STUDIU DE CAZ

DESPRE CAUZELE ALBIRII RECIFURILOR DE CORALI

Prof. Dimitriu Alina

Grup Școlar Agricol Alexandria, jud. Teleorman

Recifurile de corali sunt printre cele mai diverse ecosisteme de pe pãmânt. Coloniile de corali sunt alcatuiți din mai multe animale mici numite polipi. Fiecare dintre aceste animale secretã un material similar calcarului, astfel incât în jurul sãu se formeazã, în timp, un schelet. Acest schelet, bogat în carbonat de calciu, este învelit într-un țesut moale cu forme variate și stralucitor colorate. Pe tot parcursul vietii coralului, scheletul calcaros se divide si creste continuu. Laolaltã, scheletele de calcar formeazã recifurile de corali; aceștia din urmã aduc economiei mondiale un venit de 30 miliarde $ americani, anual (UNEP 2008).

Dar se susține cã adevãrata contribuție pe care o au recifurile de corali la dezvoltarea comunitaților omenești este mult mai mare; unele estimãri - fãcute din punct de vedere ecologic si economic - plaseazã valoarea lor la suma de 375 miliarde $ americani. Aceasta se datoreazã faptului cã recifurile de corali protejeazã insulele tropicale, reprezintã o sursã de venituri si de procurare a produselor alimentare, oferã locuri de muncã in industria alimentarã si cea de turism. În plus, recifurile de corali aduc numeroase beneficii si economiilor multor tãri.

Cea mai spectaculoasã grãdinã de corali vii - Marea Barierã de Corali - se întinde de-a lungul coastei nord-estice a Australiei pe o suprafatã de 2.010 km si a fost descoperitã în secolul XVIII-lea de cãtre cãpitanul englez James Cook.

Marea Barierã de Corali ne uimește prin varietatea de forme si culori a recifului. Dar pentru a se dezvolta și a-și pastra integitatea, aceasta are nevoie de condiții riguroase de mediu.

Recifurile de corali apar în apele puțin adânci și calde ale mãrilor tropicale (21 - 30° C), cum ar fi cele din jurul insulelor Oceanului Pacific de Sud. Se întâmplã ca recifurile de corali sã aparã la adâncime și în ape a caror temperaturã este cuprinsã între 3 si 14° C, cum ar fi, de pildã fiordurile norvegiene. Comunitãtile de corali din apã rece trãiesc solitar si complet în întuneric. În schimb, sunt foarte productive, bogate în nutrienti, ajutã zooplanctonul sã supravietuiascã, purificã apa ca urmare a descompunerii animalelor si plantelor moarte. Pescuitul cu navoade mari si procedeul de dragare sunt o amenintare serioasã pentru recifurile de corali din apele reci.

Recifurile de corali din apele calde traiesc în simbiozã cu algele minuscule care, datoritã procesului de fotosintezã, furnizeazã polipilor porția zilnicã de energie.

De asemenea, și între corali si alge existã o formã de convietuire reciproc avantajoasã. Cele douã specii sunt extrem de sensibile la schimbãrile concentrațiilor de sare sau ale substanțelor nutritive din apa mãrii, la temperaturile aflate la suprafata mãrii, precum și la radiatiile ultraviolete. Principalele amenintãri la adresa recifurilor de corali de la tropice sunt: substanțele poluante provenite din zonele de coastã, pescuitul excesiv, recoltarea scheletelor de calcar. Dacã aceste practici nu vor fi reduse, consecintele lor vor afecta distructiv în proporție de 50% Marea Barierã de Corali, astfel incât aceasta va dispãre, cu siguranța, în urmãtorii 30-50 de ani.

Mãsuri de stãvilire a impactului schimbãrilor climatice asupra recifurilor de corali

Efectele schimbãrilor climatice asupra lumii coralilor sunt deja resimtite, dar încã nu este prea târziu pentru a salva recifurile de corali. Pentru a salva coralii de la moarte prin albire, W.W.F. (Organizatia Workd Wide Fund) depune toate diligențele pentru a se dovedi cã procesul de încãlzire globalã este factorul cu cele mai devastatoare efecte asupra coralilor. Spre exemplu, în anul 1998, 16% din totalitatea coloniilor de corali din lume au murit din aceastã cauzã. De asemenea, în multe locuri de pe globul pãmântesc procesul de albire a coralilor îsi face tot mai simțitã prezența. S-a constatat cã aproape jumãtate din numãrul de corali din Oceanul Indian de Vest a fost supusã acelorași amenintãri existente în restul lumii. În Kenya, în Maldive, Tanzania si Golful Arabiei s-a pierdut 95% din speciile de corali care trãiesc in ape puțin adânci.

