Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Lectia de geografie ca aplicatie in teren Bazinul hidrografic Tisau
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 08 Aprilie 2014 18:52

LECŢIA DE GEOGRAFIE CA APLICAŢIE ÎN TEREN 

STUDIU DE CAZ – BAZINUL HIDROGRAFIC TISĂU

 

Prof. Nicolae Cecilia,

Colegiul Tehnic, Buzău

 

Lecţia de geografie în aer liber este nu numai necesară, dar şi obligatorie pentru o mai bună înţelegere a ceea ce este palpabil, valorificând valenţele descriptiv-informative şi practic-aplicative. Elevii devin mici specialişti de monitorizare a mediului, care identifică habitatele în teren, colectează datele, analizează şi interpretează rezultatele.

 

Lecţia în teren are ca scop înţelegerea fenomenelor şi proceselor geografice din bazinul hidrografic Tisău prin cercetarea la teren şi sensibilizarea faţă de problemele mediului înconjurător. Elevii vor face observaţii privitoare la relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi solurile din bazinul hidrografic Tisău, observaţii asupra proceselor de modelarea reliefului şi asupra proceselor antropice, măsurători şi cartări la teren, fotografierea şi filmarea aspectelor importante. Informaţiile se verifică cu acurateţe în teren cu ajutorul hărţii de bază, identificând un punct de observaţie asupra zonei de cercetat sau se poate apela şi la ajutorul localnicilor referitor la elementele de pe hartă. O dată realizată baza de lucru am desfăşurat pe teren cu elevii măsurători şi determinări ale caracteristicilor fizico-geografice din bazinul hidrografic Tisău. În acest demers didactic am adresat întrebări pentru stimularea motivaţiei.

Elevii au determinat pe harta topografică că râul Tisău îşi are izvoarele de pe versantul sudic al Piscului Dracului (737 m) şi  traversează Dealurile Lapoş-Ciolanu şi Depresiunea Nişcovului pe o lungime de 7,37 km.

Primul punct de observaţie l-a constituit confluenţa pârâului Pietroşiţa, pârâu cu caracter temporar, cu râul Tisău, în apropiere aflându-se şi un podeţ de traversare a acestuia. Observaţiile geomorfologice la teren evidenţiază prezenţa terasei a 5-a în bazinul Pietroşiţa relativ restrânsă. Măsurătorile la teren au pus în evidenţă maluri înalte ale râului Tisău de 2,5 m, iar altitudinea relativă prin confruntarea cu harta este de 255 m. Din punct de vedere geologic au fost identificate tipurile de roci sedimentare neogene, aşa cum sunt: pietrişuri, nisipuri, mâluri. Pe ambele maluri ale râului Tisău se observă prezenţa proceselor geomorfologice, aluvionări, prăbuşiri, rostogoliri, eroziunea în suprafaţă, ceea ce indică regimul torenţial al acestui râu.

Un al doilea obiectiv a fost măsurarea parametrilor meteorologici cu ajutorul aparatelor şi instrumentelor, şi observarea mediului de pe valea Pietroşiţa. Datele meteo au fost trecute în tabele, s-au întocmit grafice ale evoluţiei temperaturilor zilnice şi ale cantităţii de precipitaţii zilnice, şi s-a realizat buletinul meteo. Buletinul meteo. „Astăzi vremea este în general instabilă, cu averse de ploaie, ce depăşesc pe alocuri 12 l/mp. Vântul suflă slab până la moderat dinspre nord şi nord-est, iar cerul este temporar noros. Temperatura maximă a zilei va atinge valoarea de  18°C.”

Al treilea aspect urmărit a fost măsurarea datelor hidrologice, viteza, nivelul apei, temperatura apei, aprecierea calităţii apei şi gradul de poluare. Nivelul râului măsurat a fost de 35 cm, lăţimea de 3m, iar temperatura apei de 19°C. Tisăul este cel mai mare afluent al râului Nişcov, are o alimentare pluvio-nivală şi are versanţi împăduriţi. Debitele sunt mai mari primăvara-vara, când creşte şi riscul de inundaţii şi are o putere mai mare de eroziune. În zona cercetată există diguri de beton pentru protejarea malurilor. Aspectele negative sunt legate şi de depozitarea pet-urilor şi a gunoaielor menajere. 

Din punct de vedere biogeografic bazinul cercetat se găseşte în etajul nemoral al zonei forestiere, cu subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) şi subetajul pădurilor de fag (Fagus sylvatica), specific dealurilor înalte. Au fost identificate specii de fag, gorun, tei, carpen, frasin, ulm cu înălţimi de 10-15 m ulm şi lemn câinesc, măceş, păducel. Gradul de împădurire este ridicat cu porţiuni restrânse defrişate.

În aval de confluenţa pârâului Pietroşiţa cu râul Tisău a fost studiat solul de tip aluviosol, având adâncimea orizonturilor de sol de 30 cm, ph-ul solului 6-7,2, culoarea solului este brun-cenuşie, textura grosieră, iar structura grăunţoasă. Aluviosolul se caracterizează printr-o bioacumulare redusă, ca urmare a depunerilor succsesive de aluviuni. Materialul parental este alcătuit din fluviatile, lacustre şi aluviale recente. Aluviosolurile au o fertilitate relativ bună, fiind cultivate în zonă cu cereale.

