Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Masurarea competentelor de lectura ale elevilor din clasa a IX a liceu
Joi, 08 Martie 2012 00:00

MĂSURAREA COMPETENŢELOR DE LECTURĂ ALE ELEVILOR DIN CLASA A IX-A LICEU

- studiu de caz -

 

Prof. VIRA ADINA MONICA

Colegiul Tehnic de Transporturi, jud. Braşov

 

Predarea limbii şi literaturii române la clasele cu profil tehnic necesită un efort suplimentar, acela de a adapta materia unei generaţii de elevi care sunt prea puţin interesaţi de ştiinţele umaniste. În plus, am observant o scădere semnificativă o nivelului calitativ la care se situează elevii noilor generaţii din punctul de vedere al educaţiei. Am considerat lectura ca fiind o competenţă cheie care condiţionează tot parcursul şcoalr al elevului. Căutând explicaţii şi soluţii, am creat un sistem de evaluare al competenţelor de lectură, în urma aplicării căruia am obţinut rezultate îngrijorătoare. Sunt foarte mulţi elevi care ajung în clasa a IX-a liceu şi sunt capabili de un nivel foarte slab de lectură a unui text la prima vedere.

Cuvinte cheie: lectură, profil tehnic, limba română, evaluare.

 

În urma desfiinţării Şcolii de Arte şi Meserii (SAM), aşa numita Şcoală Profesională, toţi elevii care au terminat clasa a VIII-a şi au obţinut o medie peste 5, au fost repartizaţi în clase de liceu, în ciuda faptului că ei, la Testele Naţionale, au obţinut note de unu şi de doi la limba şi literatura română. Aceştia sunt elevii noştri de liceu, începând cu anul 2008, astfel încât în prezent avem o generaţie întreagă de copii acceptaţi în aceste clase după acest sistem.

Ca şi efecte principale ale acestei schimbări sunt: transformărea specializărilor şcolilor profesionale în specializări liceale, reducerea numărului orelor de practică etc. Din punctul de vedere al calităţii învăţământului, aceasta a scăzut foarte mult la aceste licee tehnice. Să luam drept exemplu promovabilitatea la bacalaureat. Este foarte greu pentru orice profesor să pregătească o clasă de elevi cu rezultate foarte slabe în gimnaziu, astfel încât după terminarea liceului să obţină rezultate satisfăcătoare la bacalaureat.

Acest studiu îşi propune să măsoare şi să analizeze procentual competenţele de lectură ale elevilor din clasele a IX-a, ca şi efect secundar al procesului descris în paragrafele de mai sus. Ca şi condiţie esenţială pentru promovabilitate la disciplina de limba şi literatura română este, printe altele, lectura unui text la prima vedere, cu voce tare, coerent şi expresiv. Pentru orice cetăţean respectabil al acestei ţări acesta pare un lucru banal. Nu şi pentru elevii acestei generaţii. Încercând să caut o explicaţie pentru slabele rezultate pe care le-au avut la testările iniţiale şi pentru felul în care reacţionează la orice metodă didactică se foloseşte, în sensul că nimic nu le stârneşte interesul, am încercat să identific posibile cause ale insuccesului lor şcolar, mai ales că este vorbă despre un număr mare de elevi, definitoriu pentru o generaţie.

În cazul claselor liceale, s-a ivit şi o problemă de tact didactic în sensul că mulţi elevi au refuzat să citească simţindu-se jigniţi că cei prezenţi vor descoperi dificultăţile pe care le întâmpină în lectură şi nivelul slab la care se află în coerenţă şi expresivitate. Am aplicat tactica şanselor egale şi am susţinut responsabilităţile pe care le are elevul la oră alături de drepturi, astfel am reuşit să obţin lectura iniţială, cea pe care am notat-o şi în funcţie de care se va observa evoluţia sau involuţia fiecăruia.

Instrumentul de evaluare a lecturii este relativ simplu, consemnat în documentele din portofoliul profesorului şi nu în catalog. Ideea nu este să îi las pe toţi corigenţi, ci să îi ajut să îşi îmbunătăţească lectura şi să obţină nişte performanţe, în ciuda nivelului slab de la care au pornit. Astfel am folosit calificativele de la clasele I-IV, dându-le descriptori de performanţă specifici. Am pornit prin descrierea calificativului de nivel mediu, apoi, în funcţie de acesta am definit treptele superioare şi inferioare:

- BINE - reprezintă un nivel de lectură inteligibilă, relativ coerentă, corectă, respectând semnele de punctuaţie. Expresivitatea textului este respectată parţial, fiind acceptată o lectură corectă, dar plată.

- FOARTE BINE - defineşte o lectură armonioasă, corectă, coerentă, expresivă, dar care are mici imperfecţiuni, întreruperi, eventual pot fi acceptate vocale de legătură.

-EXCELENT - defineşte pragul superior de lectură, adaptată diverselor tipuri de texte aparţinând unor registre diferite ale limbii sau stiluri funcţionale diferite. Presupune adaptarea lecturii în funcţie de text şi exprimarea unei note personale în raport cu textul.

