FORMAREA CONTINUÃ e-LEARNING
Simona Maria Doncilã, profesor
Grup Şcolar „Demostene Botez” Trusesti - Botosani
Lumea de astãzi se bazeazã pe inovare rapidã. Pe mãsurã ce trece la o economie bazatã pe cunoastere, UE trebuie sã îsi dezvolte potentialul creativ. Europenii trebuie sã învete, în primul rând, sã fie deschisi la schimbãri si receptivi la strategii diferite.Profesorii au, în acest sens, un rol important si dificil. Ei vor trebui, din ce în ce mai mult, sã gãseascã un echilibru între dezvoltarea profesionalã si formarea continuã traditionalã, si nevoia de a încuraja dezvoltarea unor competente precum spiritul de initiativã, dupã cum a declarat comisarul pentru educatie, Ján Figel.
Sistemul românesc de formare a cadrelor didactice este în plinã restructurare. Continând argumente atât pentru continuitate cât si pentru înnoire, modelele propuse pentru formarea initialã si continuã sunt rezultate ale echilibrãrilor constructive între traditie, cererea socialã si nevoia de armonizare la nivel european. În acest context favorabil modernizãrii, formarea cadrelor didactice în ce priveste utilizarea noilor tehnologii pentru predare, învãtare si evaluare ar trebui sã constituie o prioritate în agenda factorilor de decizie.
Training-ul online este un subiect la modã în Romania.Ca si în alte zone ale training-ului, viteza de import a noilor concepte face sã folosim acesti termeni fãrã însã a întelege în profunzime semnificatia acestora.Înainte de încerca sã prezentãm implicatiile acestui nou concept, vã propun un set de definitii scurte care sã ne ajute sã avem un limbaj comun când vine vorba de training online sau, asa cum vom vedea mai jos, dee-Learning.
LMS (Learning Management System) reprezintã un pachet de software, de obicei de mari dimensiuni, care initiazã managementul si livrarea training-ului cãtre cursanti. Majoritatea LMS-urilor sunt sisteme ce folosesc web-ul, facilitãnd accesarea si administrarea sistemului oriunde, oricând. Training Online = termen general ce descrie diverse metode de livrare / publicare de materiale de training pe web. eLearning = termen general care se referã la învãtarea prin intermediul calculatorului, dar poate include si tehnologii mobile ca PDA, telefoane mobile sau MP3 players. E-Learning-ul este, prin defintie, o formã de învãtãmânt la distantã. Acest termen se poate referi de asemenea si la website-uri educationale. Este folosit tot mai des în zona corporate pentru a defini training-ul online. mLearning = este urmãtoarea generatie de eLearning si se referã la livrarea materialelor educative cãtre cursantii extrem de mobili. Tehnologiile de livrare folosite sunt PDA-urile, telefoanele mobile, intrumentele audio digitale, etc. Caracteristicile acestor tipuri de materiale educative sunt: compactizare, formate de livrare simple si cantitate minimizatã de informatie. Invãtãmânt la distantã sistem elearning= livrarea materialelor educative cãtre studentii care nu sunt fizic la cursuri. Profesorii si studentii pot comunica .
· Independent - reprezintã modelul prin care utilizatorul individual descarcã materialul de curs de pe internet sau îl utilizeazã direct de pe CD, parcurgându-l de unul singur. Acesta prezintã avantajul unei cantitãti de informatie foarte mare, care poate fi accesatã într-un timp scurt, însã este foarte rigid în ceea ce priveste comunicarea instructor-cursant.-navigarea pe internet si mai ales motorul de cãutare www.google.com
· sincron - permite doar unui singur utilizator sã transmitã informatie la un moment dat. Un astfel de exemplu este acela în care instructorul poate sã furnizeze informatia cursantilor, dar cursantii nu pot interactiona în timp ce primesc informatia-învãtãmântul la distantã, cursuri online
· asincron, când doresc si / sau au timp, prin schimbarea de mesaje sau materiale printate. De asemenea, pe mãsura ce tehnologia devine tot mai generoasã, aceste materiale pot fi si sub forma audio / video, etc. “clasã de curs virtualã”-platforme AEL, jocuri, pentru elevi on-line.Clase virtuale = forumuri de cursanti care schimbã idei si cunostiinte. Au un grad mare de interactivitate, în comparatie cu alte forme de eLearning.