Elevii au concluzionat că: particularităţile morfometrice au implicaţii în procesele de modelare, aşa cum sunt şiroirile, pluviodenudarea, alunecările superficiale sau prăbuşirile; reţeaua hidrografică a constituit factorul care a dirijat denudarea în ansamblul ei şi a stabilit trăsăturile morfologice ale reliefului, gradul de adâncire şi de dezvoltare laterală a văilor; dezvoltarea reliefului (între 753,4 m şi 199 m) condiţionează diferenţieri climatice în zonalitatea verticală şi în manifestarea fenomenelor meteorologice; modificările topoclimatice sunt imprimate de zonalitatea latitudinală şi verticală, în special de orientarea culmilor şi înclinarea pantelor; Vegetaţia bazinului determinată de etajarea caracteristicilor climatice şi învelişului de sol prezintă o distribuţie spaţial etajată impusă de desfăşurarea unităţilor de relief.

În concluzie, am constatat următoarele: situaţiile de învăţare bazate pe acţiuni obiectuale concrete determină dezvoltarea psihică a elevilor, autonomia intelectivă şi acţională a acestora, stimularea creativităţii şi imaginaţiei; cercetarea în teren dezvoltă competenţele de a culege, prelucra, analiza şi sintetiza informaţiile despre anumite procese şi fenomene; analizarea orizontului local implică o abordare interdisciplinară, elevii pot utiliza cunoştinţe acumulate la alte discipline; elevii învaţă să-şi folosească mai bine abilităţile practice de studiu şi cercetare prin utilizarea în teren a aparatelor şi instrumentelor;

 

Bibliografie:

BĂLTEANU, D., Experimentul de teren în geomorfologie. Aplicaţii în Subcarpaţii Buzăului, Editura Academiei, Bucureşti, 1983.

IANOŞ, Elena, Excursia şcolară şi valenţele sale instructiv-educative, Terra,  An.XXXII-XXXIV(LII-LIV), p.220-223, Editura CD Press, Bucureşti, 2005.

POPESCU, Dida, Observaţii geomorfologice în Depresiunea Nişcovului, în vol. „Geografia judeţului Buzău şi a împrejurimilor”, Institutul de Geografie, Bucureşti, 1971.

Ultima actualizare în Miercuri, 09 Aprilie 2014 19:09
 

Revista cu ISSN

Planificare model pentru stiinte invatam…

Planificare model pentru stiinte invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Continuitatea activitatii instructiv edu…

CONTINUITATEA ACTIVITĂŢII INSTRUCTIV-EDUCATIVE LA CLASELE A IV-A ŞI A V-A   Prof. Stan Cristina Şcoala cu clasele I-VIII Bâsca Chiojdului   O problemă importantă în ceea ce priveşte continuitatea muncii instructiv-educative între clasa a IV-a şi...

Read more

Legea Educatiei Nationale

Legea Educatiei Nationale, forma finala asumata, aprobata si promulgata de presedintele Romaniei in 4 ianuarie 2011

Read more

Cartea drumul spre libertate

CARTEA - DRUMUL SPRE LIBERTATE   Prof. înv. primar Iosim Daniela Cristina Şcoala Gimnnazială Nr. 4 ,,Fraţii Popeea”   Fiecare om de carte, gânditor al vremurilor trecute şi de azi, defineşte şi arată cu multă...

Read more

PASI IN CERCETAREA PEDAGOGICA

STUDIEREA ,,PAŞILOR” ÎN CONCEPEREA, ELABORAREA, PERFECŢIONAREA ŞI EVALUAREA CERCETÃRII PEDAGOGICE, ŞTIINtIFICO-METODICE   Inst. Pãsat Mic Elena Corina Şcoala cu clasele I-VIII, Galicea Mare, Dolj     Plecând de la ,,teoria”, ,,practica educationalã”, ,,inovatia procesului de învãtãmânt”,...

Read more

Subiecte definitivat 2012

Subiecte definitivat 2012   Afla care au fost subiectele de la examenul national de acordare a definitivarii in invatamant 2012.  

Read more

Integrarea calculatorului in lectiile de…

INTEGRAREA CALCULATORULUI ÎN LECŢIILE DE GEOGRAFIE   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila   Rezumat: Pentru profesor, calculatorul constituie o invitaţie permanentă spre autoperfecţionare şi autodepăşire. Din practica la catedră pot...

Read more

Programul Scoala altfel calendarul de or…

Programul “Scoala Altfel”   - calendarul de organizare -     Nr. crt. Perioada Atributii  1 13-24 Februarie 2012 Fiecare unitate de invatamant afiseaza propunerile de activitati pentru saptamana "Scoala Altfel".  Simultan, fiecare diriginte si invatator va dezbate propunerile de activitati...

Read more