Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Strategii de prevenire si inlaturare a esecului scolar in invatamantul gimnazial studiu
Marţi, 08 Februarie 2011 08:30

STUDIU PRIVIND „STRATEGII DE PREVENIRE ŞI ÎNLĂTURARE A EŞECULUI ŞCOLAR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL”


Prof. Antohe Florin Mihai

Şcoala Nichita Stănescu Galaţi


Prezentul studiu reprezintă un proiect de cercetare pedagogică a strategiilor care pot preveni şi înlătura eşecul şcolar din învăţământul gimnazial, care are urmări destul de grave ce pot duce până la abandon şcolar. Abandonul şcolar reprezintă în momentul actual o ameninţare destul de serioasă la adresa instituţiilor de învăţământ. Cercetarea de faţă s-a desfăşurat cu ajutorul a 25 de cadre didactice, 50 de elevi şi 50 de părinţi, încercând astfel prin chestionare să observăm atitudinea fiecărui pion implicat în educaţie referitoare la eşecul şcolar tot mai frecvent în ultima perioadă.

Titlul proiectului

Strategii de prevenire şi înlăturare a eşecului şcolar în învăţământul gimanzial.

1. Motivaţia alegerii temei

Am ales această tema deoarece eşecul şcolar reprezintă un fenomen actual cu care se confruntă învăţământul şi care ia amploare pe zi ce trece. În acelaşi timp orice profesor se loveşte inevitabil de acest fenomen în munca de zi cu zi şi de aceea consider că orice cadru didactic trebuie să fie preocupat de cercetarea cauzelor care determină eşecul şcolar şi să aibă mereu la îndemână un set de măsuri pentru a preveni pe cât se poate sau pentru a rezolva situaţiile de eşec şcolar.

2. Scopul proiectului

Principalul scop al proiectului de faţă este acela de a preveni şi a reduce cazurile de eşec şcolar care  de multe ori au o finalitate negativă şi anume abandonul şcolar.

3. Descrierea problemei

Acum mai bine de două sute de ani, J.J. Rousseau (1712-1779) adresa educatorilor un apel şi un avertisment devenit celebru: “Educatori, învăţaţi să vă cunoaşteţi copiii !”. Marele pedagog francez semnala o carenţă majoră a educaţiei – ignorarea copilului, a aspiraţiilor, a intereselor şi posibilităţilor sale.

Tema stării de tensiune psihică care are ca efect eşecul şcolar al elevilor urmăreşte să invite factorii angajaţi în actul educativ – părinţi, profesori, conducerea învăţământului, alte autorităţi – la reflecţie şi luare de atitudine. Aşa cum este şi firesc, rezultatele anchetelor recent efectuate privind eşecul şcolar, reflectă etapa istorică pe care o străbatem, cu particularităţiile ei specifice de ordin social şi economic, cu câştigurile şi neajunsurile inerente, care şi-au pus amprenta pe problemele cu care se confruntă elevii.

Insuccesul şcolar (rămânerea în urmă la învăţătură, eşec şcolar) constă în neîndeplinirea de către elevi a cerinţelor obligatorii din programe, fiind efectul discrepanţei dintre exigenţe, posibilităţi şi rezultate.

Spre exemplu, noi constatăm efectul, faptul că un elev are dificultăţi la matematică, dar nivelul şi cauzele acestora nu le putem identifica uşor. Respectiv nu este suficient să afirmăm sau să constatăm aceasta şi să observăm spre exemplu (dacă în cazul respectiv este astfel), că acestea sunt cauzate de faptul că elevul nu poate aduna fracţii cu numitori diferiţi (dacă era vorba de un capitol anterior rezolvării unor probleme cu fracţii). La fel, se exemplifică faptul că nu este suficient să spunem că un elev nu cunoaşte un anumit capitol al fizicii, ci aceasta se constată şi sub aspectul operaţional, anume, că “nu ştie să alcătuiască un circuit electric în serie care să funcţioneze corect” (după C. Hârnăveanu în A. Cosmovici şi L. Iacob, Ed. Polirom, 1998, p. 89), respectiv că, aspectele aplicative, operaţionale, nu le poate observa şi realiza datorită insuficienţelor în privinţa cunoştinţelor teoretice.

