Junimea si criticismul junimist |
Marţi, 08 Mai 2012 21:07 |
JUNIMEA ŞI CRITICISMUL JUNIMIST
Prof. Gabriela Ionescu
Colegiul Tehnic Nr.2, Târgu-Jiu
Rezumat: Societatea Junimea a fost cea mai importantă grupare ideologică şi culturală din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, având rolul de a orienta evoluţia culturii române. Studiul de faţă urmăreşte principalele coordonate ale fiinţării acestei confrerii de spirite: fondatorii, înfiinţarea societăţii, etape în activitate, criticismul junimist.
Cuvinte cheie: societate, comuniune de idei, caracter polemic, prelecţiuni populare, direcţie nouă, criticism junimist, forme fără fond.
Societatea Junimea, înfiinţată în iarna anului1863 – primăvara anului 1864 („originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor”) la Iaşi, din iniţiativa unor tineri entuziaşti ce studiaseră în străinătate (majoritatea în Germania) şi reveniseră apoi în ţară cu dorinţa de a pune în aplicare cunoştinţele dobândite, promovează un amplu ansamblu de idei care se concretizează, conform exegeţilor istoriografiei literare româneşti, într-un curent cultural, junimismul, care a iniţiat o orientare nouă pentru acea vreme în literatură şi cultură, dar şi în spiritul public.
Un grup de oameni, legaţi prin preocupări comune alcătuind o asociaţie bazată pe comuniunea de idei, care au reuşit să colaboreze în bună înţelegere, păstrându-şi, în acelaşi timp, fiecare libertatea de opinie.
Liderul societăţii, mentorul, autoritatea necontestata, liantul grupării este Titu Maiorescu, ceilalţi membri fondatori sunt Iacob Negruzzi – secretarul perpetuu şi directorul revistei Convorbiri Literare, Vasile Pogor – casier, oferă localul pentru tipografie şi formulează deviza Junimii: „Entre qui veut, reste qui peut”, P.Carp şi Theodor Rosetti – propunătorul denumirii societăţii.
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea Junimea a fost cea mai importantă grupare ideologică şi culturală din epocă, având rolul de a orienta evoluţia culturii române. O nouă generaţie de intelectuali se impune acum. Cei cinci tineri reveniţi de la studii din străinătate (P.P. Carp, Vasile Pogor, Th. Rosetti, Iacob Negruzzi şi Titu Maiorescu), conştienţi de situaţia precară a culturii române, au hotărât înfiinţarea acestei societăţi, menită să aducă un suflu nou în cultura română. Circulaţia ideilor junimiste în epocă a fost asigurată de faptul că societatea avea o tipografie proprie, o librărie şi că edita revista Convorbiri literare, începând din 1867. În paginile revistei vor fi publicate articolele lui Maiorescu şi operele marilor clasici: poezia lui Mihai Eminescu, proza lui Ion Creangă şi Ioan Slavici, comediile lui I. L. Caragiale.
Exegeţii au distins trei etape în activitatea societăţii.
Prima dintre acestea, etapa ieşeană (1863-1874) are un pronunţat caracter polemic şi se manifestă în trei direcţii: limbă, literatură şi cultură. În această perioadă se elaborează principiile sociale şi estetice ale junimismului. Tot acum se impune necesitatea educării publicului prin aşa-numitele prelecţiuni populare. Organizate pe teme variate, în diverse cicluri sistematice şi ţinute într-o formă academică, ele au avut drept scop educarea publicului larg, care să înţeleagă cultura ca factor de progres şi moralitate.
Cea de-a doua etapă, din 1874 până în 1885 (cu desfăşurarea şedinţelor Junimii la Bucureşti, dar a activităţii revistei la Iaşi), este o etapă de consolidare, în sensul că în această perioadă se afirmă reprezentanţii de seamă ai „direcţiei noi” în poezia şi proza română, dar şi scriitori aproape necunoscuţi astăzi. Este o perioadă în care se diminuează teoretizarea criticismului în favoarea judecăţilor de valoare. Acum sunt elaborate studiile esenţiale prin care Titu Maiorescu se impune ca autentic întemeietor al criticii noastre literare moderne, fără însă a neglija preocupările din domeniul civilizaţiei, dar mai ales din domeniul limbii literare, necesare pentru că în 1860 se făcuse trecerea de la alfabetul chirilic la cel latin.
Etapa a treia (bucureşteană) începe din 1885, când revista Convorbiri literare este mutată la Bucureşti, ca şi întreaga societate Junimea. Această etapă are un caracter preponderent universitar, prin studiile de specialitate din domeniile: istorie, filozofie, filologie, geografie. Revista va apărea până în 1944, dar ea nu va mai atinge gradul de popularitate din primii 20 de ani.