Este de asteptat ca, ținând cont de nivelurile atinse în prezent de efectul de încãlzire globalã, procesul de albire a coralilor sã devinã un eveniment regulat de-a lungul urmãtorilor 50 ani. Pentru a prelungi viața recifurilor de corali, W.W.F. conlucreaza cu U.N.E.P. (2008), și sugereazã, totodatã, faptul cã recifurile de corali din lume sunt susceptibile de a dispãrea - în proporție de cel puțin 80% - dacã factorii de decizie în domeniul ecologic nu se impun în scopul opunerii rezistenței la amplificarea efectului de încãlzire globalã. Nu numai reducerea poluãrii ar ajuta coloniile de corali sã supraviețuiascã, ci și eliminarea unor practici de pescuit, aplicate în mod abuziv și necorespunzãtor sau, din contrã, îmbunãtãțirea metodelor de pescuit, bazate pe tehnica modernã.

E ușor de înțeles cã de pe urma dispariției recifurilor de corali ar avea de suferit chiar și industria turismului comunitãtilor locale. În acest sens, se pune problema creãrii unor arii protejate și promovarea ecoturismului. Tot astfel, s-ar pierde și o sursa importantã de aprovizionare cu pește a industriei alimentare.

Poluarea și pescuitul efectuat fãrã discernãmânt sunt doar douã dintre cauzele care pun în pericol peștii cu care coralii își duc viața în comun, servindu-se unii de alții pentru supraviețuire.

Organizația Workd Wide Fund a convins guvernul australian sã învesteascã 375 milioane dolari în luarea unor mãsuri de împiedicare a poluãrii. În timp ce în unele parți ale lumii existã semne de recuperare a coralilor afectați de albire, în alte pãrți aceștia sunt grav afectați de pescuitul excesiv.

De asemenea, Workd Wide Fund urmãrește sã conserve Golful Arabiei și sã recupereze multe dinte locurile afectate ale Mãrii Coralilor, care se învecineaza cu Marea Barierã de Corali, de exemplu, cele din Oceanul Indian de Vest sau pãrti din apropierea Indoneziei și Insulelor Filipine. Dacã Malaezia, Indonezia, Filipine, Papua nu vor reduce numãrul cauzelor care duc la schimbãrile climatice, fiind binecunoscute efectele acestora asupra oceanelor lumii, se estimeazã cã Noua Guinee, Insulele Solomon, Fiji si numai 5% din Marea Barierã de Corali va rãmâne pânã în 2050. În apele învecinate Australiei de Nord se gãsesc 75% din speciile de corali existente.

Alãturi de încãlzirea globalã, cauzatã de ridicarea nivelului de dioxid de carbon eliberat în atmosferã, și creșterea aciditãții apelor sunt direct rãspunzãtoate de distrugerea coloniiilor de corali. Acidifierea îngreuneazã coralii sã-și dezvolte capacitatea de formare a scheletelor calcaroase.

Conform declarațiilor facute de reprezentanții unor universitați din întreaga lumea, cantitatea în continuã creștere a dioxidului de carbon din atmosferã este absorbitã de oceane, ceea ce face ca sistemul imunitar al animalelor sã fie afectat. În cazul în care nivelul dioxidului de carbon din atmosferã se va menține la fel pânã în 2050, oceanele vor ajunge la un record de aciditate pentru ultimele zeci de milioane de ani.

S-a estimat cã 80% din apele Oceanului Arctic vor atinge pânã în anul 2060 un nivel de aciditate ce va fi coroziv pentru scoici, viețuitoare vitale, pentru lanțul trofic al oceanelor. La fel de mult vor avea de suferit de pe urma acidifierii apei si recifele de corali, întrucât acestea “se dizolva” în apa acidã.

Iatã care este concluzia unui raport publicat de WWF, în Conferința mondialã despre oceane, ținutã în Indonezia a.c.: Schimbarea climei și poluarea riscã sã distrugã recifurile de corali și amenințã 80% din resursele acvatice din Asia de Sud-Est.