Aşadar, ne putem concentra sub aspectul diagnosticului psihic asupra a două feluri de probleme:

- cele care duc la eşecuri la învăţătură; (nu înseamnă că nu mai sunt şi alte probleme; dar pe baza cunoaşterii lor – cel puţin în acest caz – putem lua măsuri atât curative cât şi preventive privind eşecurile la învăţătură);

- cele care ne pot aduce în situaţia în situaţia să putem lua măsuri în cunoştinţă de cauză spre a consolida şi extinde sfera succeselor şcolare.

Asfel:

- în diagnosticarea cauzelor eşecurilor la învăţătură pornim de la o ipoteză mai generală şi anume aceea că orice elev, pentru a avea rezultate normale sau pentru a avea succese trebuie mai întâi să dobândească comportamente, obişnuinţe de a învăţa şi în orice caz, cele care sunt deja necesare ca prealabile pentru îndeplinirea sarcinii date care este în prezent sau urmează să fie rezolvată (se poate constata că dacă nu cunoaşte şi nu are deja deprinderile de rezolvare a anumitor sarcini care precedau problema respectivă, nu are cum să o rezolve pe aceasta, mai ales în domenii ale ştiinţelor naturii – fizică, chimie, ş.a. – sau matematică unde universul de cunoştinţe sunt prezentate într-o asemenea desfăşurare, încât au o mare interdependenţă; respectiv cele care urmează, fac obligatorie trimitere şi înţelegere a celor anterioare; ca urmare: din punctul de vedere psihologic începutul cercetării este să descoperim dacă elevul poate îndeplini fiecare dintre sarcinile prealabile care alcătuiesc o unitate, o progresie înspre rezolvarea sarcinii de învăţare actuală.

4. Ipotezele cercetării

a. Dacă elevii au o relaţie defectuoasă cu membrii familiei, atunci aceşti elevi prezintă risc de eşec şcolar;

b. Dacă profesorul care predă are o atitudine nepotrivită şi un stil de predare rigid, greu de perceput şi de înţeles, atunci apariţia riscului de eşec şcolar mai mare.

c. Dacă elevii au o viaţă anostă, fără prieteni şi persoane la care să apeleze în cazul confruntării cu probleme atunci riscurile apariţiei unui eşec şcolar este mai mare.

Obiectivele cercetării

· Cunoaşterea opiniilor părinţilor privind educaţia copilului în familie şi şcoală.

· Cunoaşterea opiniilor elevilor faţă de propria lor activitate.

· Cunoaşterea opiniilor profesorilor privind cauzele eşecului şcolar.

· Urmărirea concordanţei dintre opiniile formulate de părinţi, elevi şi profesori privind activitatea şcolară, respectiv eşecul şcolar.

· Determinarea cauzelor obiective şi subiective ale eşecului şcolar atât în ciclul gimnazial cât şi în cel primar.

· Elaborarea, pe baza concluziilor obţinute, a unui program concret pentru prevenirea şi diminuarea eşecului şcolar la nivelul şcolii.

Eşantionul cercetării

  • 25 de cadre didactice
  • 50 de elevi
  • 50 de părinţi

Metodologia cercetării

Metodologia cercetării s-a centrat pe metoda anchetei bazate pe chestionar.

Planul de cercetare

Pentru realizarea cercetării am realizat trei chestionare ,câte unul pentru fiecare pion reprezentativ implicat în procesul instructiv- educativ: unul pentru profesori, unul pentru elevi şi unul pentru pentru părinţi. Chestionarul adresat profesorilor este format din 19 întrebări, cel adresat părinţilor are 11 întrebari, iar elevii trebuie să răspundă la 10 întrebări.

Voi prezenta în continuare cele 3 chestionare concepute:

A. Chestionar pentru profesori:

Pentru a ajunge la reuşita şcolară, elevul trebuie să beneficieze de o şcoală, ea însăşi reuşită ca instituţie educativă, iar aceasta, la rândul ei , nu poate fi decât produsul unei reforme reuşite.

Pentru a ne ajuta în activitatea noastră de cercetare a cauzelor nereuşitei şcolare, vă rugăm să răspundeţi cu toată sinceritatea la următoarele întrebări:

1. Care este motivaţia asumării rolului de dascăl pe care îl aveţi?

2. Ce numiţi dumneavoastră „insucces şcolar?

3. Care sunt, după părerea dumneavoastră, cauzele insuccesului şcolar?

4. În ce măsură motivaţia pentru anumite obiecte corespunde capacităţii elevului?

