Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Cunoasterea profilului psihopedagogic si fizic al scolarului mic
Scris de mihaiela lazar   
Joi, 08 Ianuarie 2015 13:50

CUNOAŞTEREA PROFILULUI PSIHOPEDAGOGIC ŞI FIZIC

AL ŞCOLARULUI MIC

 

 

 

 

Prof. înv. primar: DOBREA MONICA,

Şcoala Gimnazială „Emil Racoviţă” Oneşti, jud. Bacău

 

Moto: „Omul îşi poate lua cunoştinţele numai de la om. Aşa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul omului se modelează datorită sufletului unui alt om.”

(Rabindranath Tagore)

 

Activitatea din orice domeniu necesită o cunoaştere a proprietăţilor „materialului prelucrat”, pentru a folosi „uneltele” cele mai potrivite şi tehnologia adecvată. Această cerinţă se impune cu atât mai mult în domeniul educaţiei, unde se modelează şi se apreciază „materialul uman”, care se caracterizează printr-o multitudine de comportamente cu greu prevăzute, uneori chiar imprevizibile.

Problematica psihopedagogică a copilului aflat la trecerea de la grădiniţă la şcoală este una de importanţă majoră şi cu profunde semnificaţii asupra evoluţiei educaţionale pe termen mediu şi lung. Procesul educaţional accentuează interacţiunile dintre latura cognitivă, afectiv - reglatorie şi fizică, cu rezultate asupra personalităţii şi formării identităţii de sine.

După noile reglementări din educaţie, şcoala debutează la vârsta de 6 ani. La această vârstă copilul se află într-o perioadă de tranziţii pe mai multe planuri: cognitiv, afectiv şi social. Această vârstă devine pentru copil atât un punct de terminus pentru etapele anterioare, dar şi un moment de început spre noi nivele de dezvoltare a proceselor şi mecanismelor psihice.

Văzut de Vîgotski, conceptul de „zonă a proximei dezvoltări” permite anticiparea unor dezvoltări asupra cărora se poate interveni educaţional – activ pentru a se atinge o serie de parametri corespunzători etapei ulterioare de dezvoltare. Din acest punct de vedere, strategiile de acţiune, modul de înţelegere şi activităţile educaţionale pot fi gândite fără constrângerea stadialităţii respective. Anticiparea unor activităţi pe care şcolarul mic le va face în clasele primare este de natură să faciliteze tranziţiile şi să susţină activ adaptarea copilului la mediul şcolar.

Dezvoltarea şcolarului mic presupune conexiunea următoarelor concepte:

·         Dezvoltarea psihică – este „un mecanism de formare de noi seturi de procese, însuşiri, funcţii psihice, structuri funcţionale care diferenţiază comportamentul ducând la o mai bună cunoaştere.”(P. Golu) şi are un caracter progresiv. Acesta este exprimat prin: modificări cantitative ale dezvoltării psihice (lărgirea câmpului perceptiv, îmbogăţirea vocabularului, creşterea volumului memoriei), schimbări în proporţii (schimbarea raportului între activitatea gândirii concrete şi a gândirii abstracte, între memoria mecanică şi memoria logică), dispariţia unor forme vechi (limbajul infantil, gândirea situaţională) şi apariţia unor noi forme (gândirea abstractă, atenţia voluntară, memoria voluntară, imaginaţia creatoare, sentimente superioare).

·         Creşterea – presupune modificări în lungime, greutate a tuturor segmentelor organismului. Ea este influenţată în mod hotărâtor de ereditate, dar nu este neglijată nici influenţa mediului. Se manifestă intens în copilărie şi se diminuează spre finalul adolescenţei.

·         Maturizarea – este procesul de modificări calitative, relativ permanente, din punct de vedere fizic, cognitiv, emoţional, pe care le parcurge o persoană, ca urmare a creşterii normale şi prin care se realizează atingerea gradului de dezvoltare completă şi deplina funcţionalitate a unor funcţii interne şi/sau a unor fenomene psihice.

