Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Adolescenta perioada marilor framantari
Scris de mihaiela lazar   
Marţi, 10 Noiembrie 2015 19:01

ADOLESCENȚA, PERIOADA MARILOR FRĂMÂNTĂRI

Profesor Miu Mihaela Camelia

Liceul Teoretic ”Independența” Calafat

Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței nonconformiste, a marii sincerități.

Personalitatea adolescentului este complexă, ea cuprinde subidentități diferite care au în centru, fiecare dintre ele, teme majore ale dezvoltării: cariera, sexualitatea și relațiile cu celălalt sex/orientarea sexuală, atitudinea față de familie, rolul și responsabilitățile sociale.

Perioada adolescenței poate fi caracterizată ca ”sturm und drang” (furtună și avânt) sau ”storm and stress” (freamăt și stres). Această perioadă are, în viziunea unora, trei caracteristici specifice: conflictul dintre adolescent și părinți, irascibilitate/proastă dispoziție și comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dăinuie ne prezintă un adolescent irascibil, emoțional și rebel.

Valorile preadolescenților și adolescenților au rolul de a-i defini din perspectiva identității. Ei sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințe, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii.

Școala pierde din influență, familia la fel. Viața modernă, ritmul schimbării, viteza și graba cu care trăim, influențele la care sunt supuși tinerii fac ca învățarea socială să fie mai largă decât învățarea academică, decât instrucția școlară. Nicio materie școlară nu predă viața, cum să fie ea trăită, riscurile, dar și bucuria de a trăi.

Pre/adolescența, deși este o perioadă tulbure și plină de frământări, reprezintă vârsta inteligenței nonconformiste, a marii sincerități. Imaginația, puterea de creație și perspicacitatea ating forme maxime. Idealurile de viață și pregătirea profesională încep să capete contur și dispar în mod evident pasiunile vechi din copilărie, și, de ce nu, chiar interesul pentru școală. Adolescentul este copilul – adult ce caută senzații și emoții puternice. El încearcă să depășească limitele pe care adulții le impun, adeseori tocmai din dorința de a nu se supune lor, căci ideea e să trăiești cât mai diferit și mai presus de ceilalți. Experiența proprie este dovada cea mai puternică și mai convingătoare, care ține loc de întrebările fără răspuns la care adulții, în general, nu se sinchisesc să caute soluții.

Uneori, tânărul pre/adolescent simte nevoia de a se retrage în sine ca la semnalul unei voci interioare mai presus de voință. Aceste momente sunt mai intense decât evadările dese din cotidian. Ele presupun lupta între diferitele emoții ce-l încearcă, moment de răscruce în conturarea modului de a gândi și acționa.

Dacă pare greu să ai de-a face cu adolescentul astăzi – cu copiii, în general – tot atât de greu pare să fii adolescent. La această vârstă, psihologii consideră că individul uman se confruntă cu cel mai larg repertoriu de probleme legate de viață. Este vîrsta cristalizării identității, perioadă în care se stabilesc opțiuni privind viitorul.

Personalitatea adolescentului este complexă, ea cuprinde subidentități diferite care au în centru, fiecare dintre ele, teme majore ale dezvoltării: cariera, sexualitatea și relațiile cu celălalt sex/orientarea sexuală, atitudinea față de familie, rolul și responsabilitățile sociale.

De ce este atât de dificilă vârsta adolescenței? Pur și simplu pentru că refuzul de a nu răspunde normelor sociale are ca urmare etichetarea individului și respingerea socială. Nu poți amâna opțiunea față de carieră, de pildă. Se spune ” e la vârsta la care…”, ceea ce înseamnă că așteptările față de adolescent se referă la multiple planuri. Nimeni nu așteaptă o opțiune profesională de la un preșcolar, dar presiunea socială față de adolescenți privind sarcinile de dezvoltare este foarte mare. Adesea lor li se spune: ”Ce ai de gând să faci cu viața ta?”, ”E cazul să te hotărăști ce vei face în viață”.

După cum stim este greu să iei decizii. Frica de eșec există. Unii copii se subevaluează – s-au deprins cu o imagine de sine negativă – alții, asistați de părinți ambițioși, se supraevaluează. Pe de altă parte, adolescenții sunt atât de preocupați de propriile probleme, de impactul cu viața, în toată complexitatea ei, și atât de deschiși către lume, dincolo de familie, curioși să cunoască și să experimenteze, încât mesajul adulților rămâne adesea pe planul doi, ei simțindu-se mai bine și mai apropiați de cei de vârsta lor.