5. Cum vă explicaţi faptul că, deşi inteligenţi, există elevi care nu învaţă bine?

6. Ce raporturi sunt între dumneavoastră şi elevii dumneavoastră?

7. Aţi observat în clasa dumneavoastră stări afective de anxietate? Care este cauza lor?

8. Ce discutaţi cu profesorii care predau la clasa dumneavoastră?

9. De ce trebuie să existe în şcoală o unitate de acţiune şi de voinţă a tuturor cadrelor didactice la toate clasele şi asupra tuturor elevilor?

10. Apreciaţi cu obiectivitate elevii? Care sunt efectele sub / supra aprecierii elevilor?

11. Cum procedaţi când un elev este nemulţumit de nota acordată?

12. Ce înseamnă pentru dumneavoastră un elev „leneş”?

13. Ce dificultăţi întâmpină elevii în pregătirea temelor pentru acasă la disciplina dumneavoastră?

14. Care sunt mijloacele de stimulare sau de pedepsire pe care le utilizaţi şi ce efecte au asupra elevilor?

15. Cunoaşteţi vreo deficienţă „didactogenă” a elevilor?

16. Doi-trei elevi v-au oferit flori. De ce au făcut-o fiecare?

17. Ce v-a impresionat mai mult în vizitele pe care le-aţi făcut la domiciliul elevilor?

18. Ce credeţi despre eficienţa consultaţiilor pedagogice acordate părinţilor?

19. Ce soluţii puteţi denumi pentru preîntâmpinarea şi / sau diminuarea insuccesului şcolar?

B. Chestionar pentru părinţi

1. Ce părere aveţi despre expresia „Învăţăm pentru viaţă, nu pentru şcoală!” (Seneca)?

2. Cine se ocupă mai mult în familia dumneavoastră de controlul copiilor şi cum?

3. Ce raporturi există între dumneavoastră şi copii?

4. Aveţi obiceiul să discutaţi în familie despre educaţia copilului?

5. Ce climat domină în familia dumneavoastră?

6. De ce condiţii materiale dispune familia dumneavoastră?

7. Copilul îşi face lecţiile cu interes sau are nevoie să fie stimulat?

8. La ce obiect învaţă mai uşor copilul dumneavoastră şi la care întâmpină dificultăţi mai mari? Cum explicaţi?

9. Cum apreciaţi starea sănătăţii copilului dumneavoastră?

10. Care sunt ocupaţiile preferate ale copilului dumneavoastră?

11. Cât de des luaţi legătura cu dirigintele / învăţătorul?

C. Chestionar pentru elevi

1. Ce părere ai de proverbul „Ai carte, ai parte”?

2. Ce atitudine manifestă familia faţă de activitatea ta şcolară?

3. Există înţelegere în familia ta?

4. Cum te împaci cu fraţii tăi?

5. Ce înseamnă pentru tine succesul sau insuccesul şcolar?

6. Ce obiecte de învăţământ îţi plac mai mult?

7. Ce te împiedică să progresezi la învăţătură?

8. Te supără o observaţie, chiar dacă este justă?

9. Ce activităţi te atrag mai mult în şcoală, acasă, în timpul liber?

10. Te preocupă problema idealului în viaţă?

PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

a) asupra chestionarului adresat elevilor

Chestionarul a avut drept scop evidenţierea factorilor determinanţi ai eşecului şcolar pe un eşantion de 50 de elevi. Cea mai mare parte din aceşti elevi sunt conştienţi de necesitatea pregătirii şcolare.

Un număr de întrebări a vizat dezvăluirea condiţiilor socio-familiale ale elevilor. Răspunsurile au relevat, în cea mai mare parte, o atitudine corectă a familiei faţă de activitatea şcolară, existenţa unor relaţii de bună colaborare cu actul educaţional şi de relaţii normale între fraţi.

Un alt grup de întrebări a urmărit să reliefeze factorii pedagogici şi cei psihologici ai eşecului şcolar. În determinarea preferinţelor, opţiunilor elevilor, un rol hotărâtor îl au factorii pedagogici. Un lucru deosebit de semnificativ este faptul că elevii înscriu pe lista preferinţelor chiar şi acele obiecte la care, de regulă, obţin note mai puţin bune. Eliminând unele opţiuni subiective, se desprind chiar o serie de cauze ale eşecului şcolar.

