Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Calitatea evaluarii la disciplina matematica
Scris de mihaiela lazar   
Sâmbătă, 08 Februarie 2014 19:27

CALITATEA EVALUĂRII LA DISCIPLINA MATEMATICĂ

 

Profesor Păduraru Constantin Eugen

Şcoala gimnazială nr. 1 Slănic Moldova, judeţul Bacău

 

Rezumat

 In noul context educaţional, procesul instructiv - educativ trebuie pus în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale elevilor. Astfel întâlnim o nouă abordare a activităţii educative, care se caracterizează prin  flexibilitate şi diversificare.

Această abordare nouă a învăţării trebuie urmată de modernizarea competenţelor cognitive, a strategiilor didactice, a modurilor de organizare a procesului de învăţare la disciplina matematică.

 

Abordarea integrală a învăţării la disciplina matematică are la bază o serie de idei fundamentale:

- centrarea pe elev în cadrul procesului de proiectare a activităţilor matematice;

- diversificarea situaţiilor de predare prin folosirea de metode didactice variate(clasice şi moderne);

- flexibilizarea situaţiilor de învăţare prin apelarea la procedee interactive - care au ca principal scop stimularea elevului, a creativităţii şi imaginaţiei;

- proiectarea activităţii de predare - învăţare să fie centrată pe elev, evitându-se învăţarea clasică, bazată în principal pe reproducere mecanică a unor formule de calcul, teoreme (expresie a unui stil de predare rigid şi dogmatic);

Din ultimele cercetării în domeniul educaţional rezultă o serie de concluzii, printre care şi aceea conform căreia verificarea si aprecierea cunoştinţelor dobândite de către elevi în şcoală deţin o pondere de 35 - 40 % din activitatea profesorului.

Orice program educaţional este alcătuit dintr-o serie de elemente principale şi anume: planificare, organizare, conducere şi evaluare. Toate aceste elemente, în cadrul procesului instructiv-educativ, trebuie să se înglobeze total, pentru creşterea eficienţei actului de predare - învăţare.

Docimologia şi evaluarea obiectivă au ca principală ţintă optimizarea întregului procesului de învăţământ, constituind elemente fundamentale în autoreglarea sistemului de învăţământ.

Care este eticheta cu care este caracterizat un elev, în urma evaluării?

Cea mai frecventă caracterizare a evoluţiei sau involuţiei unui elev o constituie nota şcolară.

Observaţiile realizate asupra elevilor, dintr-o paletă largă de clase, ne dezvăluie date statistice extrem de interesante.

Calificativele aplicate în primii ani de şcoala au un impact deosebit asupra psihicului micului şcolar. Prin verificări frontale însoţite de argumentarea învăţătorului / profesorului, fiecare elev îşi poate cuantifica progresul / regresul şcolar realizat.

Totuşi spre clasele terminale(a VIII-a / a XII-a) elevul se detaşează treptat de nota şcolară, interesul fiind mutat pe acele discipline care îi creionează opţiunea profesională.

Tot la nivelul claselor terminale apare fenomenul de percepere deformată din partea elevului, apariţia unei serii de efecte educaţionale: efectul Hallo, efectul Pygmalion, efectul de bumerang, efectul de backwash, efectul de ancorare, efectul de contrast, efectul de similaritate, ecuaţia personală a examinatorului, efectul tendinţei centrale etc.

Un răspuns pertinent la aceste probleme de ordin evaluativ ar fi argumentarea şi motivarea notei şcolare la fiecare verificare realizată. Prin repetarea acestei raportări directe elev - barem de notare, de cele mai multe ori, se detensionează situaţia dintre cei doi parteneri ai actului instructiv - educativ: cadru profesoral şi elev.

Calitatea evaluării contemporane face trimitere la două probleme actuale: calitatea procesului de predare - învăţare şi înlocuirea evaluării normative cu evaluarea formativă.

În cadrul evaluării normative elevul este evaluat prin raportarea la colectivitatea şcoalară din care face parte, iar în cadrul evaluării formative elevul este analizat prin prisma competenţelor înscrise în cadrul programei şcolare la disciplina matematică.

În funcţie de distanţele iniţiale la care elevii se află faţă de aceste competenţe de ordin cognitiv în special, ar trebui să se implementeze în mod activ învăţământul diferenţiat.

