Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Greseli frecvente si corectarea lor la nivel morfosintactic
Scris de administrator   
Sâmbătă, 08 Mai 2021 00:00

GREŞELI FRECVENTE ȘI CORECTAREA LOR

LA NIVEL MORFOSINTACTIC

Prof. Gramnea Mimi

Colegiul Național „Emil Racoviță”

Printre greşelile frecvente făcute de elevii de gimnaziu în corelarea funcțiilor cu anumite cazuri morfologice, amintim:

1. Distincţia nominativ/acuzativ şi genitiv/dativ constituie dificultăţi mai ales pentru elevii de clasa a VI-a și a VII-a, deoarece substantivele au aceeaşi formă în fiecare din cele două clase:

a. Elevii au organizat o excursie.(nominativ)

b. Am fost cu elevii în excursie.(acuzativ)

c. Elevului i-am dat vestea.(dativ)

d. Cartea elevului e nouă.(genitiv)

Datorită acestei identităţi formale, numite omonimie cazuală, deosebirea dintre cazuri se realizează în cea mai mare parte prin alte mijloace: (a) articolul hotărât; (b) articolul nehotărât; (c) adjectivele pronominale antepuse substantivului.

Articolul şi adjectivele pronominale proclitice pot servi la deosebirea N-Ac / G-D, deoarece ele au întotdeauna forme cazuale distincte prin desinenţe pentru cele două perechi de cazuri:

a. studentului, studentei, studenţilor, studentelor- G-D articulat enclitic

b. studentul, studenta, studenţii, studentele- N-Ac articulat enclitic

Deci, formele de G-D se opun formelor de N-Ac, indiferent dacă acestea din urmă sunt sau nu articulate.

2. Elevii au probleme, de asemenea, în analiza corectă a substantivului, când acesta este precedat de un adjectiv propriu-zis, caz în care se articulează adjectivul. De exemplu : Silitorului elev i-am dat un premiu.(faţă de Elevului silitor i-am dat un premiu).

Profesorul trebuie să accentueze astfel, mai ales, în clasa a VI-a, faptul că articolul substantivului este preluat de adjectiv, dar fiecare parte de vorbire îşi păstrează valoarea morfologică. Ajectivul articulat devine substantiv doar când apare singur. (Harnicul a reuşit.)

3. În redactarea unor texte orale sau scrise, unii elevi atât de gimnaziu greşesc frecvent în realizarea acordului adjectivului pronominal demonstrativ cu substantivul pe care îl determină. De exemplu, mulţi vorbitori nativi preferă varianta: Mama băiatului acesta în loc de Mama băiatului acestuia.

4. Identificarea cazului acuzativ este dificilă pentru elevii de clasa a VI-a, atunci când substantivele apar fără prepoziţii:

a. Din cer cad fulgi mari.(nominativ)

b. Am desenat fulgi mari.(acuzativ)

5. Substantivele în cazul vocativ pot fi uneori dificil de identificat, chiar şi de elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a, atunci când nu apar cu desinenţele proprii –e (copile!) şi –o (Mario!) sau când nu sunt urmate de semnul exclamării: De exemplu, în enunțul Bine-ai veni, An nou…(Ion Minulescu), elevii au avut de explicat, în cadrul unui examen, folosirea virgulei, iar mulţi dintre ei nu au sesizat prezenţa unui substantiv propriu în acest caz.

6. Mulţi elevii de gimnaziu, indiferent de nivel, fac greşeli de identificare la nivel primar a funcţiei de atribut şi de complement/circumstanțial, deoarece nu au asimilat foarte bine regenţii acestora :

I. ATRIBUTUL

a. Floarea de pe masă este roşie. (regentul este un substantiv)

b. Aceea de pe masă este roşie. (regentul este un pronume)

c. A doua de pe masă este roşie. (regentul este un numeral cu valoare pronominală)

II. COMPLEMENTUL/CIRCUMSTANȚIALUL

a. Merg la mare. (regentul este un verb predicativ)

b. Învaţă destul de mult. (regentul este un adverb)

c. Sacul plin cu nuci este greu. (regentul este un adjectiv)

d. Hai la mine! (regentul este o interjecţie)

7. Aspectul de verb copulativ este greu de asimilat mai ales în clasa a VI-a şi de aceea, unii elevi nu fac distincţia între un nume predicativ şi un complement direct, mai ales dacă întrebarea este ce este el?

De exemplu : El este elev. (ce este el?- nume predicativ)

8. Asimilarea defectuoasă a formelor neaccentuate ale pronumelor personale generează probleme de ortografiere, mai ales în cazul ortogramelor, ca în exemplele:

a. El ne-a învăţat multe lucruri./Nea Marin e amabil.

b. Nu-l cunosc pe Paul./Rezultatul a fost nul.

c. L-a văzut pe Ion./La anul voi învăţa mai bine.

