IGIENA ALIMENTAŢIEI

Prof. Camelia Cosma

Liceul de Artă ”Ioan Sima”, Școala Gimnazială ”Corneliu Coposu„, Zalău

Alimentaţia este unul din factorii importanţi care influenţează starea de sănătate. Se ştie că o alimentaţie necorespunzătoare poate determina o serie de boli. Aşa de exemplu: o alimentaţie săracă în produse lactate (bogate în calciu ) poate duce la apariţia rahitismului, insuficienţa produselor de origine animală favorizează apariţia unor anemii, lipsa legumelor şi fructelor provoacă avitamonoze. Îmbolnăvirile pot să apară nu numai din cauza insuficienţei alimentare ci şi datorită unei alimentaţii excesive sau dezechilibrate. De exemplu: alimentaţia excesivă şi mai ales consumul exagerat de slănină şi untură favorizează apariţia aterosclerozei ; excesul de dulciuri duce la apariţia nevralgiilor şi cariilor dentare.

Pentru a fi raţională, alimentaţia trebuie să asigure toţi factorii nutritivi necesari (plastici, energetici, vitamine) în cantităţi şi proporţii optime. Dintre sărurile minerale o atenţie deosebită trebuie acordată: calciului, fosforului, fierului. O primă cerinţă în legătură cu regimul alimentar este de a lua masa zilnic la ore fixe; în caz contrar pot să apară: gastrita, ulcerul gastric şi duodenal.

Referitor la numărul meselor se consideră raţional regimul cu 3 mese pentru adulţi şi 4 mese pe zi pentru copii şi adolescenţi: dimineaţa, o gustare în cursul dimineţii (la ora 10-11), prânzul şi masa de seară.

Trebuie renunţat la practica greşită de a reduce masa de dimineaţă la o ceaşcă de ceai sau de cafea, deoarece în cursul dimineţii efortul fizic şi intelectual este mai mare, ceea ce necesită o masă mai consistentă.

Masa de seară trebuie alcătuită din alimente uşor digerabile (făinoase, lactate) care trebuie consumate cu 1,5-2 ore înainte de culcare. Cunoscând nevoile în factori nutritivi în fucţie de vârstă şi activitatea oamenilor se pot stabili cu ajutorul tabelelor de compoziţie a alimentelor, combinaţiile alimentare capabile să acopere aceste trebuinţe.

În stabilirea meniurilor raţionale trebuie să se aibă în vedere acţiunea alimentelor asupra proceselor metabolice (exemplu: toate alimentele cu excepţia legumelor şi produselor lactate, cresc procesele metabolice din organism) precum şi acţiunea lor asupra secreţiei gastrice. Astfel, legumele fierte în ciorbe, murăturile, carnea sunt excitanţi puternici ai secreţiei gastrice; făinoasele sunt excitanţi moderaţi; laptele este excitant slab iar grăsimile inhibă puternic secreţia gastrică. Abuzul de condimente, cafea, alcool sau alţi excitanţi ai secreţiei gastrice favorizează apariţia gastritelor şi ulcerelor.

IGIENA ALIMENTELOR

Alimentele sunt supuse înainte de consumare la numeroase manipulări legate de recoltarea, transportul, depozitarea, comercializarea lor precum şi la diverse prelucrări culinare sau industriale (spălare, mărunţire, fierbere, coacere). Aceste operaţiuni trebuie executate corect din punct de vedere igienico-sanitar, pentru a evita contaminarea lor cu diferiţi agenţi patogeni, care pot duce la grave îmbolnăviri ale consumatorilor.

Calitatea igienico-sanitară a alimentelor depinde în esenţă de următorii factori:

• numărul de microorganisme care ajung în produsele alimentare în circuitul lor de la producător la consumator;

• posibilităţile de înmulţire a microorganismelor în alimente;

• posibilităţile de distrugere a microorganismelor din alimente;

• păstrării valorii nutritive a produselor alimentare.

  Pe măsură ce creşte numărul microbilor dint-un aliment, scade calitatea sa, survine mai repede alterarea şi creşte riscul de îmbolnăviri în urma consumului.

  De aceea se impun cu necesitate o serie de reguli igienice care trebuie respectate. Amintim în acest sens următoarele:

• asigurarea unei curăţenii perfecte a încăperilor, ustensilelor, vaselor, ambalajelor, mijloacelor de transport, mâinilor care vin în contact cu alimentele;

• păstrarea alimentelor uşor alterabile în frigidere, răcitoare sau pivniţe răcoroase, la o temparatură de 4-10 ° C;

• prelucrarea termică a alimentelor prin fierbere, prăjire pentru distrugerea microbilor, care nu rezistă la temperaturi ridicate;

• păstrarea şi prelucrarea tehnologică şi culinară în condiţii corespunzătoare menţinerii valorii nutritive a alimentelor.

  În caz contrar alimentele se depreciază, aşa de exemplu păstrarea grăsimilor în contact cu aerul sau la soare duce la râncezire şi la distrugerea vitaminei A; mediul acid favorizează distrugerea vitaminei A iar cel alcalin distruge vitaminele C şi B₁.

  Igiena apei

  Apa este un „ aliment „ indispensabil vieţii. În medie omul consumă zilnic între 1-3 l apă. Nu orice apă se poate consuma fără riscuri, ci numai apa potabilă deoarece unele ape pot conţine microbi patogeni, substanţe chimice toxice. Astfel prin apă se pot transmite boli ca: dizenteria, diareea de vară, o serie de parazitoze intestinale. În consumul obişnuit se utilizeză apa potabilă, provenită fie din cursuri de apă curgătoare sau lacuri fie din izvoare sau fântâni. Deoarece apa râurilor şi lacurilor este impurificată de apele pâraielor de apele menajere sau industriale, aceasta trebuie purificată pentru a deveni potabilă.

  Purificarea se face prin filtarea ei prin trecerea succesivă prin mai multe bazine filtrante; apoi se sterilizează cu diferite substanţe chimice (clor gazos) după care este transportată prin conducte la locurile de consum.

  Cea mai curată şi mai lipsită de impurităţi este apa izvoarelor, care provine din adâncimea pâmântului şi se purifică pe cale naturală. Captarea acestor ape se face de obicei în bazine închise şi complet acoperite, de unde este transportată prin conducte subterane.