|
COPILĂRIA ŞI JOCUL -
CONTRIBUŢIA ŞCOLII LA DEZVOLTAREA PROFILULUI MORAL
AL ELEVULUI
Trifan Luminiţa, profesor învăţământ primar,
Şcoala Gimnazială “Elena Văcărescu”, Bucureşti
Prin materialul de mai jos încerc să evidenţiez contribuţia activă a jocului didactic, cadru propice de realizare a unui învăţământ activ, care stimulează iniţiativa şi ingeniozitatea elevilor, le valorifică şi dezvoltă capacităţile creatoare, le iniţiază un comportament civic, capabil de respect şi toleranţă, responsabil faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi îndatoriri, urmărind conturarea şi consolidarea profilului moral al şcolarului mic.
De asemenea, am dorinţa de a reliefa importanţa jocului didactic în cadrul activităţilor didactice, care oferă posibilitatea cunoaşterii şi a formării copilului şi, în acelaşi timp, constituie o modalitate deosebit de valoroasă în modelarea viitoarei personalităţi a şcolarului mic.
Ca factor activ al progresului, şcoala are un rol deosebit în dezvoltarea interrelaţiilor sociale, utilizând cele mai eficiente căi, menite să asigure şi să stimuleze formarea unor atitudini şi a unor valori civice, în vederea dezvoltării personalităţii elevilor, pentru o educaţie pe mai departe, în conformitate cu cerinţele actuale ale societăţii.
« Nu ne putem imagina copilăria fără râsetele şi jocurile sale. Sufletul şi inteligenţa devin mari prin joc. Despre un copil nu se poate spune că el creşte şi atât; trebuie să spunem că el se dezvoltă prin joc.»
(citat din Jean Chateau)
Educaţia îi permite copilului să-şi croiască propria personalitate constituită din ansamblul organizat ierarhic al însuşirilor fizice, intelectuale, afective, social-morale şi volitiv-caracteriale.
Şcoala, principalul factor de educare şi formare a personalităţii copilului şi a viitorului adult, poartă răspunderea realizării şi pregătirii sale astfel încât acesta să se poată adapta condiţiilor în schimbare ale mediului socio-cultural. Printre finalităţile educaţiei se află formarea unui comportament civilizat şi a unor calităţi morale precum: cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul faţă de părinţi, faţă de colegi şi faţă de muncă, în scopul dezvoltării libere, armonioase şi a formării profilului moral al personalităţii elevului.
Între componentele educaţiei, cea moral-civică ocupă un loc deosebit, datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate. Educaţia morală fiind acea dimensiune a educa-ţiei prin care se urmăreşte formarea şi dezvoltarea conştiinţei şi conduitei morale, a personalită-ţii umane.
În cadrul şcolii, noi, profesorii, apelem la numeroase metode şi tehnici în procesul instructiv-educativ, implicând elevii în variate proiecte vizând discipline diferite precum: limba şi literatura română, istoria, geografia , ştiinţele naturii, educaţia civică şi altele. Folosind ca metodă jocul, se creează variate situaţii de învăţare în vederea dezvoltării competenţelor de ordin cognitiv, dar şi social, se permite o reflecţie asupra propriului mod de învăţare al elevului, dar şi de comportare în cadrul unui grup, precum şi oportunităţi de a învăţa unii de la alţii, dar şi împreună cu alţii.
Jocul constituie o modalitate deosebit de valoroasă, de modelare a viitoarei personalităţi, deoarece oferă posibilitatea cunoaşterii şi formării copilului. În activitatea de fiecare zi a acestuia, jocul ocupă locul preferat. Jucându-se, el îşi satisface nevoia de activitate, de a acţiona, care îl apropie de realităţile înconjurătoare. Doar prin joc, el se manifestă liber, spontan, sincer, putând să dezvăluie propriile interese.
Jocul didactic, în schimb, îndeplineşte roluri atât în domeniul instructiv, cât şi în cel formativ-educativ. Astfel, în plan instructiv, acesta favorizează asimilarea de cunoşinţe, priceperi, deprinderi, tehnici şi operaţii de lucru cu informaţiile acumulate. Privit din perspectiva formativ-educativă, jocul didactic contribuie la formarea şi perfecţionarea trăsăturilor de personalitate, el reprezentând astfel o cale de acces pentru cunoaşterea comportamentelor umane, implicit şi a personalităţii.
