Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Francofonia in romania
Scris de administrator   
Joi, 08 Februarie 2018 21:23

FRANCOFONIA ÎN ROMÂNIA

prof. Drăgian Ana-Elena

Colegiul Tehnic ,,Constantin Brâncuşi’’ Oradea

Momentul care marchează intrarea României în structurile internaţionale ale francofoniei, l-a constituit cea de-a IV-a Conferinţă a Şefilor de Stat, care s-a desfăşurat la Paris în 1991, conferinţă la care România a fost invitată oficial cu statut de observator, alături de Bulgaria. La nivel instituţional s-a decis crearea unui Consiliu permanent al francofoniei, care a demarat în ianuarie 1992.

La reuniunea din 1993 din Insulele Mauriţius au participat 47 de ţări, printre care şi România, care a fost admisă ca membru cu drepturi egale a comunităţii ţărilor care au în comun limba franceză, România fiind prezentă şi la următoarea întâlnire de la Hanoi în 1997.

Pe plan pedagogic, conform lucrării „Starea francofoniei în lume”, a Înaltului Consiliu al Francofoniei, editată în 1991, în România, „la începutul anului şcolar 1990, care a marcat şi introducerea limbii franceze în învăţământul primar, începând de la vârsta de opt ani, opţiunile părinţilor s-au îndreptat mai întâi către limba franceză ( 38% ), apoi engleza ( 26% ) şi , în fine, germana ( 20% ). La acea dată, 161.000 elevi urmau cursuri în limba franceză, iar Maison parisienne Hatier-Didier edita primul manual corespunzător clasei a II-a curs primar”.[1] În 1993, aceeaşi echipă de profesori români va publica primul manual pentru clasa a III-a curs primar, manual editat tot de Hatier-Didier.

Pe lângă instituţiile de învăţământ superior, funcţionează în Bucureşti mai multe filiale francofone, cum ar fi Şcoala Doctorală din Bucureşti, aflată sub patronajul Agenţiei Universitare a Francofoniei. Mai multe universităţi din România sunt membre titulare a Asociaţiei universităţilor parţiale sau integrale de limbă franceză (AUPELF ).

În 1972, la Universitatea Laval din Québec, AUPELF a organizat Prima Întâlnire Mondială a Departamentului de studii franceze, altfel spus a departamentelor sau catedrelor universitare de franceză sau a altor instituţii asemănătoare. România a participat şi aici ca membru fondator a Reţelei de departamente de studii franceze, prin delegatul Paul Miclău, la acea vreme decanul Facultăţii de Limbi Romanice din Bucureşti. La cea de-a doua întâlnire mondială de la Strasbourg, din 1977, s-a organizat Comitetul Regional al Departamentelor de studii franceze pentru Europa non-francofonă. Preşedinţia comitetului a fost asigurată timp de 14 ani de reprezentantul României, profesorul Paul Miclău. Cu acazia celei de-a treia întâlniri mondiale (Togo, 1982 ), acesta a fost ales vice-preşedintele Comitetului Internaţional a Departamentelor de studii franceze. Ultima întâlnire mondială a avul loc la New-Delhi în India.

O altă formă de regrupare a dascălilor de limbă franceză este Federaţia Internaţională a Profesorilor de Franceză ( FIPF ). Dacă România a participat la aceste activităţi şi congrese, aceasta s-a datorat înţelegerii şi generozităţii ultimilor preşedinţi ( canadieni şi finlandezi ). Dar după 1989, s-a putut crea Asociaţia Română de Profesori de Franceză (ARPF ), a cărei preşedinte este profesorul Dan Nasta, pe această cale, România devenind membră cu drepturi egale a FIPF. Ultimul congres a acestei federaţii internaţionale a avut loc la Lausanne, în Elveţia în 1992, unde România a participat cu un număr mare de delegaţi.[2]

Participarea României la aceste manifestări francofone se datorează faptului că ţara este francofonă la bază şi recunoscută în această calitate.

