ÎNVĂŢAREA CHIMIEI UTILIZÂND LIMBA ENGLEZĂ CA MEDIU DE COMUNICARE- METODA CLIL

 Ofelia Cornelia POPA, profesor de chimie

Şcoala Panticeu, Cluj

„Învaţă aplicând şi aplică învăţând”

            Rezumat: Unul din cele peste 200 de termeni folosiţi pentru predarea materiilor non-lingvistice într-o altă limbă decât cea nativă, este CLIL (Content and Language Integrated Learning). Acest termen- umbrelă a fost introdus la mijlocul anilor 90, pentru a defini orice context de predare în care cel puţin o parte din instruire se face într-o altă limbă decît limba maternă a elevilor. Aşa cum este şi cazul de faţă, materia predată poate să nu aibă nici o legătură cu învăţarea limbilor străine.

            Prezentul material a avut ca punct de pornire participarea mea la Acţiunea Comenius-  Mobilități individuale de formare continuă pentru personalul implicat în educaţie din învăţământul preuniversitar și reprezintă punerea în practică a cunoștințelor dobândite în cadrul acestui stagiu.

            Cuvinte cheie: comunicare, limba engleză, CLIL

            Metoda CLIL se aplică şi este considerată eficientă la toate nivelurile de studiu, începând cu şcoala primară şi terminând cu învăţământul superior şi educaţia adulţilor, iar în ultimii 10 ani s-a bucurat de un succes din ce în ce mai mare. Astfel, datorită eficienţei şi capacităţii de a-i motiva pe cei care studiază, învăţarea bazată pe conţinut a unei limbi străine (CLIL) reprezintă pentru UE o zonă prioritară a Planului de acţiune pentru promovarea învăţării limbilor străine şi a diversităţii lingvistice (secţiunea 1 1.2).

Elementul esenţial al acestei metode constă în faptul că elevul acumulează cunoştinţe despre un obiect de studiu, în timp ce ia contact cu o limbă străină cuprinsă în planul cadru.

Indiferent de metodele şi abordările pedagogice folosite, metoda CLIL prezintă numeroase avantaje, cum ar fi:

o       dezvoltă cunoaşterea şi înţelegerea interculturală;

o       dezvoltă abilităţile de comunicare interculturală;

o       îmbunătăţeşte competenţele lingvistice şi de comunicare orală;

o       încurajează formarea unor interese şi atitudini multilingve;

o       oferă posibilitatea studierii conţinutului din diferite perspective;

o       permite celor care studiază să aibă mai mult contact cu limba ţintă;

o       nu necesită introducerea unor ore de curs suplimentare;

o       vine în completarea altor obiecte de studiu, fără a le concura;

o       diversifică metodele şi tipurile de predare în clasă;

o       consolidează motivaţia şi încrederea celor care studiază atât în ceea ce priveşte limba străină, cât şi obiectul predat.            

Pentru ca elevii să poată beneficia de metoda CLIL, începînd cu anul 2005, în cadrul Simpozionului european cu tema „Schimbarea sălii de clasă europene – Potenţialul educaţiei plurilingvistice”, organizat în colaborare cu preşedinţia luxemburgheză, s-a insistat asupra organizării unor cursuri speciale pentru formarea cadrelor didactice pentru metoda CLIL.

Un astfel de curs de formare pentru profesorii care predau sau doresc să predea în viitorul apropiat un conţinut, prin intermediul unei limbi străine este şi cel desfăşurat în perioada 16- 29 martie 2008, în Exeter, Marea Britanie, în cadrul Programului LLP, finanţat de Comisia Europeană.

O exemplificare elocventă a metodei CLIL folosite în predarea chimiei, o constituie lecţia de consolidare a cunoştinţelor privind sistemul periodic al elementelor, predată de subsemnata, în proporţie de 80% în limba engleză.

La baza desfăşurării acestei lecţii a stat următorul proiect de activitate didactică: CLIL LESSON PLAN

În vederea realizării impactului pe care l-a avut această lecţie asupra elevilor, am aplicat celor prezenţi un chestionar.