STUDIU PRIVIND GESTIONAREA SITUAȚIILOR CONFLICTUALE

                                                              Rotariu Corina – Daniela

Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni

Rezumat

Studiul de faţă se doreşte a fi o sumară radiografie a elementelor cu implicaţii în organizarea activităţii de diriginte  în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, un „exerciţiu” de natură didactică care să ne permită dezvoltarea unor reale abilităţi şi cunoştinţe de diagnosticare şi evaluare pertinentă a ceea ce înseamnă situația tensionată sau conflictul în cadrul clasei de elevi.

Cuvinte cheie: clasa de elevi, gestionare, conflict, interacțiune, priorități

Unul din grupurile cele mai semnificative din viaţa copilului este clasa de elevi, ea îndeplinind cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia de afiliere, de altul, nevoia de participare, nevoia de protecţie, de securitate.

Grupul – clasă se perpetuează de - a lungul câtorva ani de zile şi are o imensă influenţă asupra membrilor săi.

Clasa de elevi este un grup formal, fiind constituit pe baza unor reglementări şcolare, în funcţie de anumite reguli şi prin distribuirea unor roluri diferite pentru educatori şi educaţi. Ea se caracterizează prin interacţiunea directă, nemijlocită a membrilor săi, interacţiunea luând forma comunicării, a relaţiilor ierarhice şi a relaţiilor preferenţiale. Interacţiunea are ca rezultat modificarea comportamentelor şi se realizează la niveluri diferite: profesor - elev, elev - elev, elev - grup, grup – grup.

Cercetarea este definităca o căutare printr-un proces metodic destinată îmbunătăţirii atât  a cunoştinţelor proprii cât şi ale altor persoane prin descoperirea unor fapte şi viziuni non-triviale. Condiţia necesară pentru a atinge succesul în cercetare este adaugarea de noi cunoştinţe în domeniul cercetat.

Munca de cercetare presupune conştientizarea a patru elemente ale cercetări[1]: campul de cercetare; scopul cercetarii; modalitatea de abordare a cercetarii; natura cercetarii.

Procesul de cercetare este descris sugestiv de autorii K. Howard şi J. A. Sharp într-un model în şapte etape: identificarea ariei de studiu; selectarea temei de cercetare; alegerea modal ităţii de cercetare; formularea planului; colectarea datelor şi informaţiilor; analiza şi interpretarea datelor; expunerea rezultatelor.

Ipotezele statistice ale cercetării (H₀ – ipoteza nulă şi H₁ – ipoteza specifică):

Ø     H₀: cel mult 50% din elevi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;

Ø     H₁: mai mult de 50% din elevii chestionaţi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;

Ø     H₀: cel mult 50% din elevi conideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți;

Ø     H₁: mai puţin de 50% din elevii chestionaţi consideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți.

Studiul de faţă se doreşte a fi o sumară radiografie a elementelor cu implicaţii în organizarea activităţii de diriginte  în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Vlahuță” Șendriceni, un „exerciţiu” de natură didactică care să ne permită dezvoltarea unor reale abilităţi şi cunoştinţe de diagnosticare şi evaluare pertinentă a ceea ce înseamnă situația tensionată sau conflictul în cadrul clasei de elevi.

 Datorită faptului că, în literatura de specialitate românească nu am găsit un test validat care să măsoare direct starile tensionate sau conflictele în cadrul clasei ca grup, din analiza altor teste de performanţe (nevalidate) şi cunoscând bine mediul educaţional am întocmit un chestionar cu 10 întrebări.

Chestionarul cuprinde două tipuri de întrebări:

     întrebări închise

    cu răspuns dual DA/NU (întrebarea 2, intrebarea 10)

    cu răspuns multiplu (întrebările 4,5,6,7,8,9);

     întrebări text (întrebarea 1 și întrebarea 3).

Eşantionul la care s - a aplicat acest chestionar a fost de 20 elevi şi anume 12 fete şi 8 baieţi (clasa a XII – a J).

Chestionarul a fost aplicat la Liceul Tehnologic “Alexandru Vlahuță” Șendriceni  în perioada 14 – 16 noiembrie 2013 în mod direct la clasa a XII – a J, Profil: Servicii, Specializare: Tehnician în gastronomie, prof. diriginte Rotariu Corina - Daniela. Desfăşurându-mi activitatea la această instituţie am avut posibilitatea să distribui personal aceste chestionare.

