O PLEDOARIE PENTRU ABORDAREA METODELOR

ACTIV-PARTICIPATIVE LA CLASÃ

Înv. Damian Liliana

Şcoala cu clasele I-VIII Vãdeni, Jud. Brãila

Activitatea de instruire a elevilor care se desfãsoarã în scoalã tinde spre o formã optimalã de organizare, fiind premisa esentialã a obtinerii de rezultate foarte bune si de a preveni esecul scolar. Dacã metodele si procedeele alese vor fi cele corecte ele vor duce la operationalizarea învãtãrii, la asigurarea mobilitãtii în procesul de predare-învãtare-evaluare, la solicitarea potrivitã si diferentiatã a elevilor, la densitatea învãtãrii, la stimularea si motivarea participantilor la acest proces, determinând succesul scolar.

„Istoria este martorul care confirmã trecerea timpului, ilumineazã realitatea, vitalizeazã memoria, oferã cãlãuzire în viata de zi cu zi si ne aduce stiri din antichitate”. (Cicero)

Plecând de la ipoteza cã dacã cadrul didactic din învãtãmântul primar alege, combinã si dezvoltã metode si procedee activ-participative în activitatea de predare, atunci si învãtarea devine individualizatã si diferentiatã si având ca punct de sprijin citatul de mai sus, am optat pentru aplicarea unor metode activ-participative în abordarea continuturilor la Istorie.

Marea majoritate a metodelor activ-participative se bazeazã pe cooperare si activitatea comunã în rezolvarea unor sarcini de învãtare.În acest sens, munca în grup este orientatã mai ales spre aspectul social al învãtãrii, urmãrind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Pentru ca munca în grup sã devinã cât mai eficientã, în proiectarea si organizarea ei am respectat urmãtoarele etape metodice:

-analiza temei si a sarcinilor de instruire sau auto-instruire;

-împãrtirea sarcinilor între membrii grupului;

-documentarea asupra temelor si aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse;

-emiterea unor ipoteze si opinii asupra rezultatelor probabile;

-efectuarea de investigatii practic aplicative sau teoretice;

-consemnarea rezultatelor obtinute;

-interpretarea rezultatelor obtinute;

-întocmirea „referatului” final;

-aprecierea si evaluarea rezultatelor.

Ipoteza s-a confirmat prin nivelul performantelor exprimate pe baza rezultatelor la probele aplicate. Prin metodele moderne am reusit sã abordez continuturile selectate într-o nouã manierã de strategie didacticã, care a antrenat toti elevii în învãtare individualizat si diferentiat, ei fiind pusi nu numai în situatia de a învãta anumite notiuni, dar si de a le descoperi, de a le asocia, de a le aplica creativ.

Fãcând din învãtarea prin metode activ-participative un model de actiune cu elevii, am putut remarca nu numai progrese la învãtãturã ci si o participare directã a lor, o motivatie superioarã si afectiv-atitudinalã pentru lectii active la clasã.

Plecând de la importanta desfãsurãrii lectiilor prin metode activ-participative, având în vedere faptul cã copilul se formeazã ca om al societãtii viitoare prin cunoasterea si valorificarea trecutului, propun cadrelor didactice din ciclul primar realizarea unui optional bazat pe metode activ-participative, ca un adjuvant al disciplinei Istorie, care va face posibilã cunoasterea si întelegerea mai usoarã a actului istoric la nivelul capacitãtilor elevului, prin sensibilizarea lui pe calea abordãrii legendelor istorice.

Bibliografie:

1. Cretu, C., „Curriculum diferentiat si personalizat”, Editura Polirom, 1999

2. Stanciu, S., „Reforma continutului învãtãmântului-cadru metodologic”, Editura Polirom, 1999

3. Ion,Al., D., „Dezvoltarea gândirii critice si învãtarea eficientã”, Editura de Vest, Timisoara, 2000

4. Pintilie, M., „Metode moderne de învãtare-evaluare”, Editura Eurodidact, Cluj Napoca, 2002

5. *** Istorie-sugestii didactice pentru clasa a IV-a, Colectia Didactici, Editura Educatia 2000+,2006