Criticismul junimist
Principalul merit al societăţii este acela de a fi pus bazele spiritului critic modern în cultura şi literatura română, reprezentând, în aceeaşi măsură, o reacţie împotriva lipsei de echilibru între formele şi fondul cultural moştenit de la paşoptişti. Curentul cultural promovat de societatea Junimea, se manifestă începând cu anul 1863, timp de un sfert de secol, ca o mişcare de modernizare profundă şi de aplicare ferventă a spiritului critic. Junimiştii au recunoscut contribuţia predecesorilor, dar s-au raportat critic la epoca paşoptistă (1830-1860), de întemeiere a literaturii noastre moderne.
Trăsăturile definitorii ale junimismului au fost identificate de Tudor Vianu, în Istoria literaturii române moderne: spiritul critic, spiritul filozofic, gustul pentru clasic şi academic, spiritul oratoric, ironia.
Spiritul critic este cea mai importantă trăsătură a junimismului şi se manifestă prin respectarea adevărului în studiul istoriei şi al limbii, dorinţa de a începe o viaţă politică şi culturală pe baze autentice, cultivarea simplităţii şi combaterea falsei erudiţii, rigoare şi raţiune, respingerea formelor fără fond. Este combătută falsa erudiţie, manifestată de către mulţi cărturari ai timpului, prin folosirea unei limbi artificiale, care să-i diferenţieze de oamenii de rând. Este respinsă nonvaloarea, identificată la nivelul limbii („beţia de cuvinte”, abuzul de neologisme) şi la nivel socio-politic şi cultural, al instituţiilor statului („formele fără fond”).
Spiritul filozofic era prezent în toate zonele de interes ale tinerilor junimişti şi aceasta nu trebuie să ne surprindă pentru că, după cum se ştie, patru dintre cei cinci membri fondatori aveau doctoratul în filozofie.
Spiritul oratoric a fost adoptat ca o expresie a echilibrului, a rigurozităţii, dar şi ca reacţie împotriva retorismului exagerat al paşoptiştilor, a discursurilor politice demagogice. Maiorescu a devenit în epocă şi a rămas până în zilele noastre un model al oratorului: el îşi pregătea discursurile cu maximă rigurozitate, avea grijă ca totul să fie echilibrat şi elegant, avea în vedere nu numai conţinutul de idei al textului, dar şi forma discursului, inclusiv ţinuta vestimentară, dicţia şi gestica.
Metoda utilizată cel mai adesea de junimişti împotriva adversarilor, dar şi pentru a dezaproba, pentru a scoate în evidenţă tare ale societăţii pe care îşi doreau să le îndrepte era ironia. Tineri învăţaţi, cu o cultură solidă, aveau cultul canoanelor clasice considerând valoare ceea ce rezista în timp.
Criticismul junimist este legat în primul rând de activitatea lui Titu Maiorescu, mentorul societăţii Junimea, dar şi îndrumătorul cultural şi literar al epocii. Criticismul junimist se manifestă mai întâi în domeniul limbii, prin articolul publicat de Titu Maiorescu în 1866, Despre scrierea limbei române. Importanţa articolului în contextul epocii este majoră pentru că declanşează lupta împotriva curentului latinist şi precede întemeierea instituţiei academice, care ar fi avut drept scop: impunerea alfabetului latin, unificarea ortografiei, elaborarea unor lucrări normative (gramatici etc). În 1868, apare studiul În contra direcţiei de astăzi în cultura română, în care este formulată teoria formelor fără fond. Teoria exprimă viziunea lui Titu Maiorescu asupra culturii, fiind construită cu un fundament filozofic, pe trei principii: autonomia valorilor, unitatea dintre cultură şi societate, unitatea dintre fond şi formă în cultură şi în dezvoltarea socială. Prin fond, Maiorescu înţelege activităţile materiale, sociale şi culturale, dar şi tradiţiile sau mentalităţile. Prin formă, sunt desemnate structurile instituţionale (juridice şi politice) ale societăţii, sistemul de educaţie, instituţiile culturale (presa, teatrul, conservatorul, Academia etc), prin care se realizează circulaţia valorilor în cadrul societăţii. Maiorescu nu este împotriva preluării formelor culturale din exterior, însă consideră că acestea trebuie adaptate la specificul naţional şi anticipate de crearea fondului; el combate formele fără fond, contradicţia realitate - aparenţă şi susţine evoluţia organică a societăţii, de la fond spre forme.
Criticismul junimist este o trăsătură definitorie a mişcării, care a influenţat destinul literaturii şi al culturii române. Structurarea unei doctrine unice pe baza respectului faţă de adevăr, plasarea analizei şi a interpretării fenomenului artistic într-o paradigmă valorică universală, combaterea cu vehemenţă a mistificării istoriei şi a limbii române, a lipsei de echilibru între fondul şi forma fenomenului cultural, sunt câteva dintre ideile în numele cărora luptă junimiştii.
Bibliografie:
Călinescu, G., Istoria Literaturii Române, Craiova, Editura Vlad & Vlad, 1993
Ibrăileanu, G., Studii literare, Iaşi, Editura Junimea, 1986
Ornea, Z., Junimea şi Junimismul, Bucureşti, Editura Minerva, 1998
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
|
COMMENT MOTIVER LES ELEVES
A APPRENDRE UNE LANGUE ETRANGERE?
Profesor: Popescu Mihaela
Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari
Le present étude a pour objectif principal de faire quelque considérations méthodologiques sur la motivation des élèves.... Read more
ȘCOALA VIITORULUI
Profesor Prisecaru Petre
Şcoala Gimnazială ,,Ion Ghica” Tortoman, Constanţa
Cu siguranţă, efectul evoluţiei sistemelor educaţionale la nivel mondial se va face simţit şi în învăţământul românesc... Read more
STUDIU – PRIVIND NEVOILE DE EDUCAŢIE ALE ELEVILOR PENTRU A PREVENI SITUAŢIILE DE EŞEC ŞCOLAR
Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog
Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov
Studiul urmăreşte investigarea şi... Read more

Cat de greu e sa inveti o limba straina?
Datorita situatiei destul de nasoale din Romania m-am tot gandit in ultima vreme ca ar fi o idee buna sa plec 1-2... Read more
PERSONALITĂŢI CULTURALE IANCANE INTERBELICE
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Oraşul Ianca se află în partea central – vestică a judeţului Brăila, în Câmpia Brăilei, cele mai apropiate oraşe... Read more
Modele subiect titularizare 2012
Afla modele de subiecte la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate in unitatile de invatamant preuniversitar 2012.
Read more
SINCRONIE ŞI DIACRONIE
Profesor Andra Elena Diaconu,
Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea
Modul de cercetare sincronic nu se opune categoric cercetării istorice, evolutive, diacronice, ci apare ca o completare necesară,... Read more
COPILUL ÎN FAMILIE
Prof. înv. primar Gligor Dana
Școala Gimnazială Cîmpeni
Socializarea constituie procesul de continuă transformare a individului "din ființă biologică într-un subiect al unei culturi specifice" (Bernstein, Buc.... Read more
Metodologie de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar
Vezi Metodologia de evaluare externa a calitatii educatiei in invatamantul preuniversitar, publicata in Monitorul Oficial 11 din 8 ianuarie 2013 (M.… APPRENDRE PAR LE BIAIS DES JEUX
Profesor limba francezã Negraia Marta Cristiana,
Şcoala nr. 12 ’’Miron Costin’’ Galaţi
La compétence de communication orale peut se développer par l’intermède du jeu qui exige s’adapter…
EDUCAŢIA INCLUZIVĂ, EDUCAŢIA PENTRU TOŢI
Înv. Marc Aurica
Șc. Gimn. Cîmpeni jud. Alba
Şcoala are datoria de a asigura şanse egale tuturor elevilor. A asigura şanse egale elevilor înseamnă a…
Oferta scolara pentru elevii din clasele primare
Incepand cu anul scolar 2013-2014 in oferta scolara a elevilor din clasele primare au aparut disciplinele optionale „Filosofia pentru copii”, „Educatia pentru societate” si… METODE DE PREDARE INTERACTIVE
Prof. înv. preşcolar LUCACI IOANA
Grădiniţa cu program prelungit nr. 24, Botoşani, jud. Botoşani
Metodele noi de predare – învătare prezintă un potenţial semnificativ pentru stimularea inovaţiei şi schimbării…
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ- PREMISĂ A FORMĂRII CETĂȚEANULUI EUROPEAN
PROF. LAZĂR ADRIANA DORINA
Școala Gimnazială „Învățător Radu Ion” Sat Vadu Părului, Prahova
Abordarea educației interculturale în școală are un rol esențial în înțelegerea și… ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL
prof. istorie Luminiţa Simona Feşnic
Liceul Teoretic “Onisifor Ghibu”, Oradea
Scopul acestui articol este reactualizarea semnificaţiei naţionale a zilei de 9 mai,…
EXEMPLUL - EFECTUL SUGESTIV AL COMPORTAMENTULUI NOSTRU ASUPRA COPILULUI
prof. înv. Primar Vaida Ioana
Liceul Tehnologic nr 1 Gâlgău
Baza psihologică a… PERCEPŢIE ŞI DEFENSIVITATE ÎN CONSUMUL DE DROGURI LA ADOLESCENŢI
Dolhan Ana Felicia - Profesor
Colegiul Naţional “Mihai Eminescu” Oradea
Rezumat:
Lucrarea de faţă îşi propune să surprindă temele majore în jurul cărora se construiesc…
|