Este de remarcat faptul că singura ţară din lume unde franceza este prima limbă străină cunoscută şi utilizată mai ales ca şi limbă de cultură este România. Se estimează la un milion numărul românilor care sunt francofoni reali (adică cei care utilizează franceza ca limbă de folosinţă ) şi la patru milioane cel al francofonilor ocazionali.

De asemenea există în România un Institut Francez la Bucureşti, având corespondent un Centru Cultural Român la Paris, precum şi trei Centre Culturale la Iaşi, Cluj şi Timişoara, a căror funcţiune este urmarea Acordului Guvernamental semnat la Paris în 1990, între România şi Franţa. Cursurile de limbă franceză de la Institutul Francez de la Bucureşti permit răspândirea francofoniei dincolo de sistemul educativ. În fiecare an, 180 de cursuri sunt puse la dispoziţie, pentru orice nivel, şi Institutul organizează examene pentru obţinerea de diplome DELF ( diplomă de studii în limba franceză ) sau DALF ( diplomă aprofundată în limba franceză ). Institutul este de asemenea un centru pentru obţinere diplomelor ştiinţifice, legate de domenii precise ale vieţii profesionale, cum sunt : certificatul de limbă franceză profesională ( CFP), certificatul de limbă franceză pentru turism şi industria hotelieră ( CFTH ), certificatul de limbă franceză juridică ( CFJ ), diplome în franceza afacerilor ( DFA ).

Bibliografie:

www.francofonie.htm

Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79



[1] www.francofonie.htm

[2] Léauté, J., Ştefănescu, C., 1994, Avez-vous dit francophonie?, Prietenii Cărţii, Bucureşti, p.78-79

 


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Luni, 12 Februarie 2018 21:58
 

Revista cu ISSN

Despre invatarea umana

DESPRE ÎNVĂŢAREA UMANĂ   Profesor psihopedagog Ştefănescu Adreana Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională “Speranţa” Timişoara   Argument. Materialul cuprinde noţiuni despre învăţare şi teorii cunoscute ale învăţării promovate de savanţi în diferite perioade ale...

Read more

Practica studenteasca in constructii

Proiectul "Practica Studentilor Facultãtii de Constructii" a vizat dezvoltarea pregãtirii profesionale a studentilor, fiind realizat ca parteneriat între Universitatea Tehnicã din Cluj-Napoca, Facultatea de Constructii si Instalatii - Catedra de...

Read more

Structura anului scolar 2013 2014 in dez…

Structura anului şcolar 2013-2014 în dezbatere publică   Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică, până la data de 31 mai, proiectul de Ordin de ministru privind structura anului școlar 2013-2014....

Read more

Influenta antichitatii greco latine in o…

INFLUENȚA ANTICHITĂȚII GRECO-LATINE ÎN OPERA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI   MIRON Costina Violeta, Doctorand Universitatea “Ovidius” Constanţa Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   Alexandru Macedonski est le théoricien de la modernité entre les...

Read more

Modele de cereri miscarea cadrelor didac…

Modele de cereri – mişcarea cadrelor didactice 2011-2012    Acord pentru detaşare în interesul învăţământului în anul şcolar 2011-2012    Cerere de detaşare la cerere prin concurs specific   Cerere de înscriere la concursul de ocupare...

Read more

Retea de educatie civica pentru copii si…

Retea de educatie civica pentru copii si tineri

Retea de educatie civica pentru copii si tineri Coordonator Ilea Maria - Asociatia "Sprijiniti Copiii"

Read more

Cooperare si toleranta in educatie

COOPERARE ŞI TOLERANŢĂ ȊN EDUCAŢIE Prof. Comănescu Marghioala Liceul Agricol ,,Dr. C. Angelescu’’ Buzău Şcoala trebuie să formeze deprinderea preţuirii valorii pluriculturale, nu există valori superioare şi inferioare, ci există valori...

Read more

Invatarea la distanta

  ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ prof. Mihaela Butoi Liceul Tehnologic “Petru Poni”, Onești Evoluţia exponenţială a domeniilor de utilizare a informaticii din ultima perioada, precum și necesitatea implementării ei în cele...

Read more