Desigur cã, de multe ori aceste definitii sunt ambigue sau se suprapun. De asemenea, pe mãsura ce tehnica evolueazã, asistam la lãrgirea definitiilor initiale. Cel mai complet si mai corect termen, care sã includã întelesul de training online pentru clientii corporativi, mi se pare a fi eLearning. Cristian Banu, General Manager la DLS - Direct Learning Systems http://www.learningsystems.ro - ne explicã si ne ajutã sã întelegem mai bine ce înseamnã si ce pot face platformele de E-learning. Citez: "Instrumentele online - plaformele de eLearning - sunt solutii software care trebuie sã rãspundã unor nevoi. Ele pot fi scalate, adaptate, modificate, astfel încât sã rãspundã cel mai bine cerintelor unei organizatii. Eventual, chiar se poate realiza unul de la zero, personalizat pe organizatie.
Instrumentele puse la dispozitie de platformele de eLearning performante oferã un grad sporit de interactivitate: avem interactivitate sincronã pe chat, sincronã deschisã prin "seminar" sau forum, comunicare privatã asincrona printr-un sistem de mesagerie închis. De asemenea, se poate include ãi comunicare video. Activitãtile cursantilor sunt bine monitorizate si oferã statistici utile priving actiunile cursantilor. De asemenea, supervizorii pot avea acces la informatie dupa criterii de cãutare foarte fine.
Dezvoltarea training-urilor online depinde în principal de 2 factori: Dezvoltare tehnologicã si capacitatea organizatiilor de a asimila noile tehnologii.Aici, este interesant de notat evolutia domeniului: la început, principalii clienti erau departamentele de IT care solicitau cursuri de specializare. A urmat perioada cursurilor de comunicare, iar în prezent, se înregistreazã un interes deosebit din partea departamentelor de resurse umane (DLS are cateva programe interesante dedicate acestui segment de clienti).Clientul ideal de pe piata româneascã mi se pare a fi o companie cu angajati aflati în mai multe locatii. Pentru un astfel de client economiile si ROI-ul sunt mult mai usor de înteles si apreciat."
e-Learning-ul este viitorul, spun unii cercetãtori, însã pentru furnizorii interni de astfel de servicii va mai dura un pic pânã când vor apare contractele mari. Dupã ce clientii vor asimila conceptul, vor începe sã cumpere pachete de eLearning de la jucãtorii mari din afarã, care au o imagine mai bunã si o ofertã mai largã de produse. De asemenea, multinationalele au în majoritatea cazurilor parteneri traditionali în aceastã zonã.
Învãtãmântul românesc trece printr-un proces de profundã modernizare, în primul rând datoritã tendintei si politicii de utilizare a mijoacelor ICT în pregãtirea si desfãsurarea orelor.
E-learning devine o realitate din ce în ce mai prezentã în toate formele si nivelele de învãtãmânt. În liceele si scolile din România a fost distribuitã platforma integratã de instruire asistatã de calculator AEL, împreunã cu un set de materiale didactice deja proiectate. Elevii sunt stimulati sã utilizeze diverse materiale Web pentru pregãtirea temelor si chiar sã dezvolte materiale didactice si software educational. În universitãti, toti studentii înscrisi la modulul pedagogic trebuie sã urmeze cursul de Instruire asistatã de calculator, iar standardele de functionare a sectiilor de învãtãmânt la distantã cer utilizarea unei platforme de elearning.
Profesorii – mai tineri sau mai în vârstã – simt din ce în ce mai des nevoia de a-si elabora propriile materiale didactice, de a-si organiza într-o manierã modernã cursurile. În epoca Internetului, adoptarea unui stil traditionalist de predare riscã sã nu mai percuteze, indiferent de importanta sau noutatea disciplinei. Acest lucru rãmâne valabil nu doar în cazul profesorilor, ci si al oricãrei persoane care are de sustinut o prezentare în fata unui public, care are de coordonat o comunitate de interes sau care are de instruit un anumit tip de audientã. Mediile de învãtare personale, mai ales în opozitie cu sistemele traditionale de gestionare a învãtãrii, au un succes deosebit si sunt pe punctul de a modifica paradigma învãtãrii si a predãrii.
Pentru dezvoltarea profesionalã si formarea continuã e-learning este nevoie de CALCULATOR si implicit conectarea la internet.Odatã ce accesul la un calculator este rezolvat, cel ce doreste sã studieze online trebuie sã fie obisnuit cu cãutarea pe internet, e-mailul, trimiterea si primirea de atasamente, procesare de texte si trebuie sã cunoascã o limbã de circulatie internationalã: englezã si/sau francezã. Cel ce doreste sã învete pe o astfel de platformã, intrã pe un site specializat, se înscrie cu datele personale de identificare si devine utilizator. Accesul ulterior se face pe baza unui nume de utilizator si parolã. Scrisul este metoda principalã de comunicare în clasele online; prin scris se vor exprima gândurile, se vor împãrtãsi idei si se vor pune întrebãri. Atunci când cursantul online are nevoie de ajutor în întelegerea unei notiuni, acesta poate pune întrebãri colegilor de clasã virtualã sau tutorelui. Limbajul trupului generat de confuzie, satisfactie nu pot fi vãzute de cãtre colegi sau tutore decât dacã în plus e folositã si o camerã web.