În cadrul jocului metodele de învăţare utilizate pot consolida atitudinile pozitive faţă de învăţare, pot îmbunătăţi performanţele, rezultatele şcolare şi stima de sine ale elevilor, putând promova interacţiunea pozitivă şi sprijinul reciproc între elevi. Modalităţile pe care profesorul le utilizează vin în întâmpinarea elevului, îl ajută să caute, să cerceteze, să găsească singur cunoştinţele pe care le va asimila, pentru că îi sunt utile, pentru că-l interesează, să afle soluţii la probleme, să prelucreze informaţiile, contribuind astfel la propria educaţie.
Jocul didactic furnizează multiple situaţii de învăţare cu o eficienţă deosebită, punându-se accentul pe activităţi de descoperire, explorare-investigare, stimulând atitudini de cooperare-întrajutorare, fiecare elev fiind implicat direct în actul învăţării. Folosit frecvent, jocul devine astfel, strategie didactică interactivă, centrată pe elev.
Trăsăturile pozitive de caracter, asemănător deprinderilor şi obişnuinţelor, se formează tot în cadru unor proiecte realizate pe grupuri, acestea devenind componente ale conduitei morale mai târziu. Trăsături pozitive precum hărnicia, cinstea, altruismul, sinceritatea, toleranţa, sociabilitatea, modestia se manifestă în relaţiile cu ceilalţi colegi, dar şi cu sine însuşi.
Elevii învaţă astfel să rezolve problemele cu care se confruntă, să aplaneze conflictele, iau anumite decizii, se formează atitudini noi, precum respectul pentru părerea celuilalt, deschiderea pentru colaborare, toleranţa, îngăduinţa, perseverenţa, spiritul de organizare şi sentimentul apartenenţei la grup.
Normele de conduită morală şi spiritul de echitate, însuşite ca modalităţi de convieţuire socială, se aplică şi se exersează în activitatea ludică. Metoda jocului, promovează valori ce ţin de educaţia cooperării, printre acestea amintind: întrajutorarea, angajarea, deschiderea faţă de ceilalţi, acceptarea diferenţelor, împărtăşirea experienţei, respectul, echitatea, stabilindu-se astfel, între elevi, legături pozitive, dar şi o mai bună cunoaştere de sine şi a celorlalţi.
Astfel, contribuţia activă a jocului didactic, cadru propice de realizare a unui învăţământ activ, stimulează iniţiativa şi ingeniozitatea elevilor, valorifică şi dezvoltă capacităţile creatoare, iniţiază un comportament capabil de toleranţă, responsabil faţă de sine şi de ceilalţi, conştient de drepturi şi datorii, urmărind conturarea şi consolidarea profilului moral al şcolarului mic.
În cadrul lecţiilor, prin introducerea jocurilor didactice cu conţinut moral-civic, am observat modul activ de participare a copiilor la activitate, interesul, curiozitatea, implicarea lor în sarcinile propuse, dar şi un comportament mai tolerant, mai răbdător, o diminuare a conflictelor apărute între ei.
De asemenea, s-au putut valorifica avantajele lucrului pe echipe, dezvoltând relaţii de colaborare şi cooperare, angajându-i pe toţi elevii, contribuind astfel la întărirea unor calităţi morale precum: răbdarea, tenacitatea, solidaritatea, dârzenia şi perseverenţa.
În cadrul activitatilor în grup, elevii au învăţat să rezolve problemele cu care s-au confruntat, au luat anumite decizii pentru a depăşi unele obstacole, formându-se astfel atitudini noi, precum respectul pentru părerea celuilalt, deschiderea pentru colaborare, toleranţa, îngăduinţa şi spiritul de organizare.
Cu privire la formarea caracterului, au existat numeroase trăsături pozitive care s-au format în cadrul jocului şi al activităţilor, ele devenind apoi componente ale conduitei morale. Trăsături precum bunătatea, hărnicia, cinstea, altruismul, sinceritatea, modestia s-au manifestat astfel mai des în relaţiile cu prietenii, colegii, dar şi cu cei din jur.
Astfel, prin variatele şi atractivele jocuri din cadrul lecţiilor , şcoala îşi aduce o contribuţie importantă în formarea şi perfecţionarea trăsăturilor de personalitate ale şcolarului mic.
Articole asemanatoare relatate:
|
