Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Studiu privind implicarea familiei in educatia copilului si relatia dintre familie si scoala
Marţi, 08 Martie 2011 15:59

  STUDIU PRIVIND IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAŢIA COPILULUI ŞI RELAŢIA DINTRE FAMILIE ŞI ŞCOALĂ

 

Prof. Antohe Florin Mihai

Şcoala Nichita Stănescu Galaţi

 

 Studiul de faţă abordează o problemă deosebit de importantă şi anume calitatea implicării familiei în educaţia copilului şi relaţia pe care familia o are cu dirigintele, profesorii şi şcoala în general. Această implicare, se constată cu ajutorul studiului că este într-o strânsă legătură cu performanţele şcolare ale elevului, care sunt cu atât mai bune cu cât şi implicarea familiei este una mai activă şi mai responsabilă. În mod cert principalii responsabili pentru calitatea actului educativ sunt cadrele didactice, însă mulţi părinţi îşi neglijează rolul foarte important pe care îl au în educaţia propriului copil şi de aceea consider că se impune studierea amănunţită a modului de implicare al părinţilor, cât şi relaţia, care ar trebui să fie una de colaborare cu şcoala.

 

1. Tema: Implicarea familiei în educaţia copilului şi relaţia dintre familie şi şcoală

 

2. Concepte fundamentale

a) Modelul cultural

b) Comportament

c) Tineret

d) Tânăra generaţie

 

 3. Universul: Şcoala Nichita Stănescu Galaţi

 

4. Eşantionul:

Ø 50 elevi (aprox 10% din efectivul total de elevi al şcolii)

Ø 50 părinţi.

 

5. Obiectivele cercetării

a) Obiective generale:

· identificarea dimensiunilor prin care familia înţelege nevoia comunicării cu şcoala.

b) Obiective specifice:

 

· Cunoaşterea opiniilor părinţilor privind educaţia copilului în şcoală şi gradul de implicare al şcolii în dezvoltarea relaţiei familie-şcoală.

· Cunoaşterea opiniilor elevilor faţă de implicarea familiei în educaţia lor.

· Cunoaşterea opiniilor elevilor referitoare la implicarea familiei de catre şcoală în procesul de învăţământ.

· Urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de părinţi şi elevi p privind relaţia familie-şcoală.

· Elaborarea, pe baza concluziilor obţinute, a unui program concret pentru o mai bună colaborarea între familie şi şcoală.

 

 6. Ipoteze de lucru:

- Dacă familia de astăzi are timp pentru îndeplinirea responsabilităţilor educative, dacă este pregătită să activeze constant ca un factor educativ.

- Dacă şcoala nu este eficientă în colaborarea cu familia atunci elevul profită de aceste neglijenţe ale şcolii, iar modul de apreciere al şcolii se diferenţiază în funcţie de acestea.

- În funcţie de interesul părinţilor faţă şcoală şi faţă de educaţia pe care o primesc copiii lor se manifestă şi interesul copilului faţă de şcoală.

 

 7. Dimensiuni

 

a) Implicarea familiei în educaţia copilului

Variabile:

- Supravegherea mai atentă a copilului;

- Raportarea comportamentului la ceilalţi membrii ai colectivului şcolar;

- Cunoaşterea normelor de disciplină;

- Acceptarea acestora;

- Respectarea regulametului;

- Cunoaşterea poziţiei copilului în cadrul colectivului din care face parte.

 

b) Implicarea şcolii în relaţia familie-şcoală

Variabile:

- Cunoaşterea situaţiei familiale a copilului;

- Înţelgerea nevoilor şi a comportamentului acestuia;

- Comunicarea eficientă între cele două părţi: părinţi şi şcoală;

- Aprecierea nevoilor elevului;

- Acceptarea şi respectarea poziţiei acestuia faţă de comunitatea sau grupul din care face parte;

- Recunoaşterea sistemului de norme şi cerinţe ale familiei din care face parte şi în funcţie de care va fi evaluat în continuare;

- Cunoaşterea comunităţii din care ace parte;

- Aprecierea şi evaluarea din partea membriilor comunităţii din care face parte.

 

8. Atitudini

Pozitive: - supunere, adaptare, acceptare, satisfacţie, înţelegere, conformism.

Negative: - nesupunere, absenteism, respingere,antipatie, necomunicare, izolare.