·         Învăţarea – reprezintă orice modificare produsă în structura de personalitate şi/sau în comportamentul unei persoane, care se manifestă ca urmare a unei experienţe personale şi care are drept rezultat o mai bună adaptare la mediu.

·         Stadiile dezvoltării psihice – sunt „momente ale dezvoltării caracterizate printr-un ansamblu de trăsături coerente şi structurate care constituie o mentalitate tipică şi consistentă, dar trecătoare.”(P. Osterrieth)

Un stadiu al dezvoltării psihice ne oferă particularităţile de vârstă, adică un profil psihologic format din caracteristici psihice comune în anumite perioade de timp, la o anumită categorie de persoane. Acestea au o succesiune în timp, neputând fi inversate între ele, au un caracter integrator, în sensul că structurile anterioare se integrează în cele superioare, devenind o premisă, o condiţie pentru ele, dispun de momente preparatorii, de închegare şi de definitivare, reprezintă o modalitate de echilibrare relativă a proceselor, însuşirilor şi structurilor psihice iar durata stadiilor pateu varia de la un individ la altul, ordinea succesiunii rămâne însă aceeaşi.

Un reper fundamental pentru cadrele didactice din învăţământul primar este eliminarea unor bariere atitudinale cu semnificaţie psihologică puternică asupra desfăşurării ulterioare a activităţii educaţionale.

Iată câteva strategii de îndepărtare a unor dificultăţi posibile:

·         Continuitatea cadrului didactic atât în pregătirea pentru clasa I, cât şi de la clasele II – IV, favorizând pentru copil schimbări minore privind stilul educaţional al cadrului didactic;

·         Familiarizarea din timp cu sala de clasă şi chiar cu clădirea şcolii, ceea ce solicită copilului mai puţine adaptări ulterioare;

·         Atitudinea unor adulţi care îi influenţează pe copil prin „lasă că ajungi tu la şcoală” îşi pierde din semnificaţie, deoarece copilul este deja la şcoală, vede cum se petrec lucrurile, iar posibilul „bau-bau” al şcolii nu se mai justifică, continuitatea temporală, fizică şi administrativă între clasa pregătitoare şi clasa I facilitând şi continuitatea psihopedagogică şi educaţională;

·         Păstrarea elementelor de joc atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I pun bazele unei tranziţii facile, este mai mult decât evident că deşi se află în clădirea şcolii, chiar în sala de clasă, copilul se va juca şi va învăţa fundamental prin joc;

·         Organizarea fizică a sălii de clasă va trebui să se adapteze, clasa pregătitoare fiind organizată după principiile unei libertăţi în joc şi activitate, solicitând mai multe materiale intuitive şi o mai slabă restricţie a mişcării;

·         Eventualele dificultăţi pe care le poate întâmpina copilul în clasa pregătitoare îşi pot regăsi cu mai multă uşurinţă ameliorarea prin observarea directă a evoluţiei şi progresului pe care îl face copilul, asigurând astfel, evidenţierea potenţialului de dezvoltare.

Pentru efortul cadrului didactic de a-şi plia activitatea pe profilul psihopedagogic al

elevului să fie încununată de succes, trebuie ca acesta să alterneze, în activitatea sa didactică, diverse roluri:

·         Stimulator – stimulează dezvoltarea prin expunerea copilului la stimul senzoriali şi cognitivi şi implicarea lor în activităţi fizice;

·         Facilitator – facilitează învăţarea copilului prin interacţiune, prin comunicare, prin organizarea mediului fizic şi social, prin oferirea de contexte de învăţare, prin încurajarea curiozităţii şi explorării, prin provocarea unor situaţii problematice pentru aflarea de soluţii;

·         Mediator – mediază comunicarea şi raportările sociale dintre copii şi alţi copii şi dintre copii şi adulţi, negocierile, conflictele;

·         Partener – cadrul didactic devine partener al copilului în demersul acestuia de construire a propriei învăţări, partener de joc, partener al familiei în asigurarea condiţiilor optime de dezvoltare şi învăţare ale copilului.

