ARGOURILE, ACRONIMELE, EMOTICOANELE ŞI

NOUL LIMBAJ FOLOSIT PE INTERNET

Profesor Camelia Kallos

Grupul Şcolar “Gheorghe Lazăr” Pecica, jud. Arad

Prezenta lucrare reprezintă un studiu pentru o activitate susținută cu ocazia zilei de 7 februarie, Ziua Siguranței pe Internet, în cadrul “Școlii părinților și a profesorilor”. Acest studiu prezintă aspecte cu privire la evoluția limbajului folosit de adolescenți. Ideea acestui studiu a fost generată de o dezbatere în ceea ce privește aplanarea conflictului între generații, conflict generat adesea și de lipsa unui limbaj comun între părți. Este prezentat un scurt istoric al apariției unui nou limbaj folosit cu precădere de către adolescenți în mediul virtual, dar care, încet încet își face loc și în viața de zi cu zi. Studiul a fost completat cu un dicționar realizat cu ajutorul chestionarelor aplicate elevilor.

Motto: “Asl pls? :) ”

Trăim în secolul vitezei şi comunicăm în viteză. Acronime ca LOL, OMG şi FYI sunt foarte des folosite pe internet. Potrivit pcmag.com, OMG a fost folosit pentru prima dată în 1917, FYI în 1941 iar LOL, folosit cu sensul de “little old lady” (micuța doamnă bătrână), în 1960. LOL înseamnă “laughing out loud”, folosit pentru a exprima hohote de râs. OMG este prescurtarea de la “Oh my God” (O, Doamne) iar FYI înseamnă “For Your Information” sau “For Your Interest” (Pentru informarea ta, pentru interesul tău). Sunt atât de populare încât în luna martie a acestui an aceste abrevieri au fost recunoscute oficial de lingviştii englezi fiind incluse în celebrul dicţionar Oxford, după mai bine de 20 de ani de când tot circulă pe internet. Au fost definite astfel încât şi necunoscătorii mediului online să ştie ce mesaje le transmit cunoscuţii pe Internet. Lingviştii englezi au considerat că frecvenţa utilizării acronimelor este un criteriu suficient de puternic pentru ca ele să fie introduse în dicționar. Acum, şi cei care nu utilizează des limbajul virtual pot afla ce mesaje se ascund în spatele prescurtărilor folosite în special de tineri. Lingviştii români spun însă că aceste acronime nu au ce căuta în dicţionarele noastre. Avem şi noi, în limba română, astfel de abrevieri. “VIP”- persoană foarte importantă, este unul dintre ele. Şi-a găsit loc în paginile ultimei ediţii a DEX-ului şi tot frecvenţa utilizării a fost motivul care i-a determinat pe repezentanţii Academiei Române să o includă în dicţionar.

Unul dintre cele mai des folosit acronim la nivel mondial este arhicunoscutul OK. Poate fi auzit în orice conversaţie, înlocuind tot mai des adverbul românesc “bine”. Toată lumea îl foloseşte, astfel că el apare pe parcursul dialogurilor aproape ca un lait-motiv menit să acoperă bâlbâielile şi enervantele “ă”-uri care suplinesc lipsa de dicţie a interlocutorilor. Îl folosesc puştii de grădiniţă pentru a-şi confirma prezenţa la joacă după somnul de după amiază, îl folosesc adulţii pentru a-şi da acordul în legătură cu o anumită problemă, îl folosesc şi bătrânii la jocurile de table sau cărţi, prin parcuri. Ce mai? O.K. este în top. Prea puţini ştiu însă care este provenienţa acestei expresii. Primii emigranţi din Lumea nouă au întîlnit-o la câteva triburi de amerindieni, care foloseau, pentru afirmativ, cuvântul “okeh”. Cea mai interesantă ipoteză este cea potrivit căreia celebrul O.K. provine de la iniţialele lui Otto Kraus. Acesta a lucrat la fabrica de automobile a lui Henry Ford, pe post de controlor tehnic de calitate. Orice maşină care ieşea de pe banda de montaj era considerată bună, doar dacă Otto Kraus îşi ştanţa iniţialele undeva pe caroseria ei, adică dacă îşi dădea OK-ul. O altă sursă spune că “OK” a apărut în Războiul de Secesiune din America ce a durat patru ani. În timpului acestui război între Nordul și Sudul Americii, existau niște tăblițe/aviziere unde erau trecuți toți morții căzuți pe câmpul de luptă. Notificările inițiale erau de genul “200 kills”(200 de morți) sau “300 kills”, și apăreau zilnic. În zilele în care nu se înregistra niciun deces se trecea pe tăbliță “O kills”, pentru ca mai apoi să se scurteze și să ajungă doar “OK”. Se mai spune că acronimul “OK” ar veni de la “oll korrect” (scriere comică de la “all correct”) și folosită de către umoriștii secolului al XIX-lea atunci când se referau la cuvintele stâlcite pronuntațe de politicieni.