 

9. Eşalonarea pe etape

a) Studiul şi documentarea psiho-pedagogică privind „Relaţia familie-şcoală”

b) Investigarea opiniilor elevilor, părinţilor.

c) Centralizarea opiniilor.

d) Elaborarea concluziilor

e) Întocmirea şi realizarea programului de acţiuni.

  

Instrumente de cercetare

 

1. Chestionarul pentru elevi

 

 Este evident faptul că părinţii şi profesorii împărtăşesc o responsabilitate uriaşă.

Împreună oferă copiilor dorinţa de a învăţa şi de a muncii din greu.O bună colaborarea între ei este esenţială succesului motivării copiilor pentru învăţare şi al creşterii interesului lor în această direcţie.

 

Pentru a ne ajuta în activitatea de cercetare a implicării familiei în educaţia copilului, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:

 

  1. Consideraţi că şcoala colaborează suficient cu membrii familiei tale?
  2. Care crezi că este cea mai bună metodă prin care şcoala ar trebui să comunice cu familia?
  3. Vă înştiinţaţi părinţii despre eventualele probleme apărute la şcoală?
  4. Consideraţi că este de datoria scolii să înştiinţeze familia despre problemele apărute în şcoală?
  5. Credeţi că înştiinţarea părinţilor de către şcoală ar reduce riscul apariţiei anumitor probleme?
  6. Te rog să apreciezi despre care dintre următoarele probleme crezi că ar trebui înştiinţată familia ta periodic?
  7. Credeţi că părinţii se vor sesiza dacă vor fi înştiinţaţi prin bilete despre situaţia la învăţătură şi purtare?
  8. Cum credeţi că va evolua relaţia vostră cu părinţii dacă aceştia vor afla situaţia voastră şcolară, precum şi problemele de comportament?
  9. Regulamentul de ordine interioară al unităţii şcolare de care aparţineţi este cunoscut de părinţi?
  10. Cât de des sunteţi întrebaţi de catre un membru al familiei despre ce s-a mai întâmplat la şcoală?
  11. Ce părere au părinţii dumneavoastră dacă veniţi acasă cu o notă proastă?
  12. S-a întâmplat să fiţi pedepsiţi dacă părinţii au fost înştiinţaţi despre deviaţiile comportamentale apărute în cadrul unităţii şcolare?
  13. S-a întămplat ca părinţii dumneavoastră să aibă păreri diferite referitoare la educaţia dumneavoastă?
  14. Ce părere au părinţii despre comportamentul vostru în societate şi în cardul şcolii?
  15. Consideraţi că părinţii colaborează suficient cu şcoala?
  16. Cât de des vin la şcoală părinţii tăi pentru a se interesa de evoluţia ta?
  17. Ce consideraţi că ar trebui să facă scoala pentru a exista o mai bună colaborare între familie si şcoală?

 

2. Chestionarul pentru părinţi

  1. Sexul?
  2. Studiile dumneavostră?
  3. Profesia?
  4. Mediul de provenienţă?
  5. Starea civilă?
  6. Familie monoparentală, datorată?
  7. Vă întrebaţi în fiecare zi copilul despre ce s-a întâmplat la şcoală?
  8. Se întămplă des ca atitudinea dumneavoastra faţă de copil să nu fie în concordanţă cu cea a dirigintelui?
  9. Este necesar să insiste copilul dumneavoatră pentru ca să participaţi la şedinţele cu părinţii?
  10. Ţineţi cont de părerile şi sfaturile profesorului diriginte?
  11. Cum consideraţi colaborarea dumneavoastră cu şcoala?
  12. Cât de des vizitaţi şcoala copilului dvs?
  13. Când vizitaţi şcoala copilului dvs?
  14. Cum păstraţi legătura cu dirigintele copilului?
  15. Consideraţi că acordaţi timp suficient şi atenţie suficientă problemelor şcolare ale copilului?
  16. Care este motivul pentru care acordaţi atât de puţin timp discutării problemelor  şcolare cu copilul dumneavoastră?
  17. Cui credeţi că se datorează lipsa succesului şcolar al copilului dumneavoastră?
  18. Vă rugăm să vă exprimaţi acordul în ceea ce priveşte regulile şi regulamentul şcolar .
  19. Cum apreciaţi contribuţia şcolii la succesul pesonal şi profesional al copilului dumneavoastră?
  20. Consideraţi că i-aţi oferit copilului dumneavoastră o bună educaţie în familie?
  21. Ce consideraţi că ar trebui să facă scoala pentru a exista o mai bună colaborare între familie si şcoală?

