Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Combaterea violentei provocate de sistemul de invatamant
Sâmbătă, 08 Decembrie 2012 00:00

    COMBATEREA VIOLENŢEI PROVOCATE

DE SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

 

                                                         prof. Cristina Stan

                                                          Şcoala Gimnazială “C. Giurescu” Chiojdu

 

Dorinţa unanimă a tuturor comunităţilor educative şi a tuturor ministerelor educaţiei din lumea întreagă este de a face din şcoală un altar împotriva violenţei. În pofida acestei dorinţe şi a demersurilor comunitare pentru susţinerea unei educaţii îndreptate împotriva violenţei, mass-media nu încetează să prezinte şi să acuze frecvent acte de violenţă ale elevilor manifestate atât  în şcoală, cât şi în afara ei.

Cauza principlală care generează violenţa şi inadaptarea şcolară la elevi este ruptura  dintre instrucţie şi educaţie, ca urmare a supraîncarcării conţinuturilor programelor şcolare şi a manualelor alternative, sub presiunea exploziei informaţionale şi a cunoştinţelor acumulate în diverse domenii.

Deficienţele de ordin organizatoric (neadecvarea regimului de activitate intelectuală la particularităţile de vârstă ale elevilor, supraîncărcarea cu teme a acestora, lipsa interesului şi a preocupării unor cadre didactice pentru individualizarea procesului  instructiv-educativ , pentru cooperare şi corelare a exigenţelorşi aşteptărilor personale în raport cu nivelul de pregătire a elevilor la disciplina respectivă, şi cu tehnicile de învăţare activă şi de opreaţionalizare a obiectivelor;  lipsa unei esenţializări a cunoştinţelor, slaba motivare şi stimulare a elevilor în procesul de predare - învăţare) întreţin o stare de stres generalizat care predispune la acte de violenţă din partea elevilor.

Egalizarea democratică a şanselor tuturor copiilor, urmărită prin activităţile de învăţământ, a avut efecte negative, care sunt: uniformizarea măsurilor educaţionale, mărirea efectivelor de elevi la clasă prin desfiinţarea unităţilor şcolare mici şi izolate, plasarea în aceeaşi clasă a unor elevi cu potenţial intellectual diferit (submediocri, mediocre, buni, excepţionali , şi chiar elevi cu dizabilităţi, prin desfiinţarea unor şcoli speciale) a dus la creearea unor colective eterogene, cu elevi ce provin din medii socio-culturale diferote, care indifferent de nivelul de inteligenţă şi aptitudinile personale- sunt supuşi unui regim egalitar de evaluare frontal, nediferenţiată şi standardizată la maxim.

Supraîncărcarea şcolară este uneori dublată şi de supraîncărcarea practicată de părinţi prin ore de meditaţii cu efecte negative pe termen scurt asupra randamentului şcolar , care conduc la pierderea interesului pentru startul individual, surmenaj, apatie  , nevroze sau stări de depresie la elevi, responsabile de un comportament violent. Aceşti elevi încep să manifeste rezistenţă  şi revoltă faţă de şcoală, care îmbracă la început forme pasive de tip indirect protestatar (refuzul de a participa la lecţii, indolenţă, mutism, absenteism selectie sau masiv la ore ducând la abandon şcolar) şi forme directe de violenţă (insulte, jigniri, ameninţări şi chiar lovirea unor cadre didactice, degradarea bunurilor din şcoală, tulburarea sistematică a liniştii şi boicotarea activităţilor şcolare) care atrag după sine exmatricularea/suspendarea şi trimiterea elevului în spaţiul plin de ameninţări al străzii. Atitudinile şi acţiunile violente ce reflect lipsa de respect faţă de cadrele didactice, reacţiile obraznice la solicitările acestora, pot fi un răspuns la o intervenţie dură, neadecvată a cadrului didactic sau o exprimare a nemulţumirii faţă de o notă primită şi faţă de cerinţele exagerate ale şcolii.