Procesul de cunoaştere a personalităţii copilului este una dintre cele mai importante

acţiuni în care trebuie să se angajeze, cu toată răspunderea, fiecare cadru didactic. J. Wassermann promova ideea potrivit căreia „nu există nicio fiinţă umană atât de solid fortificată, încât să nu găseşti un loc de pătrundere spre ea, dacă este destul de inteligent şi iscusit”.

 

Bibliografie:

1.      Dumitriu G., Dumitriu C., - „Psihopedagogia”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003

2.      Holban I. – „Cunoaşterea elevului – o sinteză a metodelor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978

3.      Manolescu M. colaboratori – „Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru formarea competenţelor cheie la şcolarii mici” – suport de curs, Bucureşti, 2012

 

Revista cu ISSN

Cititi ascultand

CITIŢI ASCULTÂND   Şandor Călin Ionel, prof. limba engleză Lic. Teologic Penticostal + Col. Tehnic „Aurel Vlaicu” Baia Mare   Cărţile în general sunt prezente în viaţa fiecăruia la un moment sau altul. Cărţile audio...

Read more

Turismul Romaniei pe regiuni de dezvolta…

Turismul Romaniei pe regiuni de dezvoltare

TURISMUL ROMÂNIEI PE REGIUNI DE DEZVOLTARE   Prof. Bozgan Adriana Col. Tehnic “Regele Ferdinand I”, Timişoara   Necesitatea elaborării strategiei de ecoturism Ariile naturale deţin atuuri importante pentru dezvoltarea activităţilor recreative, activităţi ce pot aduce venituri...

Read more

Managementul resurselor umane dimensiune…

1.      Managementul resurselor umane – dimensiune a managementului educațional și școlar     1.1 Școala ca organizație    Într-o societate în tranziție, așa cum este societatea în care trăim, în care fiecare instituție, fiecare...

Read more

Model de planificare anuala, calendarist…

PLANIFICARE ANUALA      Clasa ....  An şcolar .......              Clasa ...............  Curriculum aplicat: ...... (ex.: T.C. 3 ore + C.D. 1 ore)           Profesor .....................                Semestrul. Unitatea de învăţare (denumire) Nr. ore Săptămâna Observaţii                          

Read more

Experienta interactiva elearning

EXPERIENŢA INTERACTIVĂ eLEARNING   Prof. Gabriela Gorgan Şcoala Gimnaziala Petriş, Bistriţa – Năsăud   Educaţia în secolul XXI presupune elaborarea unor evaluări bazate pe standarde şi obiective în corelaţie cu competenţele cheie ale secolului, cu...

Read more

Studiu privind impactul divortului asupr…

STUDIU PRIVIND IMPACTUL DIVORTULUI ASUPRA COPIILOR   Andone Crenguța - profesor Colegiul Tehnic de Transporturi Brașov   Divorțul își pune amprenta asupra copilului de orice vârstă, consecințele materializându-se la nivel emoțional, comportamental, intelectual și...

Read more

Sistemul de invatamant si structura

SISTEMUL DE INVĂŢAMÂNT DIN ROMÂNIA     Sistemul de învăţământ reprezintă principalul subsistem al sistemului de educaţie, care se referă la organizarea instituţională a învăţământului. În cadrul sistemului de învăţământ sunt reunite instituţiile specializate...

Read more

Imaginea satului in opera lui Ioan Slavi…

IMAGINEA SATULUI ÎN OPERA LUI IOAN SLAVICI                                                                         Prof. Herman Laura Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Iorga”, Baia-Mare                                                                                În pleiada scriitorilor români afirmaţi pe la mijlocul celei de-a doua jumătăţi a secolului...

Read more