|
|
Influenta emotiilor in comunicarea interpersonala a parintilor copiilor cu CES |
Scris de mihaiela lazar
|
Marţi, 09 Februarie 2016 23:36 |
STUDIU PRIVIND INFLUENȚA EMOȚIILOR ÎN COMUNICAREA INTERPERSONALĂ A PĂRINȚILOR COPIILOR CU CES
profesor Cristian Chelaru,
Școala Gimnazială Specială Pașcani
Rezumat
Studiul prezentat își propune să analizeze efectele emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu cerințe educative speciale (CES). Lucrarea cuprinde o parte teoretică legată de emoții și comunicarea interpersonală urmată de o parte practică care respectă metodologia științifică în cercetarea psihologică. Instrumentul utilizat are validitate internă, ceea ce denotă o probabilitate destul de ridicată ca rezultatele studiului să fie veridice. Metoda statistică de prelucrare a datelor a fost ANOVA UNIVARIATE.
Cuvinte cheie: emoții, comunicarea interpersonală, cerințe educative speciale
În decursul dezvoltării umanităţii, s-au dezvoltat totodată şi mijloacele de comunicare, trecând de la o comunicare simplă la discuţii laborioase sau negocieri. În societatea modernă, comunicarea nu constă doar în simple informaţii ci în norme, principii, sentimente, imagini, simboluri sociale, coduri şi diferite tipuri de discurs.
Emoţiile reflectă relaţia specifică dintre indivizi şi situaţie. Astfel, în funcţie de situaţie, împrejurări se pot declanşa emoţii de intensitate mai mică, variată sau foarte mare. Putem evidenţia în acest caz emoţii – şoc, tipice: frica, furia, tristeţea, bucuria explozivă. timpul documentării pentru elaborarea lucrării am descoperit că procesul de comunicare este un proces complex care implică nu doar un schimb cognitiv, ci şi un schimb de înţelesuri, sentimente, emoţii, trăiri.
Comunicarea interpersonală depinde într-o mare măsură de personalitatea individului, de caracterul acestuia, de capacitatea de a recunoaşte şi gestiona emoţiile pe care le trăieşte.
La început consideram că afectivitatea, în totalitatea ei, poate împiedica (bloca) interacţiunea dintre două persoane dar nu este şi necesar ca indivizii să se lase conduşi într-o măsură ridicată de afectivitate, astfel încât un control asupra afectivităţii poate determina o interacţiune eficientă cu interlocutorul.
Diferenţele existente între indivizii determină o gamă variată de interacţiuni, de rezolvare a conflictelor.
În concluzie, efectele emoţiilor asupra comunicării interpersonale sunt diverse, pot bloca sau pot favoriza un proces de comunicare, în funcţie de emotivitatea individului, cât şi de nivelul inteligenţei emoţionale.
Planul cercetării şi desfăşurarea ei
-
Scopul cercetării
Cercetarea de faţă vizează cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de răspuns la părinții copiilor cu CES.
Cunoaşterea efectelor emoţiilor asupra tipului de reacţie la conflict, urmărește influenţa emotivităţii asupra alegerii unui stil de abordare a conflictului, fie un stil emoţional – negativ, fie un stil raţional – pozitiv, în cazul în care un părinte al copilului cu CES percepe o emoţie pozitivă sau o emoţie negativă la interlocutor.
-
Ipoteze
Ipoteza 1: Nivelul de inteligenţă emoțională a părinților influenţează tipul de răspuns
emoțional
Ipoteza 2: Tipul de părinți influenţează tipul de răspuns emoțional, în sensul că părinții care
au copii cu CES au un tip de răspuns emoțional pozitiv în situații conflictuale.
-
Variabilele cercetării
Variabile independente:
VI 1 : inteligenţa emoţională : - nivel scăzut
- nivel ridicat
VI 2 : tipul de părinți - părinți ai copiilor cu CES
-părinți fără copii cu CES
Variabila dependentă:
VD: tipul de răspuns emoțional: -emoţie pozitivă-compromis
- emoţie negativă-furie
Planul experimental a fost de tipul 2X2:
|
Inteligența emoțională
|
scăzută
|
ridicată
|
Tipul de părinți
|
- părinți ai copiilor cu CES
|
G1
|
G2
|
- părinți ai copiilor fără CES
|
G3
|
G4
|
-
Desfăşurarea cercetării
-
-
Lotul experimental
La cercetare au participat părinți ai copiilor cu CES și părinți ai căror copii nu au dizabilități.
Lotul experimental cuprinde 80 de subiecţi, dintre care 40 subiecţi ai căror copii au dizabilități și 40 subiecți fără copii cu dizabilități.
4.2. Instrumente folosite
În cadrul cercetării s-au folosit un chestionar construit special pentru acest studiu ce măsoară inteligenţa emoţională. Alpha Cronbach pentru chestionarul construit este de 0.64.