 

Prezentarea şi interpretarea datelor

 

a) chestionarul destinat elevilor

Scopul principal al acestui chestionar a fost determinarea părerii elevilor referitor la actuala implicare a familiei de catre şcoală în educaţia lor, precum şi aflarea consecinţelor ce vor apărea dupa o implicare mai agresivă în educaţia lor a părinţilor.

Eşantionul a fost reprezentat de 50 de elevi din clase diferite, aparţinăndunor categorii sociale diferiete şi provenind din medii diferite.

Un set de întrebări a vizat dezvăluirea condiţiilor în care se face în momentul actual colaborarea dintre familie şi şcoală. Răspunsurile date de elevi au relevat faptul că în momentul de faţă nu există o colaborare strânsă între părinţi şi şcoală, fapt care le permite să aibă o atitudine superficială faţă de sistemul educaţional. Peste 75% dintre cei intervievaţi au ajuns la concluzia că implicarea şi informarea căt mai bună, eficientă şi periodică a părinţilor despre situaţia lor şcolară şi comportamentul lor ar duce la diminuarea problemelor comportamentale şi o implicare mai activă în procesul de învăţare.

La intrebarea: Cât de des sunteţi întrebaţi de catre un membru al familiei despre ce s-a mai întâmplat la şcoală?, elevii au raspuns:

 

a) zilnic 12%

b) de două ori pe saptămână 15,23%

c) în weekend  11%

d) o data pe săptămână 35%

e) o dată pe lună  26,77%

O reprezentate grafică pentru o mai bună exemplificare a implicării familiei îm viata copilului, de fapt se pare a neimplicării, este următoarea:

 

 

Sau aceasta, echivalentă cu prima dar sub alta formă:

 

 

După cum se poate observa din aceste grafice, implicarea familiei în acest moment în educaţia copilului este deficitară.

După cum se poate observa din aceste grafice, implicarea familiei în acest moment în educaţia copilului este deficitară.

Din următorul grafic va rezulta foarte clar părerea celor chestionaţi despre modificarea comportamentului lor în cazul unei mai bune colaborări dintre familie şi şcoală.:

„Credeţi că înştiinţarea părinţilor de către şcoală ar reduce riscul apariţiei anumitor probleme?”

 

 

 

b) chestionarul destinat părinţilor

 

Chestionarul adresat părinţilor scoate în evidenţă o situaţie de interes a acestora faţă de şcoală cel mai des în momentul în care sunt atenţionaţi prin diferse metode de catre diriginte despre situaţia şcolară a elevului sau despre deviaţiile comportamentale ale acestuia.

Când vizitaţi şcoala copilului dumneavoastră?

a) Când sunteţi invitat la scoală

b) Când aveţi anumite plângeri/ nemulţumiri

c) Prin participare voluntară la proiectele şcolare

d) Zilnic prin intermediul internetului

e) Alte situaţii (vă rugăm să le menţionaţi)


 

 

Concluzii:

Comunicarea între cele două categorii implicate nu trebuie să fie limitată. Pot fi angajaţi în discuţii şi bunicii, unchii, mătuşile, fraţii, surorile şi prietenii apropiaţi ai familiei. Important este ca fiecare copil să aibă un adult interesat de progresul său şcolar.

Vom prezenta câteva beneficii ale comunicării, avantaje pentru toţi cei angajaţi în acest proces.

Părinţii

•   să îşi pregătească copiii pentru a învăţa. Să le prezinte şcoala ca fiind intere­santă şi importantă şi să le precizeze faptul că se constituie în parteneri valo­roşi;

•   să discute cu profesorii copiilor lor. Să stabilească o relaţie adecvată cu ei. Să conştientizeze faptul că fiecare are de învăţat de la celălalt. O convorbire telefonică scurtă sau o întâlnire la şcoală sau acasă la copil îi pot uni pe amân­doi, în scopul de a-1 ajuta pe copil;

•   să participe la evenimentele din şcoală. Şedinţele cu profesorii, eveni­mentele sportive şi jocurile în şcoală - toate le oferă şansa de a-i cunoaşte pe profesorii copilului lor. Mai mult de-atât, copilul va fifoarte mândru când părinţii săi merg la şcoală;