9. Distincţia complement indirect/ complement posesiv exprimat prin pronume reflexiv este dificilă pentru unii elevi, deoarece aceştia nu sesizează ideea de posesia pe care o conţine reflexivul :

a. Şi-a cumpărat pantofi pentru banchet. (cui şi-a cumpărat?- complement indirect)

b. Şi-a curăţat pantofii. (ai cui pantofi?- complement posesiv)

10. Confuzia pronumelui personal cu adjectivul pronominal posesiv duce la greşeli în analiza completă:

a. Vecinii lor sunt drăguţi. (pronume personal, persoana a III-a, numărul plural, genul masculin, cazul genitiv, funcţie sintactică de atribut pronominal gentival)

b. Vecinii săi au plecat. (adjectiv pronominal posesiv, persoana I, se acordă în gen, număr şi caz cu numele obiectului posedat : masculin, singular, nominativ, funcţie sintactică de atribut adjectival)

11. Confuzia dintre subiect şi complement direct, apare mai ales atunci când în propoziţie se întâlnesc două substantive articulate hotărât. De exemplu: Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră şi lumină, de linie dreaptă şi frântă, bucurie care se afirmă strident, ca un triumf peste durerea învinsă (M. Ralea).

Substantivul contrastul, fiind la nominativ, are funcţie de subiect, iar substantivul bucuria este complement direct, deoarece este în acuzativ. Dacă în plan formal, nu există nici o deosebire între aceste cazuri gramaticale, există însă criterii sigure pe baza cărora am putea deosebi subiectul de complementul direct. E vorba de posibilitatea sau imposibilitatea dublării (reluării sau anticipării) cuvântului ce ne interesează prin forma atonă a pronumelui personal în acuzativ. Posibilitatea reluării ne demonstrează că acest cuvânt e la acuzativ şi are funcţie de complement direct.

În exemplul Bucuria de a trăi o dă contrastul, jocul de umbră... forma atonă în acuzativ o, a pronumelui personal feminin ea, reia cuvântul bucuria, care este de asemenea de genul feminin, contrastul fiind un substantiv neutru.

Ultima actualizare în Marţi, 22 Martie 2022 18:09
 

Revista cu ISSN

Imaginarul alteritatii si cyber-constiin…

IMAGINARUL ALTERITÃŢII ŞI CYBER-CONŞTIINŢA. DE LA BINOMUL IDENTITATE/ALTERITATE LA BINOMUL EU/CEILALŢI Monica Matei, Preperator univ., SNSPA, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice   Aparent antagonice, conceptele de identitate si alteritate sunt interdependente, reprezentând polii...

Read more

Gradatie de merit 2011 ordin metodologie…

Gradaţie de merit - 2011 Ordin nr. 5617/11.11.2010 şi anexele privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar Emitent: MECT Data emiterii:...

Read more

Dascalul de profesie roman

DASCĂLUL, DE PROFESIE ROMÂN   Prof. Antal Adrian-Grigore Liceul Teoretic “O. C. Tăslăuanu” Topliţa, jud. Harghita   Am încercat prin articolul meu să trag un semnal de alarmă referitor la direcţia greşită spre care se...

Read more

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a

Lecturi obligatorii pentru clasa a VII-a   Literatura română  Balada populara: Monastirea Argeşului Balade culte                Passa Hassan, Moartea lui Gelu (George Coşbuc)                Horea (Aron Cotrus)                Veche întâmplare (Nichita Stănescu)                Noaptea Sfântului Andrii (Vasile Alecsandri)               ...

Read more

Martie martisor

Martie martisor

Martie - Martisor Coordonator consilier educativ, profesor Mihaiela Lazar

Read more

Elevul partenerul dascalului

ELEVUL - PARTENERUL DASCĂLULUI înv. Gligor Dana Şcoala Gimnazială Cîmpeni Îndemnul adresat în urmă cu două secole de Jean Jacques Rousseau ”începeţi dar prin a vă cunoaşte copiii” se află...

Read more

Jocuri geografice utilizate in studierea…

JOCURI GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN STUDIEREA GEOGRAFIEI ÎN GIMNAZIU   Profesor Miron Steluţa Otilia Şcoala Gimnazială Movila Miresii, judeţul Brăila               Rezumat: Articolul îşi propune exemplificarea câtorva jocuri geografice care pot fi aplicate in cadrul...

Read more

E noapte si e frig iubita mama

 E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ, MAMĂ   Ştefan Lucian MUREŞANU                 E noapte şi e frig, iubită, mamă, şi mă gândesc cum anii au trecut iar tu, demult,   te-ai dus de lângă...

Read more