alte domenii, subiectivitatea nu poate fi evitată, chiar este necesară, profesorii transmiţând elevilor informaţii prelucrate.

Metodele de comunicare sunt următoarele: observarea; ascultarea; conversația; analiza; sinteza; schematizarea; chestionarea, proiecția; empatia; interpretarea; monologul; dialogul etc.

Observarea dirijată are menirea să îndrume, să direcţioneze activitatea de observare a elevului spre obiectivul stabilit.

Observarea nedirijată oferă elevilor diverse posibilităţi de dezvoltare, atât în privinţa achiziţiei de cunoştinţe, dar și în cea a formării unor atitudini, capacităţi și deprinderi.

Ascultarea este una dintre cele mai importante abilități pe care este obligatoriu să o avem, pentru a putea înțelege ceea ce spune celălalt. Cât de bine ascultăm are un impact major asupra activităților și asupra calității relaționării nostre cu ceilalți.

Abilitatea de a pune întrebări adecvate la momentul potrivit şi de a răspunde vorbitorului reprezintă o parte esenţială a ascultării active.

A asculta activ înseamnă a comunica emiţătorului ce înseamnă pentru el (receptor), mesajul primit.

Ascultarea empatică presupune interrelaţionarea cu o persoană aflată în dificultate, în imposibilitatea de a rezolva o problemă.

Ascultarea empatică are următoarele etape:

Ø încercarea de clarificare a situaţiei („Dacă nu greşesc ...”);

Ø repetarea ideii de bază cu propriile cuvinte;

Ø controlarea şi parafrazarea sentimentelor interlocutorului („Este corect ...”).

Tehnicile de ascultare activă includ: limbajul corpului; parafrazarea a ceea ce a spus interlocutorul; exprimarea empatiei, înţelegerii faţă de interlocutor; adresarea unor întrebări pentru a-l convinge pe interlocutor să repete, să clarifice sau să detalieze informaţiile pe care le oferă; acceptarea pauzelor.

Pe parcursul comunicării didactice se poate verifica înţelegerea mesajului transmis şi acurateţea ascultării, observând următoarele aspecte referitoare la comportamentul elevilor:

· urmăresc întregul sens al mesajului - a auzi ceea ce spune cineva nu este acelaşi lucru cu a înţelege ce vrea să spună acea persoană;

· colaborează cu vorbitorul - înţelesul cuvintelor/frazelor poate fi depistat în urma unei conversaţii dintre vorbitor - ascultător;

· anticipează următoarele idei ale vorbitorului – acest lucru asigură ascultarea eficientă şi învăţarea prin comparaţie şi contrast;

· identifică elementele cheie ale unei conversaţii - identificarea elementelor de sprijin ale punctelor principale ale discuţiei măreşte capacitatea ascultătorului de a reţine ideile esenţiale;

· elaborează rezumate mentale - atunci când vorbitorul tace, ascultătorul recapitulează ceea ce s-a spus, organizându-şi mental ideile exprimate.

În comunicarea didactică, demonstrarea şi argumentarea se completează reciproc. Prestigiul cadrului didactic și limbajul acestuia sunt elemente care contribuie la o comunicare eficientă.

Bibliografie:

Cucoş, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 2002;

Pânişoară, O., Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi, 2006.

 

Revista cu ISSN

Asociatia Profesorilor din Romania

"Cu cât mai mult traiesc, cu atât mai bine îmi dau seama de cât de puternic si important este impactul atitudinii asupra vietii. Pentru mine, atitudinea este mai importantã decât...

Read more

Tipuri de turism din comuna nanesti jude…

TIPURI DE TURISM DIN COMUNA NĂNEŞTI - JUDEŢUL VRANCEA   Prof. Ciobotaru Ana-Maria Şcoala Gimnazială Măicăneşti   Rezumat: Comuna Năneşti este situată în partea de sud-est a judeţului Vrancea pe malul drept al Siretului în plină...

Read more

Documente necesare pentru coordonatorul …

Documente necesare pentru coordonatorul de proiecte şi programe educative     ¢     Decizia de numire pe funcţia de coordonator de proiecte şi programe educative ¢     Fişa postului + individualizată, avizată de Consiliul de administraţie al...

Read more

Dezvoltarea competentelor de lectura in …

STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ ÎN ORELE DE LITERATURĂ ROMÂNĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL   Prof. BEZMAN ADRIANA LILIANA, Şcoala Gimnazială Mihail Kogălniceanu, Structura Şcolii Gimnaziale Smârdan, Jud. Galaţi     Studiul propus urmăreşte stimularea...

Read more

Sport si alimentatie sanatoasa

SPORT ŞI ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ Prof. Adrian-Grigore Antal Liceul Teoretic „O.C. Tăslăuanu” Topliţa, Harghita More and more countries around the world presents alarming statistics on absolutely unhealthy lifestyle that...

Read more

Romanii de peste hotare

ROMÂNII DE PESTE HOTARE - studiu de caz -   Prof. Dimitriu Alina Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman     Câti români stiu cã alfabetul latin a fost folosit mai întâi într-o lucrare în aromânã?...

Read more

Elevi cu tulburari de invatare

ELEVI CU TULBURĂRI DE ÎNVĂŢARE   Învăţător Radu Emilia Rodica Şcoala cu clasele I –VIII Nr. 19 „Avram Iancu” Timişoara              Sintagma „tulburări de învăţare” este cunoscută în literatura de specialitate sub diverse denumiri:...

Read more

Repetitia mai mult decat un trip repreze…

REPETIŢIA, MAI MULT DECÂT UN TROP REPREZENTATIV ÎN LITERATURA POPULARĂ Se ştie că literatura orală, spre deosebire de cea scrisă, nu se defineşte prin identitatea sintactică a operei, pentru că aceasta...

Read more