•   să fie pregătiţi. Să cunoască profesorii, orarul copilului şi regulile din şcoală. Să ştie ce tip de temă i se dă şi în cât timp trebuie să finalizeze;

•   să discute permanent cu copilul despre ce se întâmplă la şcoală. Să-i pună întrebări specifice, legate de activitatea din clasă, de profesori şi de alte acţiuni suplimentare;

•   să creeze acasă un mediu bun de învăţare. Să sprijine învăţarea, prin desfăşurarea de activităţi zilnice cu copilul. Să citească cu el. Să-i verifice tema. Să-i limiteze accesul la TV sau la jocurile video;

•   să observe şi să asculte. Să discute cu prietenii copilului pentru a avea o vedere de ansamblu a ceea ce se întâmplă la şcoală. Să cunoască şi rezultatele altor elevi, pentru a putea să conştientizeze nivelul la care se află propriul copil;

•   să ceară şi sfatul profesorilor. Aceştia ştiu mai multe despre dezvoltarea copilului şi îşi petrec mult timp cu el;

•   să le ofere informaţii utile profesorilor. Schimbarea condiţiilor familiale, cum ar fi divorţul, boala părinţilor sau chiar moartea unui animal preferat pot determina tulburări de concentrare în învăţare;

•   să ceară angajatorului lor să sprijine eforturile sale îndreptate spre educaţia copilului. Politici familiale „prietenoase", cum ar fi un orar mai flexibil, ore de pauză mai multe şi săptămâni comprimate de lucru oferă angajaţilor câteva ore în timpul zilei de şcoală, pentru a se implica în activităţile de aici. Orele libere obţinute pot fi folosite pentru a merge mai târziu la slujbă sau pentru a veni mai devreme acasă;

•   să se ofere voluntari. Să ceară membrilor comunităţii să procedeze în mod similar. Implicarea adulţilor îmbunătăţeşte activitatea şcolii. Fiecare acţiune din şcoală trebuie făcută cu entuziasm;

•   să se implice în organizaţiile care sprijină colaborarea părinte-profesor şi în reforma şcolii. Să înveţe cum funcţionează consiliul şcolii respective. Să ajute conducerea la stabilirea de reguli. Să ceară sfatul unui profesor, al directoru­lui sau al altui părinte în legătură cu modul în care se pot implica.

Părinţii şi profesorii, împreună:

• să aibă expectaţii ridicate şi să-i laude adesea pe copii;

• să stabilească obiceiuri bune de învăţare. Să-i ajute pe copii să îşi planifice activităţile şi să le dezvolte interesul în diverse domenii;

• să se angajeze în discuţii unii cu alţii, fie personal, fie la telefon, pentru că dacă apare o situaţie dificilă le va fi mai uşor să o discute, dacă anterior au sta­bilit o relaţie bună.

• să discute personal, la telefon sau să trimită note scrise, când există prob­leme sau când apar aspecte bune;

•  să folosească fax sau e-mail, dacă există acasă şi la şcoală, pentru a uşura comunicarea;

•  să se aibă în vedere şi stabilirea de întâlniri în locuri convenabile ambelor părţi, dacă nu este posibil să se vadă la şcoală;

•  fiecare să elaboreze o listă cu întrebări şi să o prezinte. Nici unul nu trebuie însă să comenteze asupra ideilor celuilalt;

•  nu trebuie să se uite că părinţii şi profesorii au cea mai mare influenţă asupra tinerilor. Fiecare să încerce să ofere oportunităţi de învăţare. Să lucreze ca parteneri.

Profesorii

•  să-i determine pe părinţi să înţeleagă că uşa le este deschisă şi că întotdeau­na vor fi bine primiţi, dacă doresc să intre în clasă şi să-i vadă pe copii la lucru;

•  să menţină fluxul comunicaţional pozitiv. Să trimită lunar câteva însemnări părintelui, prin care acesta este înştiinţat în legătură cu activităţile clasei. Să dea „veştile bune" personal sau să le telefoneze părinţilor de câteva ori pe an;

•  să caute oportunităţi pentru discuţii informale. Să meargă pe terenul dejoacă în fiecare zi câteva minute, pentru a le oferi oportunitatea părinţilor de a-1 cunoaşte. Să participe la evenimentele comunităţii;

• să înveţe despre cultura, viaţa, locul de muncă al celor din familii, pentru a realiza impactul tuturor acestora asupra copiilor. Să fie receptivi la alţi membri ai familiei sau prieteni apropiaţi ai acestora, care sunt interesaţi de educaţia copiilor;