Subiecţii au fost rugaţi să dea exemple de situaţii în care o persoană poate să arate că este capabilă să-şi stăpânească emoţiile, situaţii în care o persoană poate să-şi recunoască propriile emoţii, situaţii în care o persoană poate să tolereze frustrarea şi situaţii în care o persoană poate să utilizeze emoţiile în mod productiv. Acestea reprezentând operaţionalizarea definiţiei inteligenţei emoţionale, conform căreia inteligenţa emoţională reprezintă capacitatea individului de a-şi stăpâni emoţiile, abilitatea de a recunoaşte şi a denumi emoţiile pe care le are, precum şi abilitatea de a controla şi utiliza emoţiile. Pe baza răspunsurilor subiecţilor, am elaborat un chestionar cu 27 de itemi. Am aplicat chestionarul la 30 de subiecţi pentru a verifica coeficientul de consistenţă. În forma finală, chestionarul cuprinde 20 de itemi care măsoară inteligenţa emoţională.
Scala de răspuns a chestionarului este organizată în patru trepte şi anume: 1 – semnifică dezacord puternic, 2 – dezacord parţial, 3 – acord parţial, 4 – acord puternic.
4.3. Procedeu
Pentru a elabora situaţiile – test pentru emoţii s-a ales ca emoţie pozitivă compromis şi ca emoţie negativă furia. Subiecţilor li se cerea să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe furia interlocutorului (pentru emoţie negativă) şi să enumere cel puţin trei comportamente pe care o persoană le poate adopta într-o situaţie de comunicare atunci când ar percepe compromisul interlocutorului (pentru emoţie pozitivă). Pe baza comportamentelor enunţate, s-au elaborat cele două situaţii – stimul, la care s-au ataşat două imagini reprezentative pentru furie şi compromis, iar ca variante de răspuns s-a realizat pentru fiecare stil de abordare a conflictului câte un comportament probabil de a răspunde la situaţia în care erau prezentate fie o emoţie pozitivă, fie o emoţie negativă.
După culegerea datelor, acestea au fost prelucrate folosindu-se metoda statistică ANOVA UNIVARIATE.
-
Rezultate obţinute si interpretarea lor
Nivelul de inteligenţă emoţională influenţează modul de răspuns la conflict, în sensul că un scor ridicat la testul de inteligenţă emoţională corelează cu modurile raţionale de răspuns la conflict, respectiv stilul adaptativ, compromisul. În urma analizei, s-a observat că subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale care percep o emoţie pozitivă aleg într-un procent mai ridicat stilurile raţionale de răspuns, în sensul că 52% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul.
În cazul în care subiecţii percep o emoţie negativă, subiecţii cu un nivel ridicat al inteligenţei emoţionale aleg stiluri raţionale de răspuns, astfel 25% dintre subiecţi au ales stilul adaptativ, compromisul. Pragul de semnificaţie este semnificativ (p<0.05) astfel încât ipoteza este confirmată. Un nivel ridicat al inteligenţei influenţează modul de răspuns la conflict, subiecţii atunci când percep atât o emoţie pozitivă cât şi o emoţie negativă aleg în mai mare măsură stiluri raţionale de conflict (stilul adaptativ, compromisul). Doar 23% dintre subiecții cu un nivel de inteligență emoțională scăzută au ales stilul de răspuns furie.
Acest studiu a urmărit cunoaşterea influenţei pe care emotivitatea o poate avea asupra stilului de răspuns la o situaţie conflictuală, atunci când este percepută o emoţie pozitivă sau atunci când este percepută o emoţie negativă. Stilurile raţional – pozitive fiind stilurile cele mai des adoptate atât de subiecţii copiilor fără cât și de subiecții copiilor cu CES.
Inteligenţa emoţională și tipul de părinți reprezintă variabile care au o influenţă asupra desfăşurării unei comunicări interpersonale eficiente, însă depinde şi de modalitatea în care o persoană percepe relaţia pe care o are cu interlocutorul.
Afectivitatea, parte componentă a personalităţii, deţine un rol important în dezvoltarea, adaptarea şi desfăşurarea în cadrul relaţiilor pe care un individ le întreprinde pe parcursul vieţii, mai ales în cazul părinților copiilor cu CES. Din experienţa acumulată, individul adoptă în situaţii asemănătoare soluţii care au mai fost aplicate, astfel individul se bazează atât pe cunoaşterea de sine cât şi pe resursele proprii pe care le-a acumulat, însă de cele mai multe ori este influențat de trăirile dominante exersate.
Emoţia, componentă a afectivităţii, îndrumă individul în viaţă, are un rol de alarmă, îl atenţionează că situaţia are o semnificaţie pentru el, spunând astfel că simte şi acționează în concordanţă cu ceea ce percepe din mediu, din adaptarea la viaţa socială, dar mai ales din ceea ce dirijează trăirile interioare.