Ca si în cadrul unei scoli traditionale, cursantul online trebuie sã-si rezerve un timp adecvat pentru studiu. În timp ce cursurile online oferã maximum de flexibilitate fiind centrate pe utilizator (cursant), ele necesitã autodisciplinã si bunãvointa de a lucra independent din partea cursantului.
Pe lângã avantajele lucrului "la domiciliul cursantului" educatia la distantã (e-Learning) prezintã unele avantaje, cum sunt:
· Asigurã accesul tuturor persoanelor dornice de dezvoltare profesionalã(exemplu persoanele imobilizate,cu handicap)
· Asigurã accesul fiecãrui cursant la material exact când si unde este necesar;
· Oferã posibilitatea integrarii unei varietãti de medii de învãtare: text, graficã, imagine staticã si animatã, sunet, scurte filme;
· Oferã acces la materiale din alte surse prin legãturi directe din site-ul de origine;
· Asigurã legatura directã cu tutorii si cu alti cursanti, prin intermediul platformei e-learning.
· Se evitã consumul de hârtie
· Nu necesitã spatii de depozitare si personal numeros;
· Are costuri de expediere reduse;
· Asigurã flexibilitate pentru cursanti în alegerea formatului documentelor (electronic sau hârtie);
Asadar e-learning se adreseazã tuturor celor ce doresc sã învete, indiferent de vârstã sau pregãtire, deci atât elevilor cât si dascãlilor sau altii de alte meserii. E-learningul este deci o variantã a dezvoltãrii profesionale si formãrii continue a educatiei permanente în societatea informatizatã.
„Dacã cursantul învatã mai bine prin citit, acesta cautã un curs cu e-books, textbooks sau alte tipãrituri.
Dacã cursantul învatã mai bine prin ascultat, acesta poate cãuta un curs cu lecturi audio pentru a i se explica conceptele.
Dacã cursantul învatã mai bine vãzând cum se fac lucrurile, acesta va cãuta un curs cu demonstratii grafice care ilustreazã noile idei si concepte.
Dacã cursantul învatã mai bine executând, acesta va cãuta un curs cu sarcini de efectuat, colocvii sau exemple de aplicatii practice.
Dacã cursantul învatã mai bine vorbind / comunicând, acesta va cãuta un curs cu e-mail, chat sau discutii tematice de grup, pentru a-si împãrtãsi impresiile si pentru feed-back”
Înclin sã cred, totusi, cã prin e-learning ne îndreptãm spre o nouã revolutie în educatie; rolul actual al profesorului, acela de intermediar al cunoasterii devine desuet. Noi profesorii, sã zicem traditionali am putea sã devenim viitori tutori care asigurã managementul clasei virtuale. Tutorele planificã activitatea grupului de participanti ai clasei virtuale, supune dezbaterii acestora aspecte ale lectiei în forumuri de discutii, furnizeazã resurse auxiliare pentru întelegere, comenteazã temele, indicând fiecãrui membru al clasei unde trebuie sã mai insiste.
Desigur cã si noua activitate de tutor este remuneratã însã de data aceasta functie de performantã. Performanta o dã gradul de audientã al clasei ce o administrãm; cãci de data aceasta cursantii sunt liberi a se înscrie la un curs sau altul, precum sunt liberi de a pãrãsi un curs dacã acesta este ineficient.
Mai trebuie sã spun cã politica platformelor e-learning este aceea de a oferi atât cursuri gratuite cât si cursuri contra-cost.
Transmiterea de informatii, învãtarea într-un sistem deschis, profesional sustinut constant prin metode si tehnici psihopedagogice speciale devine o marfã ce se cumpãrã.
Bibliografie:
Conferinta Nationalã de învãtãmânt virtual, 2008 - Bucuresti
Olimpia Istrate, Formarea personalului didactic, puncte de vedere ale profesorilor, Revista de pedagogie - 2005
D. E. Noveanu, Informatizarea sistemului de învãtãmânt, Ed. Agata, Bucuresti - 2007
|