Perioada adolescenței poate fi caracterizată ca ”sturm und drang” (furtună și avânt) sau ”storm and stress” (freamăt și stres). Această perioadă are, în viziunea unora, trei caracteristici specifice: conflictul dintre adolescent și părinți, irascibilitate/proastă dispoziție și comportamente de asumare a riscului. Portretul stereotip care dăinuie ne prezintă un adolescent irascibil, emoțional și rebel. Cercetările în domeniu arată că aceste caracterisitci nu trebuie văzute ca inevitabile și universale. În ceea ce privește asumarea cu ușurință a riscurilor, trebuie arătat că majoritatea adolescenților admit să mai încalce câte o regulă pe ici pe colo, ajungând chiar să comită un act deviant; totuși, pentru cei mai mulți acestea nu sunt decât rare și nu devin comportamente delincvente grave. Comportamentele de risc sunt cele care reflectă căutarea senzațiilor tari, de multe ori eșuând în delincvență, consum de droguri, practici sexuale. Nu trebuie să uităm însă că astfel de comportamente sunt influențate de factori specifici de mediu, precum: mediul rezidențial, statutul socio-economic și stiluri parentale.

Valorile preadolescenților și adolescenților au rolul de a-i defini din perspectiva identității. Ei sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințe, stilul lor de viață diferă de cel al adulților, iar această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. Sociologii spun că adulții de astăzi – părinți, profesori – au cunoscut o educație dură, dar o viață mai ușoară în simplitatea ei. Adolescenții de astăzi au o educație lejeră, dar o viață mai dură. Primii, locul de muncă asigurat și o oarecare eliberare sexuală, ceilalți sunt supuși riscurilor specifice societăților postmoderne la tot pasul. Cele două generații nu privesc lumea în același fel: adulții au crescut în ideea de ierarhie și respect/frică de autorități, precum și un model vertical și autocentric. Copiii lor cresc într-un model invers, orizontal, cu o autonomie crescută, dar lipsiți de repere. Modelele lor sunt internetul, clipa prezentă și viteza, viața grăbită, nevoia de distracție, nevoia de celebritate și bani.

Școala pierde din influență, familia la fel. Viața modernă, ritmul schimbării, viteza și graba cu care trăim, influențele la care sunt supuși tinerii fac ca învățarea socială să fie mai largă decât învățarea academică, decât instrucția școlară. Nicio materie școlară nu predă viața, cum să fie ea trăită, riscurile, dar și bucuria de a trăi.

Bibliografie:

  1. Clerget, S. - Ghidul adolescentului pe înțelesul tuturor, Ed. Aramis, 2011;

  2. Dr. Richard, E., Nelson, Judith, C., Galas - Ghid pentru adolescenți. Cum să depășim momentele de criză, Ed. Curtea Veche, 2013;

  3. Enăchescu, E. - Repere psihologice în cunoașterea și descoperirea elevului, Ed. Aramis, 2009;

  4. Liiceanu, A., Săucan, D.S., Călugăru, D. - Viața mea: un ” joc” serios – Ghid practic pentru profesori, diriginți,și consilieri școlari.


Articole asemanatoare relatate:

 

Revista cu ISSN

Planificare model pentru educatie civica…

Planificare model pentru educatie civica invatamant primar   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata...

Read more

Cei 7 ani de acasa intre actual si deriz…

CEI 7 ANI DE ACASĂ ÎNTRE ACTUAL ȘI DERIZORIU Prof. înv. primar Doamna Nicoleta-Ionela, Școala Gimnazială Diaconu Coresi, Fieni-Dâmbovița Prof. înv. primar Istrate Elena, Școala Gimnazială Diaconu...

Read more

Dezvoltarea capacitatilor perceptive de …

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR PERCEPTIVE, DE OBSERVARE ŞI DE REPREZENTARE A PREŞCOLARILOR   Educator Stan Luminiţa-Simona Gradiniţa cu program normal Bălăbăneşti, Galaţi   Preşcolarii au o deschidere perceptivă specială asupra spectacolului lumii ceea ce stimulează în grad...

Read more

Aspecte privind educatia estetica

ASPECTE PRIVIND EDUCAŢIA ESTETICÃ Institutor Riciu Daniela Şcoala cu clasele I-IV Vitãnestii de sub Mãgurã, S.A.M. nr. 1 Gãgesti, Bolotesti,Vrancea Educatia esteticã reprezintã activitatea de formare-dezvoltare a...

Read more

Creativitatea la elevi

CREATIVITATEA LA ELEVI   Prof. Bota Maria Gabriela Liceul Teoretic “Ioan Buteanu” Șomcuta Mare   Prin creativitate se înțelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva nou, original. Actul creator este însă un proces de...

Read more

DESPRE EDUCATIA ADULTILOR

DESPRE EDUCAŢIA ADULŢILOR, COLABORAREA ŞCOALÃ-FAMILIE ŞI MANAGEMENTUL COMUNICÃRII Prof. Lazar Mihaiela Liceul de Artã „Ioan Sima” Zalãu     Educatia este forma de adaptare esentialã a omului la...

Read more

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A XII-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a XII-a:Ion Băieşu - TeatruLucian Blaga - TeatruNicolae Breban - Animale bolnaveTraian T. Coşovei -...

Read more

Alternative educationale

ALTERNATIVE EDUCATIONALE     Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative. Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care...

Read more