Bibliografie:
Cosnier, J. Introducere în psihologia emoţiilor şi a sentimentelor Editura Polirom, Iaşi, 2007
Havârneanu, C., Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Editura Erota, Iaşi, 2000
Gherguţ, A., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2013
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:
|
Ultima actualizare în Miercuri, 10 Februarie 2016 22:38 |
|
JOCURI GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIEREA
GEOGRAFIEI ÎN GIMNAZIU
Profesor Miron Steluţa Otilia
Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila
Rezumat: Articolul îşi propune exemplificarea câtorva jocuri geografice care pot fi aplicate in cadrul... Read more
DEBUTUL REUȘIT AL FIECĂREI ZILE DE ȘCOALĂ – ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ
Prof. Marc Aurica
Școala Gimnazială Câmpeni
Această modalitate de debut a fiecărei zile de școală pornește... Read more
ROMÂNII DE PESTE HOTARE
- studiu de caz -
Prof. Dimitriu Alina
Grup Şcolar Agricol Alexandria, jud. Teleorman
Câti români stiu cã alfabetul latin a fost folosit mai întâi într-o lucrare în aromânã?... Read more
Regulamentul de inspectie
a unitatilor de invatamant preuniversitar
Prezentul Regulament de inspectie a unitatilor de invatamant preuniversitar a fost publicat in Monitorul Oficial 746 din 24 octombrie 2011 (M. Of. 746/2011) si... Read more
Proiect Comenius multilateral:
“You can’t teach an old dog new tricks, or can you …?”
Ţări partenere:
Polonia, Portugalia, Turcia, România
Read more
DESTINUL ADAMIC ÎN SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ
Prof. Maghiar Adina
S08 „Arany Janos”, Salonta
Articolul de faţă evidenţiază existenţa unei corespondenţe între structura agrară a neamului românesc şi originile adamice ale civilizaţiilor. În sufletul românesc... Read more
UTILIZAREA PRESEI SCRISE ÎN EDUCAŢIE
Prof. Chiţac Mihaela
Şcoala ,,Constantin Brâncoveanu” Constanţa
Tema în discuţie ,,Utilizarea presei scrise în educaţie” cautǎ sǎ surprindǎ în linii mari aspectele pe care elevii trebuie sǎ... Read more
EVALUAREA FORMALĂ ȘI EVALUAREA INFORMALĂ
Prof. Nuți Gălețeanu
Școala Gimnazială specială pentru Deficienți de auz „Sfânta Maria”- București
Evaluarea școlară este un act de valorizare ce intervine în viața elevilor. Dar așa cum... Read more
Planificare model pentru limba si comunicare invatamant primar
Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice.…
EDUCAȚIA ÎN SOCIETATEA GLOBALIZATÃ.
CONCEPTELE LIFELONG ȘI LIFEWIDE LEARNING
Alexandra Pepelea, profesor
Grup Școlar Tehnic de Transporturi Iași
Opțiunea pentru învãțarea pe tot parcursul vieții înseamnã, în societatea globalizatã de astãzi, acceptarea tuturor… Plan cadru pentru invatamantul profesional 2014
Vezi OMEN 3152, cu privire la planurile cadru pentru invatamantul profesional de stat cu durata de 3 ani pentru anul scolar 2014-2015.
ŞCOALA INCLUZIVĂ
Institutor Herczeg Monica,
Şcoala cu Clasele I-VIII Dudeştii Noi
Dreptul de incluziune şcolară se poate defini prin acceptarea de către instituţiile de învăţământ a tuturor copiilor, indiferent de sex,…
DELTA DUNĂRII
Dimitriu Astrid-Alina,
Prof. Grup Şcolar Agricol, Alexandria, jud. Teleorman
Aşezare, întindere
Dunărea, izvorând din Germania, adunând afluenţii din zece ţări şi traversând patru capitale, după un traseu de 2.860 Km, formează…
Jocuri online pentru tineri
Oamenii moderni prefera activitati moderne, iar cand vine vorba de timp irosit online, majoritatea il cheltuie pe site-uri de jocuri kizi. Nu e doar o moda ci…
ETICA ÎN DEZBATEREA DIDACTICĂ
DE LA BANALITATE LA ARTĂ
Profesor Hrihorciuc Otilia
Liceul Tehnologic ”Ion Nistor”- Vicovu de Sus, județul Suceava
Atât dezbaterea cât și problemele de etică sunt subiecte din ce în ce…
ANEXA Nr. 9
la regulament
CHESTIONAR
pentru personalul didactic*)
___________
*)Raspunsurile la acest chestionar au caracter confidential.
- model -
In scopul diagnosticarii procesului institutional din scoala dvs., a stabilirii unor…
STUDIU DE CAZ
R. D.
Înv. Gligor Dana
Școala Gimnazială Câmpeni
Am ales acest caz fiind convinsă că pot ameliora situaţia creată, pot preveni…
|
|