ASUPRA UNOR INCONVENIENŢE

ÎN NOTAŢIILE DIN MANUALELE DE FIZICĂ ACTUALE

prof. Cristea Adrian

Colegiul Tehnic"Petru Poni" – Roman, jud. Neamț

Deoarece în standardul actual, ISO-31, nu am găsit descrierea explicită a modului de notare a unei propoziții de genul: "unitatea de masură a.... este....", ținând  seama de faptul că unui elev  îi este ceva mai greu decât unui profesor să deducă din context, pentru a evita confuziile generate de utilizarea unor moduri diferite de notație, mi-am permis să dezvolt un raționament de care cred că ar fi bine să se țină seama atât în redactarea urmatoarelor ediții de manuale, cât și în activitatea didactică zilnică.

1.     Privind modul de notare în analiza dimensională, toți autorii consultați sunt de acord:

[F] = [m]·[a] = M·L·T ^-2 ,

care se citește: "dimensiunea forței este produsul dintre dimensiunea masei și dimensiunea accelerației, care este MASA ori LUNGIME ori TIMP la (-2)".

2.     Pentru exemplul de mai sus, referitor la unitatea de măsură, ceea ce ar trebui să se citească: "unitatea de măsură a forței exprimată în Sistemul Internațional este un newton" , în diverse manuale apare:

a.    [F]_SI =N

b.   <F>_SI =1N

Cazul de la punctul a. este total neinspirat, deoarece:

•        Parantezele drepte sunt utilizate în analiza dimensiunii. Adaugarea indexului "SI" nu îmbunătățește cu nimic problema, dat fiind faptul că există unități de măsură nestandardizate (deci fără index) acceptate de către ISO-31 (unitatea atomică de masă, electron-voltul, etc.). Despre acestea nu se poate spune că aparțin SI, întrucât sunt (sub)multipli ai unor unități standardizate.

[http: //www. bipm. org/utlIs/common/pdf / sl_brochure_8_en. pdf] pag.126.

•        Cifra 1 din fața unității de măsură este obligatorie (unitatea...), deoarece "Atunci când o unitate de măsură nu este asociată cu o valoare numerică, trebuie utilizată totdeauna denumirea ei și nu simbolul."

(Aurel Mi1lea — În lumea măsurătorilor și a unităților de măsură— Ed. AG I R / pag. 40).

Mai mult, se întâlnesc situații în care notația unei unități de măsură coincide cu notația unei mărimi fizice, lucru care poate pune în dificultate elevul ( "o cantitate de 3 L de apă....", "L=3J"), care nu întotdeauna poate deduce când este vorba de mărime fizică și când de unitate de măsură, valoarea numerică din față atenționându-l că urmează o unitate de măsură.

Observație: etalonul este corpul (conceptul) caracterizat printr-o mărime fizică egală cu unitatea de măsură.

Sper că cele expuse vor contribui la găsirea unui limbaj unitar între autorii de manuale, precum și între profesorii de fizică.

Alte materiale bibliografice:

http://www.phys.ubbcluj.ro/~daniel.andreica/pdf/Mec-CURS/CURS-01.pdf

TIMUR CHIȘ - Curs de Fizică generală - Universitatea "Andrei Șaguna", Constanța

http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileV1264752133file4b6296058e271.pdf