Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Strategii moderne de abordare in educatie
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Martie 2017 21:30

STRATEGII MODERNE DE ABORDARE ÎN EDUCAŢIE


Profesor învăţământ preşcolar Negrea Cristina

Grădiniţa cu Program Prelungit “Constantin Brâncuşi” Tg-Jiu

Funcţia principală a ciclului primar este aceea instrumentală de a forma elevilor capacităţi intelectuale, de “a-l învăţa să înveţe”. Se impune deci reconsiderarea dimensiunii valorice a cuplului operaţional “informativ-formativ” şi implicit reconsiderarea întregului proces de proiectare a activităţilor didactice.

Operaţionalizarea obiectivelor trebuie realizată astfel încât obiectivele operaţionale concrete să fie dublate de obiective ce vizează modificări comportamentale sub aspect psihologic, dezvoltarea unor capacităţi ale gândirii, a capacităţii intelectuale (specifice etapei de vârstă a elevilor ciclului primar), fapt deosebit de important şi greu de recuperat în treptele superioare de învăţământ.

Pentru aceasta, este nevoie de o foarte bună cunoaştere a particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor, realizată în mod ştiinţific, prin fişa de observaţie, ce au ca finalitate caracterizarea psihopedagogică[1].

În activitatea de analiză a resurselor – condiţia esenţială pentru o proiectare eficientă a lecţiei – selectarea conţinuturilor trebuie privită într-o nouă perspectivă. În viziunea reformei, manualul şcolar va trebui să devină un auxiliar, să nu mai aibă un caracter rigid d obligativitate. Se vor folosi cu precădere  metode moderne, activ-participative cu un pronunţat caracter formativ, dar nu se va renunţa nici la metodele tradiţionale, schimbându-se, însă, accentul pe funcţia formativă.

Se mai impun considerări în legătură cu:

- relaţia învăţător-elev, care trebuie să devină cu adevărat de cooperare;

- gradul de activizare al elevilor să se aprecieze în funcţie de timpul ce revine activităţii directe a acestora şi nu după numărul de răspunsuri;

-        tratarea diferenţiată a elevilor să devină o preocupare permanentă;

- evaluarea trebuie să devină parte integrantă în procesul de predare-învăţare.

Ca să răspundă unor cerinţe imperioase ale dezvoltării societăţii contemporane, şcoala românească are menirea de a face educaţie ştiinţifică elevilor, să formeze la aceştia capacităţi cognitive, priceperi, deprinderi de cunoaştere, de cercetare şi investigaţie, lucru ce pune în evidenţă posibilitatea transformării elevului în practicant activ la propria formare. Formarea concepţiei ştiinţifice despre natură nu se realizează de la sine, în mod spontan. Simpla prezentare a faptelor nu este suficientă. Învăţătorul orientează gândirea elevilor spre a înţelege semnificaţia întâmplărilor, direcţia lor de mişcare. Cunoaşterea adevărului nu poate să aibă loc decât dacă elevul şi-a format capacitatea de a interpreta corect fenomenele naturii, societăţii şi realităţii din jur.

Pornind de la ipoteza că experienţa de viaţă a copilului, îmbogăţită de la cea mai fragedă vârstă, contribuie la dezvoltarea lui psihică în mod armonios, îi permite găsirea unor soluţii de orientare, de adaptare rapidă la transformările din mediul social, este necesar să se studieze condiţiile şi mijloacele care duc la însuşirea corectă a unor noţiuni ştiinţifice. Dimensiunea formală a relaţiilor educaţionale prevalează şi subordonează dimensiunea informală. Practicile educaţionale sunt puternic divizate, conţinuturile sunt riguros instituţionalizate în planuri şi programe[2].

Dacă se vor pune în faţa elevilor probleme, dacă vor fi solicitaţi să găsească mijloace de a le rezolva, dacă le vom conduce cu tact gândirea spre a elimina succesiv erorile şi a ajunge la adevăr, valoarea operaţională a cunoştinţelor dobândite va fi mai mare. Experienţa didactică dovedeşte că uitarea termenilor ştiinţifici, denaturarea lor şi confuziile frânează şi gândirea independentă, dându-i un conţinut vag şi confuz. Acestea îngreunează şi înţelegerea textelor cu conţinut ştiinţific, coboară nivelul înţelegerii sau o face imposibilă. De aceea, nu trebuie să rămână pasivi faţă de lipsurile care se strecoară într-un fel sau altul în însuşirea noţiunilor cu conţinut ştiinţific, deoarece acestea influenţează negativ şi gândirea şi acţiunea elevilor[3].

