Portret de caine
Va oferim spre lectura poezia “Portret de caine”. Versurile au fost scrise de Constanta Buzea, iar ilustrata a fost realizata de Hadai Klara.
Am nas de cauciuc si par de plastic,
Urechea dreapta mi-e cu tus patata,
Cea stanga e cu foarfeca taiata,
Sunt dolofan, sunt caine, sunt fantastic!
Stapanul meu ma scoate la plimbare,
Sunt jucaria lui cea mai iubita,
Nu-l pierd din ochi nici eu nicio clipita,
Noi amandoi avem sase picioare.
E-adevarat ca el ma duce-n brate,
Ori ma taraste lenes de-o ureche,
Sunt jucaria lui fara pereche,
Chiar daca-s descusut putin din ate.
Nici coada n-am, si nu cred sa-mi mai creasca,
Dar nu-s gelos pe-un caine derbedeu
Ce-l latra strasnic pe stapanul meu.
El fuge, eu raman sa ma-ncolteasca.
O sa ma mai caute, ma va gasi, sunt sigur,
Stapanul meu cel bun viteaz si mare,
O sa ma coasa si-o sa ma repare,
Da-n noaptea asta ma-ncolteste frigul.
Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi: