Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Copiii de azi parintii de maine
Scris de mihaiela lazar   
Vineri, 08 Martie 2019 00:00

COPIII DE AZI, PĂRINŢII DE MÂINE

- studiu -

prof.înv.preşcolar Cristina Antal

Şcoala Gimnazială "Sf. Ilie"

Topliţa, Harghita

Mass-media propagă uneori violenţa prin publicaţii, emisiuni şi filme care prezintă amănunţit situaţii violente, crime, jafuri, violuri. Aceste comportamente, odată vizionate sau audiate de către copil, îşi lasă amprenta asupra acestuia, fiind fragil, iar apoi copilul se manifestă agresiv, violent.

Este din ce în ce mai evident la grupa de preşcolari, comportamentul lor impulsiv, agresiv, tulburările de limbaj, impulsivitatea, incapacitatea de a se concentra. Acest fenomen este observabil indiferent de mediul de provenienţă al copiilor atâta timp cât mass-media este prezentă la tot pasul.

Copilul contemporan nu-si poate imagina casa lipsită de televizor, calculator, telefon, primind încă de mic puternica influenţă mass-media care îi conturează de multe ori o imagine eronata asupra lumii. De aici pleacă multe probleme, începând cu violenţa programelor tv şi ajungând la izolarea de societate cauzată de multele ore petrecute în faţa televizorului şi/sau a calculatorului. Tot de aici copilul copiază comportamente, le ia drept model pentru că de cele mai multe ori nu se produce discernământul între bine şi rău.

Scopul studiului

- identificare măsurii în care părinţii, direct responsabili fiind, conştientizează expunerea preşcolarilor la efectele negative ale mass-media ;

- identificare acelor medii care au impactul cu rezonanţa cea mai drastică asupra comportamentului copiilor ;

Grup ţintă

- douăzeci de părinţi ai copiilor incluşi în studiu.

Modalităţi de realizare a studiului

În cazul părinţilor, aceştia au fost solicitaţi în a răspunde unui chestionar.

Chestionarul pentru părinţi

1. Cât de des ascultă copilul d-tră radioul?

2. Are copilul d-tră acces la ziare şi reviste care conţin imagini prezentând violenţă, agresivitate?

3. Consideraţi adecvat pentru educaţia copilului d-tră ca el să aibă acces la publicaţii, emisiuni, filme care nu corespund vârstei lor?

4. Câte ore urmăreşte copilul d-tră, în medie, pe zi, programele TV?

5. Se întâmplă ca uneori copilul d-tră să urmărească împreună cu d-tră emisiuni TV interzise vârstei lor, doar pentru că d-tră le urmăriţi?

6. Câte ore pe zi petrece copilul d-tră jucându-se la calculator?

7. Care sunt emisiunile favorite ale copilului d-tră?

8. Ce măsuri aţi luat pentru a interzice sau limita accesul copilului d-tră la publicaţii sau emisiuni care pot dăuna educaţiei lui?

Interpretarea rezultatelor

Rezultatele chestionarului sunt următoarele:

La prima întrebare, Cât de des ascultă copilul d-tră radioul? răspunsurile au fost în unanimitate: În fiecare zi.

A doua întrebare: Are copilul d-tră acces la ziare şi reviste care conţin imagini prezentând violenţă, agresivitate? Şaisprezece părinţi au recunoscut că, copilul lor are acces la materiale care prezintă scene violente.

Întrebarea a treia: Consideraţi adecvat pentru educaţia copilului d-tră ca el să aibă acces la publicaţii, emisiuni, filme care nu corespund vârstei lor? Şocant este faptul că treisprezece părinţi din cei douăzeci chestionaţi consideră că este bine pentru copilul lor să aibă acces la materiale mass-media cu caracter violent tocmai „pentru a se obişnui cu ele”, motivează ei.

Întrebarea a patra: Câte ore urmăreşte copilul d-tră, în medie, pe zi, programele TV? Şapte părinţi au răspuns că, copilul lor urmăreşte programele TV mai puţin de două ore pe zi, unsprezece au declarat între două şi trei ore iar doi au recunoscut că, copilul lor urmăreşte emisiunile TV peste trei ore pe zi.

Întrebarea a cincea: Se întâmplă ca uneori copilul d-tră să urmărească împreună cu d-tră emisiuni TV interzise vârstei lor, doar pentru că d-tră le urmăriţi? Nici un părinte nu a declarat că din întâmplare copilul lor urmăreşte împreună cu ei emisiuni care nu corespund nivelului de vârstă.