Se vorbește din ce în ce mai mult despre siguranța pe Internet și despre controlul parental aplicat adolescenților din zilele noastre. Profesori și părinți adesea ne-am confrutat cu ideea că elevii și copii noștri pe lângă limbajul bine cunoscut mai folosesc un limbaj total diferit, o nouă limbă străină am fi tentați să credem. Folosirea argoului în conversațiile lor nu ar fi o noutate, dar acronimele folosite în textele pe care ei le scriu ne-ar duce cu gândul că ar putea genera o nouă formă de artă a criptării. Iar pentru a putea vizualiza emoția, vibrația sau senzația pe care o transmite cuvântul scris, au apărut emoticoanele, care sunt mici desene reprezentând o față umană. Practic, s-a construit o nouă limbă, vorbită doar de copii noștri, pe care noi, adulții nu o putem înțelege.

Acronimul este un cuvânt “inventat” prin simplificare extremă (de obicei prin abreviere) a expresiei des folosită la “ceva” ușor de pronunțat, preferabil o invenție lexicală monosilabică sau disilabică, silabe ce trebuie să conțină atât vocale cât și consoane, conform Wikipedia. Argoul (cunoscut la noi și sub forma neologismului “slang”) este clar o parte importantă a limbajului scris sau vorbit. Necesitatea dezvoltării unui limbaj acronimic este de dată relativ recentă, și este datorată în mare parte utilizării cât mai frecvente a comunicării online în formă scrisă. Spun în formă scrisă, deoarece primele programe care permiteau o facilă comunicare online au fost programele de tip Mirc, în care singura formă de comunicare era comunicarea scrisă. O dată cu dezvoltarea programelor de mesagerie instant acestea au devenit din ce în ce mai populare. Comunicarea scrisă nu a mai fost suficientă, iar dezvoltatorii acestor programe au realizat variante deprogram în care comunicarea orală în timp real (live) a devenit posibilă. Pentru ca mesajul să fie corect interpretat de receptor au fost adăugate combinații de semne grafice existente pe tastatură, care ulterior au devenit emoticoane. Comunicarea pe Internet nu se rezumă la o comunicare între persoane de aceași naționalitate, ci este o comunicare fără bariere lingvistice, datorită acestui nou limbaj. Curios, noul vocabular al limbajului scris, format din argouri, acronime, abrevieri și emoticoane a devenit și vocabularul formelor de comunicare orală pe Internet. Nu este de mirare acest fapt deoarece este bine cunoscută dezvoltarea alertă pe care o are mediul online, iar utilizatorii comunicării online orale sunt de fapt vechii utilizatori ai comunicării în formă scrisă. Așadar, putem ajunge la concluzia foarte evidentă că această nouă formă de limbaj se datorează în foarte mare parte noilor tenologii.

Cum limba oficială a Internetului este în mod tacit acceptată a fi limba engleză, cuvintele care au astfel de abrevieri sunt în general cuvinte din limba engleză. Acest vocabular este îmbogățit de acronime cu tentă “națională”, acest amalgam conducând la o nouă formă a limbajului, adesea cunoscut în mediul online românesc sub numele de “romgleză” (română combinată cu engleză). O listă a celor mai des folosite acronime este, conform teenchatdecoder.com, următoarea:

Cercetarea Organizaţiei “Salvaţi Copiii” arată că 70% din adolescenţi şi 54% din copii folosesc zilnic Internetul. Jumătate din părinţi afirmă că perioada zilnică petrecută de copilul lor în mediul online este de aproape o oră. În realitate, copiii declară că stau în medie câte trei ore pe zi navigând pe internet. Ca părinți și ca educatori trebuie să conștientizăm noul trend al marilor pericole pe care le poate genera Internetul. E momentul ca și noi, profesori și părinți să învățăm acest nou limbaj, cu ajutorul căruia probabil vom reuși să-i înțelegem și să ne facem înțeleși de adolescenții care la rândul lor vor deveni în curând adulți. Nu este foarte greu să facem acest lucru, există translatoare/dicționare online, unul dintre cele mai populare fiind http://www.teenchatdecoder.com/. Evident că acolo există o traducere în limba engleză, dar datorită globarizării avem dezvoltată “romgleza”, o “cotropire” a limbii naționale de către limba engleză. Cum toate limbile cunosc o anumită evoluție, și acest nou limbaj format din acronime, argouri și emoticoane va suferi o evoluție. Din păcate pentru adulți, evoluția aceasta va ține pasul cu dezvoltarea alertă a Internetului.

Avem nevoie de netiquette –codul bunelor maniere pe Internet –, dar nu este suficientă doar această bună purtare. Avem nevoie de a face încă un pas înainte în a învăța cum am putea să ne protejăm și să-i protejăm de potențiale pericole pe copii noștri atunci când îi lăsăm să navigheze liber de-a lungul și de-a latul lumii virtuale.

Bibliografie/Webografie:

·         http://middleearthnj.wordpress.com/2010/03/19/teen-slang-and-acronyms/

·         http://www.antena3.ro/life-show/cultura/abrevierile-precum-lol-si-omg-admise-in-dictionarul-oxford-121899.html

·         http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/internet-cand-au-fost-folosite-pentru-prima-data-acronimele-lol-omg-fyi-155758.html

·         http://www.revistanoinu.com/Otto-Kraus-parinte-al-celebrului-OK.html

·         http://www.teenchatdecoder.com/283/parents-rave-about-teen-chat-decoder-page-1/

·         http://www.wayodd.com/teen-girl-wins-25000-in-text-messaging-contest/v/7054/

·         foto: http://poze.haioase.org/Tastatura_4_4272.html