Elevii buni pot fi nemulţumiţi de minima solicitare de către şcoală a personalităţii şi creativităţii lor. Conformitatea la manual sau la punctual de vedere al profesorului, respectarea rigidă a baremurilor şi a grilelor de evaluare care pun accent cu prioritate  pe memoria mecanică şi exactitatea fotografierilor noţiunilor circumscrise de răspuns, le induc o stare de nelinişte şi revoltă, generatoare de violenţă care conduce la deprecierea profesorului, la insularea acetuia, la părăsirea ostentativă a orei, la reclamaţiile făcute şcolii etc.

Atitudinile denigratoare la adresa profesorilor, sfidătoare şi arogante faţă de colegii de clasă pot fi explicate uneori, prin atitudinea familiilor care supraevaluează  fie datorită ignoranţei şi subculturii, fie în baza unei situaţii material prospere şi a unei permisivităţi excesive afişate faţă de copii lor.

Agresivitatea verbală sau fizică este o deviere gravă de comportament întâlnită atât în şcoală , cât şi în afara ei. În perimetrul şcolii, în lipsa unei organizări adecvate a vieţii şcolare, unii elevi agresivi recurg la bătăi şi violenţă psihică pentru a-şi rezolva conflictele. Fumatul, consumul de băuturi alcoolice şi de droguri, practicarea jocurilor de noroc sau vicii care însoţesc comportamentul de tip deviant pe care şcoala, familia şi ceilalţi factori educative au datoria să le combată.

Violenţa mentalităţilor şi a prejudecăţilor unor profesori privind elevii buni provoacă la rândul lor violenţă (profesorii care nu dau decât note limită în semestrul I pentru a-i determina pe elevi să înveţe mai mult în semestrul următor; impunerea unui stil autoritar sau etichetarea elevilor şi avansarea unor aprecieri peiorative şi umilitoare asupra acestora, care ucid iniţiativa şi creativitatea, de genul: ”sunteţi nişte oligofreni”, “ai cap pătrat”, “tocmai tu!”, “cine te-a ajutat?”, trebuie cenzurate şi înlocuite).

Lipsa unui echilibru între autoritatea profesorului şi libertatea elevului în sala de clasă este un factor de risc care poate genera agresivitate şi violenţă.

Relaţia autocratică profesor-elev deteriorează climatul educaţional, necesar cooperării dintre cei doi în procesul învăţării şcolare. Acest tip de relaţie a supravieţuit din evul mediu până în zilele noastre, din raţiuni  de comoditate, pentru că îl scuteşte pe educator de dialog, de spirit iscoditor şi de efort creativ şi a convenit regimului totalitar bazat pe obedienţă, manipulare , dogmatism. Relaţia autocratică rezultată din dictonul magister dixit este o relaţie de supunere a elevului redus la  statutul  de obiect pasiv de către profesorul dominator.

Jean Piaget (1980) a observat primul că metoda autoritară de morală este respinsă de către copii  care cheltuiesc multă energie şi ingeniozitate pentru a scăpa de constrângerea disciplinară, irosind energie şi resurse care ar fi putut fi folosite pentru cooperare.

Practica şcolară a evidenţiat că nici stilul laissez-faire promovat de “pedagogia şcolii” active a secolului XX nu este lipsit de consecinţe negative, deoarece eliminarea completă a constrângerilor exterioare în scopul susţinerii iniţiativei proprii şi a cooperării liber consimţite a elevilor şi a profesorului în procesul de învăţare, dincolo de avantajele ei în planul dezvoltării libere a personalităţilor elevilor, a favorizat lâncezeala, lenea, cantonarea elevilor în strategii de minimă rezistenţă, conducând la stagnare în dezvoltarea personalităţii. De asemenea, liberalismul pedagogic excesiv al unor educatori cu  mai puţină experienţă îi îndeamnă la autoinsuficienţă şi indiferenţă în relatia de comunicare cu elevii.

Se creează astfel un vid valoric, teren fertil pentru încolţirea unor modele comportamenatale vicioase impuse violent de mass-media, stradă sau de cei care vor să profite de pe urma lor.