Întrebarea a şasea: Câte ore pe zi petrece copilul d-tră jucându-se la calculator? Copiii având o vârstă fragedă şi unele familii fiind lipsite de prezenţa calculatorului la domiciliu, doar trei dintre părinţi spun că preşcolarul petrece ceva timp jucându-se la computer.

Întrebarea a şaptea: Care sunt emisiunile favorite ale copilului d-tră? Toţi părinţii au indicat programele de desene animate.

Întrebarea a opta: Ce măsuri aţi luat pentru a interzice sau limita accesul copilului d-tră la publicaţii sau emisiuni care pot dăuna educaţiei lui? Ca măsuri părinţii au enumerat: trimit copilul la joacă în aer liber, nu urmăresc nici ei anumite emisiuni dacă copilul este cu ei, nu lasă publicaţii la îndemâna lor.

Măsuri ameliorative

Lectorate cu părinţii pe teme ca „Influenţa mass-media asupra preşcolarului”.

Concluzii

Oricât am vrea să-l ferim pe copilul mic de influenţa mass-media, acest lucru este imposibil. Comportamentele agresive, impulsivitatea şi atitudinea negativa sunt copiate după modelul prezentat de mass-media. Reclamele, publicaţiile obscene, filmele pentru adulţi, violenţa programelor tv îl înconjoară. Important este felul în care este ajutat copilul să înţeleagă ceea ce i se întâmplă şi cum să răspundă influenţelor care îl înconjoară.

 

Bibliografie:

- Bocoş M. - Cercetarea pedagogică, ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003;

- Baban A. -Consiliere educaţională, Imprimeria Ardealul , Cluj-Napoca, 2001-


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Revista cu ISSN

Pledoarie pentru lectura

PLEDOARIE PENTRU LECTURĂ     Prof. Stan Cristina Şcoala Gimnaziala Bâsca-Chiojdului, jud. Buzău     Lumea se schimbă cu o rapiditate extraordinară, mass-media pătrunde în viaţa fiecăruia dintr noi, copleşindu-ne prin informaţie, comunicaţia este rapidă, prin telefon,...

Read more

Micul este frumos, marele este sublim, I…

MICUL ESTE FRUMOS, MARELE ESTE SUBLIM  – IMMANUEL KANT   Drd. Miron Costina Violeta Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj   “Există un efect estetic bazat pe ineditul şi imprevizibilitatea dintotdeauna a frumosului....

Read more

Planificare model pentru educatie muzica…

Planificare model pentru educatie muzicala invatamant gimnazial   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Alegerea repertoriului violonistic in pr…

  ALEGEREA REPERTORIULUI VIOLONISTIC ÎN PROCESUL EDUCAŢIEI INSTRUMENTALE Prof. Corha Minodora Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău, jud. Sălaj Conform programei analitice pentru clasa respectivă profesorul alcătuieşte pentru fiecare elev în parte...

Read more

FALSTAFF. GIUSEPPE VERDI

FALSTAFF Giuseppe Verdi (1813 - 1901) Profesor Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu   Activ si la 80 de ani, marele compozitorul Giuseppe Verdi se manifestã plenar prin...

Read more

Comunicarea didactica

COMUNICAREA DIDACTICĂ   prof. înv. primar Răvășel Oana – Cătălina, Școala Gimnazială Dobrun   Comunicarea a fost definită ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai multe persoane, două sau...

Read more

Cunoasterea de sine prin intalnirea cu d…

CUNOAŞTEREA DE SINE PRIN ÎNTÂLNIREA CU DUBLUL ÎN ROMANUL FEMEIE, IATĂ FIUL TĂU DE SORIN TITEL                                                                                                                                                                                                                                   Prof. dr. Ramona Nedea Colegiul Tehnic Buzău   Articolul de faţă îşi propune să evidenţieze tema...

Read more

Analyse contrastive points theoriques

ANALYSE CONTRASTIVE: POINTS THÉORIQUES   Marta Negraia, Şcoala nr. 12 “Miron Costin”, Scoala nr. 1 “Nicolae Mantu”, Liceul Teoretic Dunărea, Galaţi               L’analyse contrastive suppose la comparaison des deux langues en contact, une...

Read more