MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE

Prof. ec. Gr.I. Cîrcotă Roxana

Liceul Tehnologic de Marină Galați

Rezumat

Managementul prin obiective reprezintă cel mai larg utilizat sistem de planificare, luare de decizii şi control.

Pentru ca managementul prin obiectve să funcționeze este estenţial ca membrii organizaţiei să aibă o viziune comună şi unitară asupra obiectivelor organizaţiei şi să conştientizeze importanţa rolului pe care ei îl au în realizarea acestor obiective.

Managementul prin obiective poate fi exprimat prin următoarea schemă:

Obiective Companie  --> Obiective Departamente --> Obiective individuale.

Din punctul meu de vedere, managementul prin obiective are rolul ca o parte din capacitatea de decizie şi implicit a responsabilității să fie transferată spre nivelurile de execuţie, astfel încât la toate nivelurile organizaţiei, fiecare angajat să-şi elaboreze, implementeze şi optimizeze propriile planuri de activitate, care să determine realizarea obiectivelor generale ale organizației.

Managementul prin obiective reprezintă cel mai larg utilizat sistem de planificare, luare de decizii şi control. Managemenul prin obiective stabileşte legătura clară dintre gândirea strategică a top managementului şi implementarea acesteia prin intermediul nivelurilor următoare de management. Astfel, responsabilitatea faţă de obiective este transmisă de la nivelul organizaţie la nivel individual.

Consider că pentru a aplica corect managementul prin obiective managerii trebuie să se definească clar obiectivele şi sistemul de evaluare al rezultatelor, să le facă cunoscute următoarelor niveluri ierarhice, să organizeze şi să motiveze subordonaţii pentru ai implica activ, să ofere sau să primească feedback continuu, să monitorizeze rezultatele, să evalueze performanţa şi să asigure condiţiile optime pentru evoluţia tuturor membrilor organizaţiei.

Top managerul stimulează, motivează, deleagă sarcini şi responsabilităţi tinând cont de punctele forte ale fiecărui individ. Un bun manager motivează prin definirea clară a rezultatului ce trebuie realizat, oferind libertate de acţiune şi încurajând rezultatele pozitive.

Managementul prin obiective poate fi exprimat prin următoarea schemă:

Obiective Companie  --> Obiective Departamente --> Obiective individuale.

Schema prezentată semnifică faptul că obiectivele într-o companie se definesc începând cu nivelul superior al organizaţiei, iar pe măsura scăderii nivelului ierarhic, formularea obiectivelor devine tot mai specifică. Pentru ca procesul managementul prin obiective să fie eficient, trebuie ca obiectivele să fie identificate la trei nivele ale organizaţiei, conform schemei. La primul nivel sunt create obiectivele finale şi planurile strategice ale organizaţiei; acestea sunt definite ca răspunsuri la întrebări cum ar fi : Ce caracter are organizaţia?, Spre ce se îndreaptă organizaţia? sau Ce clienţi are organizaţia?. Răspunsurile la aceste întrebări determină obiectivele nivelului al doilea, nivelului operaţional. La al treilea nivel sunt stabilite obiectivele individuale a căror atingere este importantă pentru atingerea obiectivelor organizaţionale, la acest nivel având loc colaborarea celor trei tipuri de obiective, care reprezintă esenţa managementului prin obiective. Fiecare obiectiv trebuie să fie specific, măsurabil, accesibil, relevant şi bine precizat în timp.

Implementarea managementului prin obiective în cadrul unei organizaţii necesită parcurgerea următoarelor etape:

·         Stabilirea sistemului de obiective de a căror realizare depind prezentul şi viitorul organizaţiei, astfel încât acestea să fie clare şi uşor de interpretat şi de implementat. În acest scop, fiecare dintre obiectivele stabilite, fundamentale, derivate sau specifice, este necesar să treacă testul SMART. Activitatea de stabilire a obiectivelor derivate şi specifice se realizează prin negociere între superiori şi subordonaţi, pe fiecare nivel, astfel încât la final fiecărui angajat sau grup de angajaţi să-i fie stabilite una sau mai multe ţinte de performanţă.