-INSUFICIENT - presupune o lectură incoerentă, incorectă, lipsa cursivităţii. Chiar dacă elevul citeşte cuvintele corect prin faptul că lectura se întrerupe după fiecare termen ea îşi prierde cursivitatea şi nu face sens. Elevul nu respect virgulele, punctele sau alte semen de punctuaţie, astfel încât o lectură a unui text dialogat, de exemplu este dezastruoasă.

-“FOARTE” INSUFICIENT - în ciuda pleonasmului defineşte un tip de lectură. Aceea a elevilor care nu sunt capabili să citească corect cuvinte, încă se poticnesc la legarea silabelor sau citesc pe litere. Deşi sună dureros, ea caracterizează elevi semianalfabeţi despre a căror existenţă nu credeam să aflu vreodată la clasele liceale. Este calificativul pe care l-am creat cel mai târziu din necesitatea de a caracteriza cumva şi o astfel de lectură.

Studiul de caz se referă la aplicarea acestui instrument de evaluare unui eşantion reprezentativ de elevi ai claselor a IX-a din cadrul unui liceu cu profil tehnic. Este vorba despre 50 % dintre elevi, a căror lectură a foat notată după acest sistem. Astfel, rezultatele sunt următoarele:

- 89 elevi evaluaţi;

- 30 elevi cu “foarte bine;

- 38 elevi cu “bine”;

- 13 elevi cu “insuficient”;

- 8 elevi cu “foarte insuficient”, adică semianalfabeţi.

Notarea lecturii este una dinamică în sensul că se repetă periodic, astfel calificativele se pot schimba în sensul evoluţiei sau involuţiei elevilor. Rezultatele prezentate sunt cele de la sfârşitul semestrului întâi şi se referă la media tuturor lecturilor elevilor de-a lungul acestei perioade evaluate.

Concluzia acestei analize este că 33,7 % dintre elevi citesc foarte bine, 42,6 % dintre ei sunt de un nivel mediu de lectură, 14,6 % ating un nivel insuficient, iar 8,9 % sunt semianalfabeţi. Procentele sunt îngrijorătoare, având în vedere că niciun elev nu a atins pragul descris de calificativul “excelent”, iar procentele celor care au “insuficient” şi “foarte insuficient” sunt destul de mari raportate la populaţia şcolară a elevilor de clasa a IX-a liceu.

Cauze posibile ar fi lipsa interesului pentru şcoală, pentru disciplina predată sau pentru lectură în general, dar eu îi consider vinovaţi într-o oarecare măsură şi pe profesorii din gimnaziu care au educat şi au promovat astfel de elevi. Având în vedere că sunt puţine cazurile elevilor cu CES printre aceştia, mi se pare puţin credibil ca în cei 8 ani de studiu terminaţi elevii normali din punct de vedere intelectual să nu reuşească să înveţe să citească cel puţin de un nivel mediu.

 

Bibliografie:

Pamfil, Alina, Didactica limbii şi literaturii române, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Goia, Vistian, Ipostazele învăţării. Limba şi literatura română, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 1999

 

Ultima actualizare în Miercuri, 07 Martie 2012 18:44
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Features of a good test

FEATURES OF A GOOD TEST                                                                                                              Prof. Teclu Adriana                                                                                   Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” Galaţi               Evaluation of the students’ achievements is a very important part of the teaching process for the...

Read more

traditional sau modern in predare

TRADIŢIONAL SAU MODERN ÎN PREDARE?     Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, jud. Vrancea   Modelul tradiţional de predare nu răspunde noilor tendinţe in didactica modernă, fiind fondat pe „triada învăţare frontală –...

Read more

Otilia Cazimir universul copilariei

  OTILIA CAZIMIR – UNIVERSUL COPILĂRIEI prof. înv. primar Ungurean Gheorghina Şcoala Gimnazială Iraclie Porumbescu-Frătăuţii Noi, Suceava Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967), pe numele său adevărat...

Read more

Etude concernant l ambiguite d interpret…

ÉTUDE CONCERNANT L’AMBIGUÏTE D’INTERPRETATION DES TEXTES prof. Drăgian Ana-Elena Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea La langue du droit est pleine d’ambiguïtés, cela ne fait pas de doute. Citons...

Read more

Nanoparticule

Nanoparticule

II.1. NANOPARTICULE Nanoparticulele sunt bucăţi/piese foarte mici dintr-un material mai mare. Ce se întâmpla când creaţi astfel de piese mici? PIESE MICI = MAI MULTE SUPRAFEŢE MAI MULTE SUPRAFEŢE =...

Read more

Imaginea satului in opera lui Ioan Slavi…

IMAGINEA SATULUI ÎN OPERA LUI IOAN SLAVICI                                                                         Prof. Herman Laura Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia-Mare                                                                                În pleiada scriitorilor români afirmaţi pe la mijlocul celei de-a doua jumătăţi a secolului...

Read more

Noptile lui Alexandru Macedonski in spir…

 NOPȚILE LUI ALEXANDRU MACEDONSKI ÎN SPIRIT EUROPEAN   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Nopțile lui Macedonski sunt deschise mereu interpretării, poetica sa beneficiază de o interpretare vastă...

Read more

Continutul continuturile invatamantului

CONŢINUTUL/ CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI Prof. drd. Corlade Ecaterina Iulia Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Bacău, România Conceptul de conţinut (sau conţinuturi) desemnează substanţa cea mai palpabilă, mai concretă, a procesului de învăţământ,...

Read more