Singurul tip de relaţie professor-elev capabil să conducă la reducerea violenţei şi eliminarea cauzelor acesteia este relaţia democratică, deoarece instituie un parteneriat liber consimţit între cei doi agenţi ai învăţării, bazat pe respect reciproc, dialog şi cooperare conduse discret de către profesor în calitate de manager educativ. Prin locul şi rolul pe care îl ocupă în ochii elevilor săi, educatorul este o persoană importantă pentru copil şi familia acestuia, de aceea, prin exemplul personal, cadrul didactic face primul pas în educarea spre nonviolenţă. Stilul democratic eliberează toate canalele de comunicare, reuşind să dezamorseze situaţiile conflictuale, permiţând formarea discernământului critic între bine şi rău / moral-imoral, ferindu-i în acest fel de tentaţii şi de influenţe socio-afective nocive care cultivă abuzul şi violenţa.

 

Violenţa nu înseamnă autoritate!

 

Ultima actualizare în Miercuri, 16 Ianuarie 2013 22:06
 

Revista cu ISSN

Relatia dintre stilul parental si compor…

RELAȚIA DINTRE STILUL PARENTAL ȘI COMPORTAMENTUL INDEZIRABIL AL ȘCOLARULUI MIC Marinescu Gabriela –prof. înv. primar și preșcolar, Școala Gimnazială „Romulus Cioflec” Araci, jud.Covasna Balint Camelia...

Read more

Comunicarea didactica

COMUNICAREA DIDACTICĂ   prof. înv. primar Răvășel Oana – Cătălina, Școala Gimnazială Dobrun   Comunicarea a fost definită ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai multe persoane, două sau...

Read more

Metode si tehnici de cunoastere si carac…

METODE ŞI TEHNICI DE CUNOAŞTERE ŞI CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR     Cunoaşterea psihologică de către profesor a elevilor este complexă şi dificilă, dar, este şi extrem de profitabilă pentru elevul în cauză,...

Read more

TEHNICI DE DISCUTIE CARE CONTRIBUIE LA …

TEHNICI DE DISCUtIE CARE CONTRIBUIE LA DEZVOLTAREA GÂNDIRII CRITICE Dimitriu Alina, profesor de geografie Grup Şcolar Tehnic Drãgãnesti-Vlasca, Teleorman     În acest articol voi prezenta douã tehnici de dezvoltare a gândirii critice: investigatia...

Read more

Educatia adultilor scurt istoric

EDUCAŢIA ADULŢILOR. SCURT ISTORIC   Alexandra Pepelea, profesor     Din perspectiva înţelegerii educaţiei şi învăţării ca proces continuu, pe durata întregii vieţi, a creşterii importanţei capitalului uman în condiţiile economice actuale, a globalizării tuturor...

Read more

BLACKNESS VS. WHITENESS IN THE EARLY FIL…

BLACKNESS VS. WHITENESS IN THE EARLY FILM INDUSTRY Burghiu Iuliana-Florina, Grup Şcolar “Sfânta Maria”, Galaţi               This article is a theoretical attempt to present the background of the early film industry, which...

Read more

Familia si scoala in crearea fiintei soc…

FAMILIA ŞI ŞCOALA ÎN CREAREA FIINŢEI SOCIALE   Profesor Mihăeş Violeta Şcoala cu clasele I-VIII Ploscuţeni, Vrancea   Rezumat Indiferent de perspectiva din care sunt abordate, familia şi şcoala îndeplinesc un set complex de roluri, acestea...

Read more

Travailler la production ecrite modele d…

FLE: TRAVAILLER LA PRODUCTION ÉCRITE MODÈLE D’ENSEIGNEMENT – APPRENTISSAGE DE LA STRATÉGIE EN 4 ÉTAPES   Prof. MANEA Ruxandra-Magdalena Colegiul Naţional « Dr. Ioan Meşotă » Braşov   Rezumat: Acest articol propune înregistrarea mai întâi a uni...

Read more