Univers de copil

A+ R A-


Miracolul limbajului la copiii intre 3 si 4 luni

Miracolul limbajului la copiii intre 3 si 4 luniLa bebelusii intre 3 si 4 luni vocea umana capata unele semnificatii de dirijare a comportamentului. Astfel, o voce “dulce” il binedispune, o voce aspra il inhiba si accentele stridente sau vocea rastita il fac sa planga. Fara nicio indoiala, nu este vorba de o “intelegere” a sensului, ci de capacitatea auditiv-afectiva de diferentiere, de discriminare. Aceasta capacitate de discriminare constituie in primul rand un rezultat al invatarii din experienta personala si semnalul sonor fiind elementul de baza in adaptarea sociala. Aceasta “capacitate” de structurare a unui comportament de raspuns indus de limbajul uman are un rol determinant in dezvoltarea intregului psihism, a proceselor de cunoastere, a gandirii, a sentimentelor, a relatiilor interumane.

 

De astfel, odata “focalizata” reactia complexa pe relatia prin limbaj, progresele invatarii codului verbal (sunetele limbii) se deruleaza vizibil insa cu destul de multe dificultati, reluari, reveniri etc.

Pronuntarea primelor sunete articulate conform modelului lingvistic este precedata de o perioada de aproximativ 3-4 luni de antrenament vocal. Sensibilizarea afectiva pentru vocea umana, capacitatea de a raspunde vocal determina la copil o atitudine de placere, bucurie in timpul sonorizarii raspunsurilor, drept care atunci cand “se simte bine” incearca un fel de gangurit melodios, un joc de-a cuvintele cautand parca pe acelea care se aseamana cu sunetele din vorbirea mamei.

Jocul de-a sunetele, un cantec cu modulatii si irizari acustice in care se pot intalni laolalta multe din componentele sunetelor din rostirea cuvantului este rezultatul si pretextul in acelasi timp al unei actiuni dificile pe care organele fono-articulatorii le executa si anume gasirea locului optim de articulare a fiecarui sunet si coordonarea miscarilor respective, pentru vibrarea corzilor vocalice, miscarile buzelor, ale laringelui etc.

Acest proces de invatare nu are loc – dupa cum am vazut – decat in conditiile in care exista si in afara de o stimulare afectiv verbala si “modele” de voce umana, daca in cea mai mare parte a timpului sau de veghe copilului i se vorbeste din fata pentru a putea imita miscarile fetei, inclusiv ale partilor vizibile din contextul aparatului fono-articulator.

Importanta unui vorbitor in relatii de schimb afectiv cu copilul poate fi pusa in evidenta de unele experiente efectuate cu copiii din institutiile de tip leagan.

Datorita faptului ca nu pot fi stabilite (din motive obiective) relatii afective bilaterale (intre copil si adult), acesti copii nu-si dezvolta limbajul. S-a incercat sa li se introduca un sistem sonor (prin intermediul magnetofonului) pentru ca sa se asigure “baia lingvistica” necesara – dupa unele pareri buna - dezvoltarii limbajului.

Oricat ar fi de intensa aceasta baie lingvistica ea nu are efectele scontate, pentru ca autenticul model al vorbirii este constituit de o persoana in relatii afective cu copilul. Singura sursa sumara nu actioneaza asupra procesului de receptare si invatare.

Sa revenim insa la “pasii” pe care ii executa copilul in continuu. Apar in decursul lunei a 3-a primele vocalizari. Din continuu sonor – ceva intre cantec si vorba – al copilului, incep sa se delimiteze forme sonore apropiate de semnele sonore ale limbii, desi se considera un simplu “plescait” al buzelor “ba-ba”, “pa-pa” etc. sunt inceputuri de rostire. Dupa datele recente, aparitia sunetelor articulate asculta de o lege fiziologica: cu cat locul lor de impostare, de enuntare este mai legat de miscarile antrenate in alta activitate (supt, plans, ras etc.) ale copilului, cu atat aparitia acestor sunete este mai timpurie. Astfel vocalele a, e, consoanele p, d, m, n, apar primele. Si pasii continua, urmeaza articularea sunetelor.

Rastimpul inscris in perimetrul lunilor a treia si a patra de viata a bebelusilor ofera parintilor bucuria primelor sunete articulate fie separate (r. rar) fie in silabe repetate.

Sfarsitul acestui interval inseamna totodata o mare disponibilitate a copilului de a bucura (apare spontan reactia de inviorare) de a rade ca urmare a unor trairi afective pozitive in relatia cu adultii.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai noi:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ce e amorul de Mihai Eminescu

Ce e amorul de Mihai Eminescu

Ce e amorul? de Mihai EminescuCe e amorul? E un lungPrilej pentru durere,Căci mii de lacrimi nu-i ajungŞi tot mai multe cere.

Lipitoarea

Lipitoarea

Lipitoarea Lipitoarea este un vierme care traieste prin balti si ape lin curgatoare. Lipitoarea are corpul moale ca si rama, turtit si alcatuit din numerose inele. Pe partea dorsala are culoare verzuie-negricioasa...

Rubeola pojarelul sau pojarul …

Rubeola pojarelul sau pojarul german

Rubeola (pojarelul sau pojarul german) Ce este rubeola? Rubeola este o boala respiratorie infectioasa si contagioasa, asemanatoare cu rujeola, insa mai putin severa. Numita si pojar german sau pojarul de 3...

Pomul de Craciun legenda germa…

Pomul de Craciun legenda germana

Pomul de Craciun - legenda germana Va oferim spre lectura legenda germana “Pomul de Craciun”. De mai multi ani, Gottlieb, un sarac taietor de lemne si cei doi...

Legende mos nicolae

Legende mos nicolae

Legende Mos Nicolae Mos Nicolae vine in fiecare an in noaptea de 5 spre 6 decembrie pentru a aduce daruri si nuieluse copiilor. Minunile savarsite de Sfantul Nicolae, precum invierea celor...