STUDIU - INVESTIGAREA RELAŢIEI ŞCOALĂ FAMILIE
Profesor Copaciu Georgeta Cătălina
Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov
Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi mediul extraşcolar sau extrafamiliar penduleaza copilul, obiect şi subiect al educaţiei.
Colaborarea şcolii cu familia trebuie să se axeze în mod firesc pe calitatea educaţiei: obiective superioare, căi şi mijloace superioare. În acest scop, am întreprins o cercetare experimentală, urmărind studierea posibilităţilor concrete de optimizare a comunicării şcoală-familie şi a consecinţelor pe care această optimizare le implică.
Cercetarea a parcurs urmatoarele trei etape ale unui an şcolar:
- etapa documentării teoretice şi a sintezei datelor furnizate de demersul investigativ de factura constatativă, fapt ce a condus la formularea ipotezelor experimentale;
- etapa eşantionării populaţiei studiate;
- etapa realizarii designului experimental, respectiv a proiectării etapelor de pre-test, experiment propriu-zis, post-test şi a conţinutului acestora.
În mod concret, investigarea s-a realizat pe baza activităţii desfaşurate în cadrul lectoratelor cu părinţii şi a studiului de caz la clasele a V-a, cuprinzând clase experiment “E” şi clase de control “C”.
Dăm spre exemplificare un chestionar pentru părinţi, realizat în etapa demersului investigativ.
Chestionar pentru pǎrinţi
1.Cunoaşteţi programul orar al copilului dumneavoastră?
a. cunoaşteti la ce oră începe şi se termină programul zilnic
b. cunoaşteti doar la ce oră începe programul
c. cunoaşteti doar la ce oră se termină programul zilnic
d. ………………………………………………….
2.Câte ore alocă studiului individual zilnic copilul dumneavoastră ?
a.nici o oră
b.oră
c.trei-patru ore
d.……………..
3.Câte ore urmăreşte zilnic programele TV sau lucrează la calculator?
a.1oră
b.2-3 ore
c.4-5 ore
d. …......................
4.Cunoaşteţi materiile pentru care manifestă interes ?
a.da , are materii preferate
b.da, dar nu este constant
c.nu manifestă interes pentru nici o materie
d.……………
5.Învaţă conştiincios singur sau este nevoie să-l controlaţi?
a. învaţă singur
b.este nevoie să-l controlez
c. nu învaţă chiar dacă îl controlez
d.………………………………..
6.Cât de des verificaţi temele copilului?
a.zilnic
b.la doua –trei zile
c.nu le controlez
d………………………….
7.Cât timp petreceţi cu fiul/fiica în timpul perioadelor şcolare?
a. zilnic una-doua ore
b.rareori am timp zilnic
c.doar sâmbăta şi duminica
d.……………………..
8.Cât de des vă informează în legatură cu rezultatele obţinute, cu evenimentele importante petrecute la şcoală?
a.în fiecare zi, când ne întâlnim
b.numai la evenimentele importante
c.niciodată, dacă nu-l întreb
d.………………………
9.Copilul dumnevoastră vă minte în legatură cu rezultatele şcolare?
a.nu, dacă îl intreb
b.da, dacă a luat note proaste
c.nu, indiferent ce s-a întâmplat
d.…………………………
10.Câte ore stă acasă copilul singur în zilele lucratoare nesupravegheat(fără orele de somn)?
a.2-3 ore
b.4-5 ore
c.6-8 ore
d.……………
11.Acordaţi copilului recompense/pedepse pentru rezultatele şcolare ?
a.da, pentru notele bune
b.nu ,nici pedepse, nici recompense
c.da , îl pedepsesc când ia note proaste
d.………………………………………
12.Se întâmplă să întarzie de la şcoală sau de la alte activităţi fară să ştiţi unde este ?
a.nu, niciodată
b.da, rareori
c.da, deseori
d.………………
13.Cât timp petrece cu prietenii (gaşca)?
a. zilnic, 1-2 ore
b.2-3 ore zilnic
c.doar sâmbăta şi duminica
d.……………..
14.Credeti că vine cu plăcere la şcoala ?
a.da, vine să înveţe
b.da, vine să se întâlnească cu prietenii
c.nu, abia aşteaptă să termine şcoala
d.………………………………
15.Cunoaşteţi ce preocupări extraşcolare are?
a.da, sunt de acord cu ele
b.da, dar nu sunt de acord cu ele
c.nu ştiu
d.…………………………………
16.Cât de des vă interesaţi de situaţia la învăţătură şi frecvenţa a copilului dumnevoastră?
a.lunar
b.doar la şedintele cu părinţii
c. la sfârşit de an şcolar
d.………………………………
17. Discutaţi cu el despre cariera pe care vrea să o urmeze ?
a.da, avem discuţii pe aceasta temă
b.da, dar nu sunt de acord cu opţiunea lui
c.nu, îl las să facă ce doreşte
d.……………………………
18. Manifestă interes pentru continuarea studiilor ?
a.da, vrea să–şi continue studiile la un nivel superior
b.da, dar vrea să şi lucreze
c.nu, vrea doar să câştige bani cât mai repede
d.…………………………………
19. Credeţi că şcoala îi oferă pregătirea necesară pentru găsirea unui loc de muncă ?
a.da, dar nu suficient
b.da, în totalitate
c.nu, programele sunt rupte de realitate
d.…………………
20. Cum se realizează comunicarea dintre şcoala şi familie ?
a.prin consultaţiile cu părinţii
b.prin şedintele cu părinţii
c.prin telefon
d.…………
Redăm mai jos interpretarea a doi dintre itemii chestionarului.
8. Cât de des vă informează în legatură cu rezultatele obţinute, cu evenimentele importante petrecute la şcoala?
a.în fiecare zi, când ne întâlnim
b.numai la evenimentele importante
c.niciodata, dacă nu-l întreb
d.………………………
• în fiecare zi,când ne întâlnim
E=43,5% C=40,1%
• numai la evenimentele importante
E=27,5% C=20,7%
• niciodată,dacă nu-l întreb
E=22,5 % C=25,8%
• .........................
E=6,7% C=13,4%
20.Cum se realizează comunicarea dintre şcoală şi familie ?
a.prin consultaţiile cu părinţii
b.prin şedintele cu părinţii
c.prin telefon
d.…………
• prin consultaţiile cu părinţii E=35,2% C=27,1% • prin şedinţele cu părinţii E=11,7% C=16,7% • prin telefon E=30,6 % C=29,8% • altfel E=21,5% C=26,4%
Concluzii : Este un fapt cert că sunt din ce în ce mai mulţi părinţii care situează problemele legate de buna educaţie a copiilor printre cele mai importante preocupări ale lor, educaţia în familie constituind o preocupare a multora dintre părinţi. Munca de educator este pe cât de importantă, pe atât de grea. Bunele intenţii ale unui părinte în ce priveşte îndrumarea copilului său nu pot fi contestate niciodată; despre justeţea măsurilor cu care intenţiile sunt traduse în practică nu se poate spune însă totdeauna acelaşi lucru. Din păcate, nu toţi părinţii realizează ca ajutorul calificat al cadrelor didactice - oameni a căror profesiune este tocmai aceea de educator - este de neînlocuit. De aceea şcoala este aceea care are menirea de a găsi cât mai multe forme de colaborare, de atragere a părinţilor într-un dialog real care are ca obiectiv formarea elevului atât din punct de vedere profesional cât şi comportamental.
Bibliografie
Adina Bãran-Pescaru - „Parteneriat în educatie familie-scoalã-comunitate”, Editura Aramis, Bucuresti, 2004;
Ioan Nicola - „Tratat de pedagogie scolarã”, Editura Aramis, Bucuresti, 2003.
|