Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Emisiuni monetare in timpul lui Alexandru cel Bun
Luni, 08 Noiembrie 2010 20:02

 

EMISIUNI MONETARE ÎN TIMPUL LUI ALEXANDRU CEL BUN

 

Profesor Adrian Şulic

Grup Şcolar ,,Regina Maria’’, Dorohoi, Botoşani

                                   

 

Lunga domnie a lui Alexandru cel Bun a cunoscut numeroase emisiuni monetare. La început de domnie, în Moldova circulau groşii batuţi din vremea lui Petru Rareş şi cei de la Ştefan I..

În primii ani de domnie, Alexandru cel Bun a pus să se bată monedă asemăntoare cu cele emise de înaintaşii săi.

Legenda acestor monede este scrisă cu litere disproporţionale şi are următorul conţinut: pe avers S. ALEXANDER, iar pe revers S. MOLDAVIENSIS, adică ,,moneda lui Alexandru” şi ,,moneda Moldovei’’. Aceste piese se aseamănă cu cele bătute de predecesorii săi Petru I şi Ştefan I.

Imediat dupa acordarea privilegiului din octombrie 1408 liovenilor, domnul a dispus să se emită noi serii de monede, acestea erau diferite de cele anterioare. E vorba de dublii groşi. În cursul anului 1409, monetaria domnească a început să emită şi alte valori ca: groşi şi jumataţi de groşi.

A patra serie de monede a fost pusă în circulaţie de Alexandru cel Bun în 1415, ele aveau acelaşi valori de dubli groşi, groşi şi jumatăţi de groşi.

În 1430 s-a emis o noua serie de monede cu aceleşi valori.

O ultima serie s-a emis în anul 1431, ea cuprinde jumatăţi de groşi şi dublii groşi.

Marea diversitate a monedelor care circulau pe teritoriul Moldovei în vremea lui Alexandru cel Bun puneau problema crearii unor posibilităţi de a le schimba unele pe altele sau de a le împrumuta în caz de lipsă. În felul acesta au apărut schimbătorii sau zarafii şi cămatarii.

Din cele prezentate se poate trage concluzia că încă din a doua jumatate a secolului al XV lea comerţul intern al Moldovei luase un avânt deosebit şi faptul acesta a contribuit din plin la consolidarea statului feudal şi la întărirea domniei în Moldova.

Apar şi se dezvoltă oraşele, iar înflorirea vieţii orăşeneşti a dus la promovarea culturii. Posibilitatea aprovizionării cu materii prime ieftine a atras aici un număr mare de negustori.

Alexandru cel Bun a depus o râvnă deosebită în promavarea legăturilor dintre producătorii moldoveni şi cei din ţările vecine.Le-a  acordat prin privilegiile sale scăderea taxelor vamale şi siguranţa circulaţiei pe drumurile din ţara sa. Negustorii aceştia nu aprovizionau numai populaţia ţării cu produse meşteşugareşti din oraşele lor, ci făceau legătura între ţările europene mai îndepartate de Moldova, ca Flandra, Germania, Boemia şi Italia,  pe de o parte şi Orientul Apropiat pe de alta.

 

Bibliografie:

Constanin Cihodaru, Alexandu cel Bun, Editura Junimea, Iasi, 1984

Constantin C. Giurescu, Targuri sau orase si cetati moldovene, Editura Academiei Romane,Bucuresti,1967

Politica comercială a domnilor moldoveni până la sfârşitul sec al XV-lea, lucrare de licenţă Şulic Adrian, coordonator ştiinţific lector univ. dr Mihai Lazăr

 

 

Revista cu ISSN

Predarea creativa

PREDAREA CREATIVĂ Prof. înv. primar Almaș Andreea-Ioana Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău Exigențele vieții contemporane și nevoia de a face față problemelor și schimbărilor din diferite sectoare de activitate...

Read more

Director manager lider

DIRECTOR, MANAGER, LIDER… Profesor Elena Marica Şcoala Gimnazială Pietrari-Dâmboviţa Articolul evidenţiază modul cum managerii pot influenţa performanţele unităţilor pe care le conduc, prin implicarea responsabilă a tuturor angajaţilor şi transformarea...

Read more

Literatura si corespondenta in opera lui…

LITERATURĂ ŞI CORESPONDENŢĂ ÎN OPERA LUI MAX BLECHER Profesor Andra Elena Diaconu Școala Gimnazială Fitionești, județul Vrancea Max Blecher a reuşit să facă din propria boală o experienţă cu adevărat tulburătoare,...

Read more

Proiect de programa curriculum la decizi…

PROIECT DE PROGRAMĂ CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII: STILISTICĂ Prof. Simona Crainic, Şcoala Gimnazială Sarmizegetusa Articolul de faţă este rezultatul nevoii de modele în alcătuirea unui proiect de...

Read more

Limbajul in perioada scolara mica

              LIMBAJUL ÎN PERIOADA ŞCOLARĂ MICĂ   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Judeţul Timiş               Perioada şcolară mică (6/7-10/11 ani), de la intrarea copilului în şcoală şi terminarea ciclului primar,...

Read more

Obiectivele educationale ale familiei

OBIECTIVELE EDUCAŢIONALE ALE FAMILIEI   Prof. înv. primar, Rãu Monica Crina Şcoala Generalã Tîrnova, judetul Arad   Pãrintii care au acceptat, în cunostintã de cauzã, sã lase urmasi, implicit, si-au asumat rãspunderea educãrii lor în...

Read more

Gestionarea situatiilor de criza educati…

GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ EDUCAȚIONALĂ Prof. Pavel-Surlaru Adriana-Cristina Colegiul Economic Buzău Situaţia de criză educaţională poate fi definită ca un eveniment sau complex de evenimente...

Read more

Hortensia Papadat Bengescu Ciclul Hallip…

HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU CICLUL HALLIPILOR   Prof. APOSTOL IULIANA – ANDREEA Şcoala cu clasele I-VIII „Dimitrie Pompeiu” Broscăuţi   Tudor Vianu [1] o consideră pe Hortensia Papadat-Bengescu, alături de Liviu Rebreanu „scriitorul care a exercitat o înrâurire...

Read more