Cu ocazia conferinței mondiale despre oceane, WWF a publicat un raport despre impactul schimbãrilor climatice din regiunea Triunghiului de corali (Asia de Sud-Est), care reprezintã 1% din suprafața planetei. Zona, care acoperã 6 țãri - Indonezia, Filipine, Malaezia, Noua-Guinee, Insulele Solomon si Timor), adãpostesc 30% din totalitatea recifurilor de corali din lume, reprezintã 76% din numãrul total de corali ce construiesc recifurile și mai mult de 35% de specii de pești de recif. De asemenea, acestã zonã din sud-estul Asiei și din Oceanul Pacific este principala zona de reproducere a tonului.

Potrivit unui studiu efectuat de W.W.F., 40% din recifurile coraliene și amestecul de plante au dispãrut deja, în decurs de 40 de ani. Defrișarea, degradarea calitații apei, poluarea și exploatarea peștelui au avut un impact considerabil asupra acestor ecosisteme vitale, amenințând numeroase comunitați din Triunghiul de corali, precum si desfãsurarea activitaților specifice zonei.

Amenințarea climaticã

W.W.F. lanseazã un avertisment care ne reamintește cã recifurile de corali riscã sã disparã în totalitate dacã nu se vor lua mãsuri urgente pentru a lupta împotriva încalzirii globale. Dispariția lor este cauzatã, în special, de schimbãrile climatice, de aciditatea mãrilor - datoratã creșterii emisiilor de dioxid de carbon -, altitudinea nivelului mãrii. În aceeași masurã, vor fi amenințate 30-50 % de specii de pești care se adãpostesc printre recifuri. Dispariția recifurilor va duce la scãderea resurselor de hranã din regiune cu cca 80%. Astfel, cele 100 de milioane de persone din zonã vor fi pe cale de a-și pierde mijloacele de subzistențã. Prin urmare, locuitorii coastei vor fi nevoiți sã se deplaseze spre regiunile urbane și țãri, precum Australia si Noua Zeelandã.

Organizația W.W.F. considerã cã este imperios necesar ca tãrile sã reducã emisiile de dioxid de carbon de la 30 la 40 %, sã impiedice poluarea mediuluii înconjurãtor și sã limiteze pescuitul intensiv.

Consolidarea protecției Triunghiului de corali

În vederea consolidãrii protecției Triunghiului de corali, șefii  guvernelor din Filipine, Malaezia, Noua-Guinee, Timorul de Est și din Insulele Solomon – reuniți în luna mai a.c. la Manado pentru primul summit al inițiativei Triunghiului de corali -, s-au angajat sã lupte împreunã pentru apãrarea Triunghiului de corali, pentru amplasamentul zonelor marine protejate, dar și pentru anihilarea pescuitului ilegal. Cu aceasta ocazie și Indonezia a anunțat crearea unui “sanctuar” de 3,9 miliane de hectare, în Marea Savu. Este salutar sprijinul financiar acordat planului ITC de cãtre O.N.G., de corpurile internaționale și de țãri strãine precum Australia. Obiectivul planului ITC consacrarea a 20 % din zonele de coastã aferente Triunghilui de corali si transformarea acestora în zone maritime protejate, unde pescuitul va fi reglementat în mod corespunzãtor. În urma nenumaratelor studii realizate în perioada 1969-2008, în cadrul carora au fost ținute sub observație 200 de recifuri, s-a demostrat cã multe tipuri complexe de corali au dispãrut deja din apa Mãrii Caraibelor. Aceste specii complexe de corali au fost înlocuite cu exemplare mai simple, care acoperã aproape trei sferturi din zona în care se gasesc recife în Caraibe. Membrii echipei de cercetãtori au declarat cã cele mai mai mari schimbãri s-au produs în ultimul deceniu.

Lipsa recifelor de corali se datoreazã și furtunilor, dar și valurilor puternice care nu pot fi ținute departe de țãrm. Coralii nu sunt afectați numai de schimbãrile climei, ci și de anumite boli. De exemplu, 90 % dintre coralii Elkhorn și Staghorn au fost uciși de o boalã în anul 1970. Nu pot fi trecute neobservate cuvintele exprimate de Lorenzo Alvarez, din cadrul Universitații East Anglia: “Suntem de pãrere cã, în ultima perioadã, declinul coralilor se datoreazã schimbãrilor climatice, însã contribuie și impactul pe care îl are omul asupra mediului. Pe viitor, va trebui sã ne schimbãm comportamentul și sã reducem stresul pe care îl provocãm recifurilor”.

Bibliografie:

Ilie Manole - Continentul albastru, Colecția Știinta si tehnica pentru toți - Seria Agriculturã, Editura Ceres, București, 1984;

Revista Arborele Lumii;

www.ecomagazin.ro.