•   să explice clar politica de atribuire a temelor sau de stabilire a regulilor clasei;

•   să descrie părinţilor modul în care vor fi împlinite obiectivele educative pro­puse;

•   să spună fiecărui părinte ceva special despre copilul său, astfel încât acesta să înţeleagă motivele pentru care profesorul crede că elevul va avea succes;

•   să ceară părinţilor să se înscrie ca voluntari. Dacă aceştia nu pot fi prezenţi în timpul orelor de şcoală, atunci să le solicite sprijinul în proiecte, care se pot realiza în afara orarului obişnuit;

•   să-i informeze pe părinţi în legătură cu probleme curente ale învăţământu­lui. Să le explice structura consiliului şcolii şi politicile şcolare. Să le ofere un glosar de termeni şi să evite folosirea lor, dacă părinţii nu-i stăpânesc încă;

•   să participe la organizaţiile care sprijină colaborarea profesor - părinte. Să le ajute să se centreze pe scopuri specifice şi să le dezvolte. Să atragă atenţia asupra nevoilor unor familii, care nu sunt prezente la şedinţele cu părinţii, dar ai căror copii vin totuşi la şcoală;

•   să caute seminarii de dezvoltare profesională sau literatură despre modul în care pot fi conatactaţi părinţii. Să ceară directorului sau consiliului şcolii să furnizeze instruire iniţială în domeniul implicării părinţilor în şcoală, precum şi cea referitoare la rolurile educatorilor;

•   să-i ajute pe părinţi să înţeleeagă importanţa sprijinului lor. Să mulţumească acestora pentru implicare şi să explice care vor fi avantajele acţiunilor lor pentru copil şi pentru şcoală.

 

CHESTIONAR PENTRU PĂRINŢI. IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAŢIA COPILULUI

CHESTIONAR PENTRU ELEVI. IMPLICAREA FAMILIEI ÎN EDUCAŢIA COPILULUI

 

 

 

 

Bibliografie:

1. Bocoş, M., (2003), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

2. Ionescu, M., Bocoş, M., (2001), Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ, în "Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

3. Radu, I., Ionescu, M., (1987), Cercetarea pedagogică – moment al perfecţionării şi creativităţii, în "Experienţă didactică şi creativitate", autori I. Radu, M. Ionescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.

 

Ultima actualizare în Luni, 21 Martie 2011 22:34
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Calendar corpul national de experti in m…

Calendar desfasurare concurs corpul national de experti in management educational seria 5   Vezi calendarul desfăşurării concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în management educaţional, seria...

Read more

Energia incotro

ENERGIA, ÎNCOTRO?   Gălăţan Daniela, Colegiul Tehnic Regele Ferdinand I Timişoara   Este de aşteptat ca savanţii, laboratoarele lumii să-şi concentreze capacitatea de creaţie în direcţia aprofundării cunoaşterii şi a punerii în valoare a acelor...

Read more

Alternative educationale

ALTERNATIVE EDUCATIONALE     Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educative. Proiectarea si realizarea alternativelor educationale reprezinta actiuni care...

Read more

Trecere in revista a textelor semnificat…

PARTEA III Trecere în revistă a textelor semnificative SF pentru copii şi adolescenţi   Introducere Toţi partenerii în proiect au fost rugaţi să selecteze 10-20 de texte SF pentru copii şi adolescenţi care au...

Read more

Oferta scolara pentru elevii din clasele…

  Oferta scolara pentru elevii din clasele primare   Incepand cu anul scolar 2013-2014 in oferta scolara a elevilor din clasele primare au aparut disciplinele optionale „Filosofia pentru copii”, „Educatia pentru societate” si...

Read more

Planificare model pentru geografie invat…

Planificare model pentru geografie invatamant special   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model...

Read more

Calendarul admiterii in invatamantul lic…

Calendarul admiterii in invatamantul liceal de stat 2013   Vezi Calendarul admiterii in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2013-2014, anexa la OMECTS nr. 5608/2012.  

Read more

Ordinul 5455 din 2013 privind gradatia d…

Ordinul 5455 din 2013 privind gradatia de merit 2014   Vezi Ordinul nr. 5455/2013 pentru aprobarea Metodologiei si a criteriilor privind acordarea gradatiei de merit in invatamantul preuniversitar, publicat in Monitorul Oficial,...

Read more