INTELIGENŢE MULTIPLE

După Hovard Gardner

                                                       Prof. Popp Loredana

                                                       Şcoala cu clasele I – VIII Carani, jud. Timiş

Teoria lui Hovard Gardner despre inteligenţele multiple este considerată cea mai profundă pătrundere în domeniul educaţiei, de la Piaget încoace.

Este vorba de un alt mod de a aborda elevii, ţinând cont de diferenţele dintre ei. Pe Hovard Gardner, autorul acestei teorii l-a intrigat faptul că unii copii, consideraţi inteligenţi, nu au rezultate bune la şcoală. De multe ori, se ajunge la concluzia că unii elevi sunt deştepţi, iar alţii nu. În general, se apreciază că este deştept cel care are note bune sau un punctaj mai mare la testele de inteligenţe. Despre aceştia se crede că sunt născuţi inteligenţi. În funcţie de acest criteriu ne aşteptăm la următoarele situaţii:

-         dacă un copil e inteligent – rezultate bune;

-         dacă are inteligenţă medie – rezultatele pot fi satisfăcătoare;

-         dacă există inteligenţă scăzută – slabe speranţe...

Şi totuşi au fost persoane celebre care au reuşit să se afirme în diverse domenii, chiar dacă se spune că au avut unele dificultăţi la şcoală:

v     Picaso

v     Einstein

v     Spiberg

v     Mozart

v     Shachespeare

v     Ghandi

v     Churchill

v     Darwin

v     Freud

O inteligenţă este un mod de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse considerate ca valori cel puţin într-o cultură.

O inteligenţă este o promisiune de potenţial biopsihologic.

Studiind modul în care oamenii din întreaga lume rezolvă diversele probleme, Gardner a identificat nouă tipuri de inteligenţe:

·        Lingvistică

·        Muzicală/ritmică

·        Naturalistă

·        Logică/matematică

·        Spaţială/vizuală

·        Kinestetică a corpului

·        Intrapersonală

·        Interpersonală

·        Existenţială.

Inteligenţa lingvistică:

-         A gândi în cuvinte şi a folosi limba pentru a exprima şi a înţelege realităţi complexe.

-         Sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonoritatea, ritmurile limbii

-         A reflecta asupra folosirii limbii în viaţa de toate zilele.

Este inteligenţa cea mai des folosită în comunicare. Copiii cu inteligenţă lingvistică învaţă repede şi corect limba maternă, învaţă uşor limbi străine, citesc, folosesc metafora, dezvoltă abilităţi lingvixtice şi îşi aleg mai târziu cariera în funcţie de capacităţile lingvistice.

Inteligenţa logică/matematică

-         a gândi la cauză şi efect, a înţelege relaţiile dintre acţiuni, obiecte idei;

-         abilitatea de a calcula, evalua propoziţii şi de a efectua operaţii matematice şi logice complexe;

-         implică abilităţi de gândire deductivă şi inductivă, precum şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor.

Oamenii cu inteligenţă logică/matematică devin de obicei contabili, matematicieni, chimişti, fizicieni.

Inteligenţa muzicală/ritmică

-         a gândi în sunete, ritmuri, melodii şi rime;

-         a fi sensibil la ton, la intensitate, înălţimea şi timbrul sunetului;

-         abilitatea de a recunoaşte, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea.

-         Implică ascultarea activă şi presupune o legătură puternică între muzică şi emoţii.

-          

Inteligenţa spaţială/vizuală

-         a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală;

-         abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi de a recrea aspecte ale existenţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei.

Capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu o au cu precădere artiştii, arhitecţii, fotografii.

Matematicienii buni ca Einstein dovedesc inteligenţe logico/matenatice şi spaţiale.

Inteligenţa naturalistă

-         a înţelege lumea naturală, incluzând în acest domeniu interesul pentru plante, animale şi studiile ştiinţifice;

-         abilitatea de a recunoaşte şi de a clasifica indivizi, specii şi relaţii ecologice;

-         a interacţiona eficient cu creaturi vii şi de a discerne scheme legate de viaţă şi forţele naturii.

Celelalte tipuri de inteligenţă nu pot defini personalităţi precum cea a lui Darwin sau abilităţile de care dau dovadă biologii, astronomii şi ecologii. Ei  nu operează cu simboluri, scheme sau operaţii matematice, ci mai degrabă organizează tiparele observate în mod diferit decât celelalte ştiinţe Hard. În această categorie se includ şi maeştrii bucătari.

Inteligenţa chinestetică a corpului

-         a gândi în mişcări şi a folosi corpul în moduri abile şi complicate;

-         implică simţul timing-ului şi al coordonării întregului corp în executarea mişcărilor, cât şi în manipularea obiectelor.

Pot fi abilităţi motorii de fineţe sau de amplitudine. O au dansatorii, sculptorii, sportivii.

Inteligenţa interpersonală

-         a gândi despre alte persoane şi a le înţelege,;

-         a fi capabil de empatie, de a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire, fiind sensibile la motivele, intenţiile şi stările lor, implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie, cu prieteni sau colegi.

Cei cu inteligenţă interpersonală ajung să fie conducători, sunt psihologi sau buni vânzători, se pricep la motivare, manipulare. Ei înţeleg modul de funcţionare al oamenilor. Un profesor bun nu poate să nu aibă şi această inteligenţă.

Inteligenţa intrapersonală

-         a gândi despre sine şi a se înţelege;

-         a fi conştient de punctele tari şi de cele slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale;

-         implică monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor.

Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza cunoaşterii propriilor calităţi şi defecte.

Inteligenţa existenţială

Gardner este convins că este vorba de o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea ei pe creier. De aceea, această inteligenţă nu este complet definită încă. O astfel de inteligenţă o au filosofii, cei care îşi pun întrebări despre sensul fericirii, despre începutul universului etc.probabil că şi spiritualitatea aparţine acestui tip de inteligenţă.