JURNALISMUL NARATIV

Prof. Melinte Mihaela

Colegiul Tehnic „Traian Vuia” Galaţi

Jurnalismul narativ conține informații corecte și bine documentate şi este corelat cu jurnalismul de imersiune, un termen folosit pentru a descrie situația când un scriitor urmărește un subiect sau o temă pentru o perioadă lungă (săptămâni sau luni) și detaliază experiența dintr-o perspectivă personală.

Cuvinte cheie: nonficţiune, ficţiune, jurnal, monolog, confesiune, musulman.

Este modul în care un jurnalist o expune, fie ficțional, fie non-ficțional o poveste. Jurnalismul narativ este cunoscut și ca jurnalism literar, definit ca nonficțiune creativă, care dacă este scrisă bine, conține informații corecte și bine documentate captând atenția cititorului. Jurnalismul narativ este corelat cu jurnalismul de imersiune, un termen folosit pentru a descrie situația când un scriitor urmărește un subiect sau o temă pentru o perioadă lungă (săptămâni sau luni) și detaliază experiența dintr-o perspectivă personală. La bază, jurnalismul narativ un gen de scriitură cu scene şi personaje. Scenele sunt complexe, descrierile sunt clare, citatele cele mai bune sunt bucăţi de dialog, iar personajele nu sunt caricaturile maniheiste cu care ne-a obişnuit majoritatea presei. Povestea expusă are un început, mijloc şi sfârşit. Scopul unei poveşti e să conducă cititorul către un final şi să transmită o experienţă.

În pielea unei jihadiste de Anna Erelle este o carte care estompează linia dintre non-ficţiune şi monolog confesional, devenind un fel de jurnal al unei adolescente, decât o carte de jurnalism profesionist, aşa cum însuşi autoarea mărturiseşte:„ Acestă poveste merge dincolo de interesul profesional”.

După ce se converteşte la Islam, Mélodie, îl cunoaşte pe Facebook pe şeful francez al unei brigăzi islamiste. În 48 de ore, el „se îndragosteşte“ de ea, o caută zi şi noapte, o presează să vină în Siria şi să se alăture jihadului, şi o cere în căsătorie, promiţându-i o viaţă ca în paradis...Fata se prinde în joc şi începe să se pregatească în secret de plecare... Însă în spatele profilului acestei „Mélodie“ se ascunde autoarea cărţii, o tanară jurnalistă care lucrează la un reportaj despre reţelele Statului Islamic – al cărui aparat de propagandă digitală, „jihadul 2.0“, este una dintre cele mai redutabile arme ale sale. Timp de o lună, autoarea intră în pielea lui Mélodie şi, seară de seară, citeşte confidenţele pe care „pretendentul“ ei – un apropiat al lui Abu Bakr al-Baghdadi, autoproclamatul calif al Statului Islamic – i le face online. Protagonista îşi plănuieşte călătoria în detaliu, însă totul va lua o turnură neprevazută...

Momentul I Pre-lectura

1. Analiza copertei cărţii, se observă un portret al figurii unei femei învăluită în negru, ca un terorist de sex feminin, o adevărată „mireasă jhadistă”.

2. Discuţii cu elevii despre creşterea îngrijorătoare a numărului tinerelor din Vestul Europei care-şi doresc să se alăture Statului Islamic. Foarte multe tinere europene pleaca în Orient după ce sunt contactate pe internet de organizaţii islamice. La aceste tinere s-a gândit Anna Erelle când şi-a facut un profil fals de Facebook şi s-a lasat „racolată”. Anna este jurnalistă şi se ocupă de filierele de recrutare ale Statului Islamic, organizaţie a cărei propagandă online este una dintre armele sale cele mai redutabile. Timp de o lună, Anna a fost Melodie şi a primit informaţii preţioase de la „pretendentul” ei, un apropiat al lui Abu Bakr al-Baghdadi, califul autoproclamat al Statului Islamic.

Momentul II Lectura

1. Ce a determinat-o pe jurnalista franceză să-şi creeze un profil fals?

2. Care este numele de acoperire al jurnalistei în .....?

3. Cât timp a fost în contact jurnalista cu liderul teroriştilor?

4. Prin ce reţele de socializare a comunicat jurnalista cu jihadistul?

5. Ce statut avea jihadistul în statul Islamic?

6. Ce oferte ⁄promisiuni îi face bărbatul jurnalistei deghizate?

7. Ce înforoferea teroristul despre acţiunile Statului Islamic?

8. Care erau obligaţiile şi statutul femeilor în statul Islamic?

Vocabular

Emir, emiri, s. m. 1. Titlu dat descendenților lui Mahomed; persoană având acest titlu. 2. Titlu dat unui guvernator, unui șef de stat sau unui comandant de oști în unele țări musulmane; persoană având acest titlu. – Din fr. émir.

hegira- părăsirea pământului necredincioşilor pentru o ţară islamistă

Daesh D.A.E.S.H. este echivalentul arab al acronimului în limba engleză ISIS (Islamic State in Iraq and Syria)

Haram – interzis

Hajib- văl care lasă descoperit ovalul feţei

Djellaba

Sitar cuvânt argotic care denumeşte dublul văl integral, prin care nu se zăresc nici măcar ochii femeii.

yakat-impozit anual pentru pomana de dat săracilor

katiba- locuinţe rechiziţionate de Statul Islamic

dawa – invitaţie adresată celor care nu sunt musulmani de a asculta mesajul islamului.

Fatwa- răzbunare comună a musulmanilor sunniţi faţă de una sau mai multe persoane

Bibliografie:

1. Anna Erelle, În pielea unei jihadiste, Editura Polirom, 2015.

2. Rus, Flaviu, Călin, Introducere în știința comunicării și a relațiilor publice, Editura Institutul European, Iași, 2002.