·         Construirea programelor de acţiune, a calendarului de termene, a instrucţiunilor generale sau parţiale pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor. Programele de acţiune evidenţiază principalele decizii şi acţiuni care urmează a fi adoptate în vederea realizării obiectivelor (de exemplu urmarea cursului „Tehnică a negocierilor”, completat de acela de „Comunicare în relaţii publice” pentru angajaţii aflaţi în relaţii cu exteriorul organizaţiei).

·         Coordonarea şi urmărirea realizării obiectivelor. În cadrul acestei etape se realizează execuţia bugetară, înregistrarea şi transmiterea operativă a abaterilor de la costurile previzionate precum şi corectarea acestora în timp real precum şi înlocuirea participanţilor la formare, dacă aceştia, din motive obiective, nu pot urma programele stabilite.

·         Evaluarea rezultatelor şi a recompenselor salariaţilor. Aceasta reprezintă ultima etapă a metodologiei de implementare a managementului prin obiective, în cadrul căreia se realizează comensurarea efectelor şi se adoptă conduita motivaţională corespunzătoare. Motivarea personalului poate fi realizată la nivel material sau moral, fie prin acordarea unor bonusuri în cazul atingerii sau depăşirii ţintelor de performanţă sau aplicarea unor penalităţi, în cazul în care au fost înregistrate întârzieri, fie prin acordarea unor recunoaşteri, promovări sau chiar prin adoptarea unui ton constructiv, atunci când rezultatele nu sunt cele aşteptate.

Ca şi în cazul altor sisteme de management, şi managementul prin obiective prezintă avantaje substanţiale, dar şi limitări în utilizare şi performanţe.

Principalele avantajele ale managementului prin obiective sunt:

·         asigurarea delimitării şi dimensionării riguroase a obiectivelor;

·         structurarea judicioasă a autorităţii pe niveluri ierarhice;

·         precizarea clară a rolului şi locului fiecărei componente în realizarea obiectivelor;

·         promovarea unui sistem flexibil de cointeresare materială;

·         asigurarea determinării unor acţiuni reale;

·         crearea unei noi stări de spirit şi a unei noi atitudini faţă de muncă, adică cea de implicare în realizarea obiectivelor;

·         armonizarea intereselor economice ale actorilor organizaţiei.

Principalele limite ale managementului prin obiective:

·         există riscul ca managerii să nu înţeleagă particularităţile acestui sistem de management să nu fie capabili să explice subordonaţilor modul în care acesta funcţionează, motivele implementării acestuia precum şi rolul şi beneficiile pe care le vor avea participanţii.

·         se pot înregistra dificultăţi în stabilirea obiectivelor

·         necesită eforturi apreciabile - consumul mare de timp, un număr mare de persoane implicate în culegere, grupare, analiză şi evaluare şi prezintă un risc ridicat de erori.

Formularea în scris a strategiei firmei ar putea să îmbrace forma unei “declarații de strategie” care ar trebui să fie clar şi riguros redactata, să fie exprimată în termeni activi, normativi, să facă referire la obiectivele generale ale instituţiei şi să reflecte coordonatele majore de acţiune ale firmei. Analiza detaliată a acestei declaraţii sintetice de strategie ar evidenţia existenţa unor indicaţii clare cu privire la domeniile în care va activa, modul în care vor fi alocate resursele, direcţiile în care vor evolua afacerile curente.

Bibliografie:

1.Ovidiu, Nicolescu, Ion, Verboncu - Fundamentele managementului organizației, Editura Tribuna Economică, București, 2007;

2. Ovidiu, Nicolescu, Luminița, Nicolescu - Economia, firma si managementul oganizației, Editura Economică, București, 2005;

3. Rozalia, Nistor, Alexandru, Căpățână, Dragoș, Cristea, Tehnologia Informației și Comunicațiilor în Afaceri, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009;

4. Corneliu, Russu- Managementul strategic, Editura ALL, București, 2004.