Prelucrarea informaţiilor a cuprins codificarea răspunsurilor obţinute la întrebările închise și deschise şi crearea bazei de date pentru prelucrarea statistică a acestora (înregistrarea tuturor variantelor de raspuns conform scalelor, obtinând astfel frecvenţele absolute). Din frecvenţele absolute am calculat frecvenţele teoretice. În final am efectuat o analiza de conţinut considerând că este necesară o clarificare a întrebărilor şi răspunsurilor. Conform definiţiei lui Berelson B., analiza de conţinut „este o tehnică de cercetare pentru descrierea obiectivă, sistematică şi cantitativă a conţinutului manifest al comunicaţiilor, având drept scop interpretarea lor”.

Chestionarul cuprinde 10 întrebări, nefiind un chestionar valoric datele au fost prelucrate pe fiecare întrebare în parte astfel:

          Pe parcursul aplicării chestionarului m-am confruntat cu unele probleme acestea au fost determinate de lipsa disponibilităţii tuturor respondenţelor de a oferi elemente (parte răspunsurilor libere) care să poarte amprenta propriilor analize cu privire la situaţia analizată, preferându-se „bifarea” unor variante de răspuns prestabilite. Pe alocuri au fost elemente ce transmiteau imagini şi situaţii contradictorii, dar au fost clarificate în cadrul unor discuţii „informale”.

În urma valorilor obţinute dupa aplicarea chestionarului,  privind situațiile conflictuale din cadrul clasei, consider că, ipotezele nule (H₀: cel mult 50% din elevi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;  cel mult 50% din elevi conideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți) sunt infirmate şi atunci acceptăm ipotezele specifice (H₁: mai mult de 50% din elevii chestionaţi considera că sunt situații conflictuale în clasa lor;  mai puţin de 50% din elevii chestionaţi consideră că trebuie să - și ajusteze priorități astfel încât să-i împace și pe ceilalți).

Concluziile obţinute din chestionarul aplicat elevilor sunt următoarele:

     conflictului la nivel de clasă este privit de elevi ca neînțelegere, certuri, contraziceri, amenințări și împingeri;

     la nivel de clasă nu există conflicte ci uneori divergențe de opinii și în caz de contraziceri se propune o cale de mijloc  își ajustează prioritățile în funcție și de ceilalți;

     le place să-și exprime punctul de vedere dar în acela-și timp îi incită și pe ceilalți să facă la fel;

     elevii consideră că este mai important să se înțeleagă cu ceilalți decât să câștige o dispută totuși uneori dacă iau o decizie ei o apără cu fermitate;

     uneori este mai bine să-și păstreze părerea pentru ei tocmai pentru a evita contrazicerile, nu se merită să te cerți pentru orice, ei preferă să se retragă și să facă alceva.

Fiecărei vârste îi e specifică o anumită grilă de receptare şi evaluare a ceea ce familia, şcoala şi mediul social îi oferă. Strategia psihopedagogică cea mai eficientă nu este aceea de a-i indica “drumul bun”, ci de a-l asista la descoperirea pe care adolescentul singur trebuie să o facă.

Îmi exprim, în concluzie, părerea că învăţământul modern românesc trebuie să aibă ca scop nu doar absolvenţi bine informaţi, ci formarea de personae cu resurse adaptative la solicitările sociale şi psihologice ale vieţii. În fapt, scopul ultim al educaţiei este pregătirea pentru viaţă a elevului. Conceperea şcolii ca o instituţie socială cu funcţii multiple, aptă să răspundă nevoilor psihologice şi sociale ale elevului, să asigure cadrul optim pentru buna sa dezvoltare, este vitală.

Sistemul de învăţământ românesc nu este încă în totalitate pregătit să răspundă noilor exigenţe impuse de tipul de societate democratică spre care România tinde, şi nici schimbărilor de esenţă pe care le aduce noul secol pe întregul mapamond.  

BIBLIOGRAFIE:

1.      Anghel L., Florescu C., Zaharia R., Marketing. Probleme, cazuri, teste, Editura Expert,  Bucuresti,1993, pag.89                                                                          

2.      Balaure V., Tehnici promotionale, probleme,analize, studii de caz, Editura Uranus, Bucuresti, 1999, pag.120   

3.      Dobre C., Negrut C., Marketing . Politici. Strategi. Tactici, Editura Integraf, Resita 1997, pag. 52                                                        

4.      Kotler Ph., Managementul marketingului, Editura Teora, 1997, pag. 256

5.      Howard K., J. A. Sharp, The Management of a Student Research Project, Ed. Gower, 1983, pag. 6