Invăţământul diferenţiat se referă direct la următoarele aspecte:

 -  valorificarea fişelor individuale de lucru;

-  activizarea metodelor clasice de învăţământ;

-  utilizarea pe scară largă a metodelor moderne de învăţământ;

-  prezentarea atractivă a materialelor programate;

-  învăţarea pe grupe sub îndrumarea profesorului;

-  creşterea diversităţii exerciţiilor, cu un profund caracter euristic;

În urma aplicării consecvente a unui învăţământ diferenţiat pe termen lung, se constată anumite optimizări în cadrul modului de receptare a informaţiei din partea elevului şi transpunerea în practică a noţiunilor învăţate la disciplina matematică.

După un îndelung efort atât din partea elevilor, cât şi a profesorului de matematică se observă o uşoară înclinare a curbei de distribuţie a rezulatelor şcolare (curba lui Gauss) spre extrema pozitivă a scării de notare. Un anumit procent de elevi, situaţi în banda mediană, tind să evolueze, înscriindu-se în categoria elevilor buni.

 

Bibliografie

1. Jinga I. - Manual de pedagogie, Editura All, 2001

2. Nicola I. - Tratat de pedagogie şcolară, Editura Aramis, 2003

3. Cucoş C. - Pedagogie, Editura Polirom, 2002

4. Neacşu I., Stoica A.(coord) - Ghid general de evaluare şi examinare, Editura Aramis, 2006

5. Meyer G. - De ce şi cum evaluăm, Editura Polirom, 2000

Ultima actualizare în Duminică, 09 Februarie 2014 20:33
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Tipuri de comunicare

TIPURI DE COMUNICARE                                                                           Învăţător Oniciuc Eugen                                                                         Şcoala cu clasele I-VIII Octav Băncilă, Corni, Botoşani               Orice gest, orice privire a unei persoane comunică ceva. În demersul didactic desfăşurat la clasă...

Read more

Organizarea si defasurarea admiterii la …

Ordin privind organizarea si desfasurarea admiterii in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2013-2014   Vezi Ordinul privind organizarea si desfasurarea admiterii in invatamantul liceal de stat, pentru anul scolar 2013-2014  

Read more

Succesul scolar perspectiva finlandeza

SUCCESUL ȘCOLAR. PERSPECTIVA FINLANDEZĂ Prof. Alexandru Colțan Școala Gimnazială Săcălaz, jud. Timiș În ultima decadă, sistemul educațional finlandez a atins constant...

Read more

Documente consilierul educativ coordonat…

Documentele consilierului educativ / coordonatorului de proiecte  si programe educative scolare si extrascolare   Afla care sunt documentele necesare pentru consilierul educativ / coordonatorul de proiecte si programe educative scolare si extrascolare.   Documente necesare pentru...

Read more

GENERAL CONSIDERATIONS ON IRIS MURDOCH_T…

GENERAL CONSIDERATIONS ON IRIS MURDOCH’S THE BLACK PRINCE   Prof.drd. Alina-Marilena Titirisca Liceul Teoretic “Al. I. Cuza”, Alexandria    Abstract Murdoch regards her works in terms of their implications for the novelist’s essential task, which is...

Read more

Situatia implementarii clasei pregatitoa…

Situaţia implementării clasei pregătitoare pentru anul şcolar 2012-2013   Pentru anul şcolar 2012 - 2013 s-au înscris 127.665 de elevi pentru clasa pregătitoare şi 171.885 de elevi pentru clasa I.  Prin hotărârea de...

Read more

Resurse educationale interactive cu inst…

RESURSE EDUCAȚIONALE INTERACTIVE CU INSTRUMENTUL POST-IT Profesor Bușcă Alexandru Liceul Tehnologic “Lazăr Edeleanu”, Năvodari Rezumat: În acest articol este prezentat instrumentul Post-It, cu ajutorul căruia...

Read more

Evaluarea competentelor la matematica in…

EVALUAREA COMPETENȚELOR LA MATEMATICĂ ÎN GIMNAZIU Prof. Buzea Gabriela, Școala Gimnazială Nr. 56, București Rezumat: În articolul de față sunt analizate nivelul competențelor de bază cu ajutorul rezultatelor obținute în...

Read more