Toate aceste aspecte m-au pus în situaţia ca, de-a lungul mai multor ani de experienţă didactică să reflectez cu toată atenţia asupra metodologiei formării noţiunilor ştiinţifice în domeniul predării-învăţării cunoştinţelor despre mediul înconjurător, la nivelul de înţelegere al şcolarului din învăţământul primar.

Bibliografie:

1. Alecu, S. – „Metodologia cercetării educaţionale”, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi – 2005;

2. Barna, A. - „Îndrumar metodic pentru practica pedagogică”, Editura Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos” Galaţi – 2004;

3. Nicola, I. – „Tratat de pedagogie şcolară”, Editura Didactică şi Pedagogică   Bucureşti – 1996;

4. Oprea C.L .- Strategii didactice interactive,  Editura Didactiă și Pedagogică, București,



[1]Cristea  S., Dictionar de pedagogie, Editura Litera. Litera International, Chisinau-Bucuresti, 2000,  pag. 112-113.

 

[2] Neacșu I., Instruire şi învăţare, Editura Didactica ­i Pedagogică, Bucureşti, 1999, pag. 18;

[3] Nicola I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996, pag. 12.

mereu sănătoşi. – Bucureşti, 1994.


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Cresterea gradului de adaptabilitate sco…

CREȘTEREA GRADULUI DE ADAPTABILITATE ȘCOLARĂ A ELEVILOR CU DIZABILITĂȚI COGNITIVE PRIN TERAPIE MODULARĂ Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată,...

Read more

Inspectia scolara generala a unitatilor …

CAPITOLUL II  Inspectia unitatilor de invatamant preuniversitar    SECTIUNEA a 4-a Inspectia scolara generala a unitatilor de invatamant preuniversitar: activitatea de postinspectie   Art. 33. -     In urma derularii activitatilor de inspectie, vor fi...

Read more

Romanul Maitreyi o initiere in labirintu…

ROMANUL MAITREYI – O INIŢIERE ÎN LABIRINTUL IUBIRII Profesor Marincaș Marinela Adriana, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” Rezumat Mircea Eliade se abandonează unei instinctive şi patetice simplităţii în crearea mitului...

Read more

Ideea de critica literara in viziunea lu…

IDEEA DE CRITICĂ LITERARĂ ÎN VIZIUNEA LUI JEAN STAROBINSKI     Prof. Apostol Iuliana – Andreea Şcoala cu clasele I-VIII „Dimitrie Pompeiu”, Broscăuţi           În acest articol voi prezenta concepţia unuia dintre membrii Şcolii de la...

Read more

Proiect de parteneriat scoala familie

PROIECT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ-FAMILIE Înv. Dana Gligor Școala Gimnazială Câmpeni Am realizat acest parteneriat pentru a consolida relația cu familiile elevilor și a-i...

Read more

Muzica in orele de engleza

MUZICA ÎN ORELE DE LIMBĂ ENGLEZĂ                                                    Prof. Raluca Bârsan Lic. Ped. ”Regele Ferdinand” Sighetu Marmaţiei   Muzica în predarea limbii engleze la clasele primare se dovedeşte a fi nu doar un mod...

Read more

Creativitatea dimensiune psihologica a p…

CREATIVITATEA – DIMENSIUNE PSIHOLOGICĂ A PERSONALITĂŢII UMANE Prof. ȋnv. Primar Stavăr – Oprişan Mihaela- Alexandra Şcoala Gimnazială “Anghel Saligny” Focşani, Vrancea Creativitatea a...

Read more

Dezvoltarea creativitatii prin activitat…

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII PRIN ACTIVITĂŢILE INTEGRATE Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Cîmpeni Predarea integrată a cunoştinţelor este considerată o metoda, o strategie modernă,...

Read more