Analiza de ansamblu a cauzelor eşecului şcolar situează pe primul plan factorii pedagogici (în proporţie de 50% - nu înţeleg explicaţiile profesorului, nu le place să înveţe), urmaţi de cei psihologici (în proporţie de 35% - posibilităţi intelectuale limitate, nu au voinţă) şi socio-familiali ( în proporţie de 15% - se joacă prea mult, urmăresc multe emisiuni TV etc.)–Figurile 1, 2, 3.

Fig 1/ Fig.2

Număr de elevi

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

50

25

18

7

Fig.3

Din toate cele arătate se desprinde o concluzie şi anume: este nevoie, în primul rând, de o cunoaştere cât mai reală a situaţiilor din familiile de unde provin elevii. De asemenea, este nevoie ca şcoala, prin toate potenţele sale educative, să găsească din timp cauzele care pot conduce la eşec şcolar pentru unii dintre elevii ei.

b) asupra chestionarelor adresate părinţilor

Chestionarul adresat părinţilor ai căror copii înregistrează o situaţie de eşec şcolar evidenţiază în bună parte cauzele acestuia. O bună parte din părinţi nu realizează semnificaţia şcolii pentru viitorul copilului. Astfel, 35% pun în prim plan factorii pedagogici, 20% factorii psihologici, 45% factorii socio-familiali.

În alte familii există un climat social favorabil, raporturi normale cu copiii, de preocupare pentru îndrumarea şi controlul acestora. Cea mai mare parte a familiilor au o situaţie materială bună, ceea ce contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Părinţii sunt interesaţi de situaţia şcolară a copiilor şi sunt interesaţi de viitorul lor, discută frecvent cu diriginţii şi cu ceilalţi profesori.

Aceşti părinţi chestionaţi nu întâmpină greutăţi pe plan educativ iar puţinii care o fac trebuie să li se acorde o educaţie atentă şi să fie antrenaţi mai mult în viaţa şcolară (Figurile 4, 5, 6 ).

Fig 4./Fig 5.

Numărul părinţilor

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

50

18

10

22

Fig 6

c) asupra chestionarelor adresate profesorilor

În realizarea chestionarelor au fost antrenaţi un număr de 25 profesori ai şcolii. În chestionar au fost formulate un număr de 19 de întrebări care au încercat să descopere factorii determinanţi ai reuşitei şcolare şi soluţii concrete privind preîntâmpinarea şi / sau diminuarea insuccesului şcolar.

Motivaţia afectivă a asumării rolului de dascăl s-a dovedit a fi majoritară. Din cele patru coordonate ale insuccesului şcolar, atenţia profesorilor se centrează asupra rămânerii în urmă la învăţătură, acordând mai mică atenţie sau ignorând celelalte (abandonul şcolar).

Răspunsurile la câteva întrebări au reliefat faptul că, pe primul loc al cauzelor insucesului şcolar se situează factori pedagogici (în proporţie de 40%) şi nu cei socio-familiali (în proporţie de 29%) sau cei psihologici ( în proporţie de 31%). Următoarele răspunsuri au dezvăluit nereuşitele factorilor pedagogici precum şi relaţia factori pedagogici – factori socio-familiali. Astfel, raportul profesor – elev este caracterizat de afectivitate în mică măsură; mai puţin de jumătate din cei chestionaţi consideră că nu este necesară unitatea colectivului de cadre didactice; o bună parte nu cunosc date despre activitatea extraşcolară şi etrafamilială a elevului; mulţi profesori numesc „soluţii” pentru preîntâmpinarea eşecului şcolar, activităţi care fac parte din apanajul muncii didactice de zi cu zi (Figurile 7,8,9).


Fig 7.

Fig 8

Număr de profesori

Factori pedagogici

Factori psihologici

Factori socio - familiali

25

10

8

7

Fig 9

Este îmbucurător faptul că profesorii nu remarcă stări de anxietate la elev decât în cazuri rare (cauze familiale), că ei cunosc efectele dăunătoare ale unei aprecieri denaturate, că folosesc mijloace de stimulare a elevilor şi de disciplinare a clasei, că cea mai mare parte consideră că unitatea colectivului este cheia succesului şcolar, că ei cunosc condiţiile socio-familiale şi de habitat interior, că ei consideră binevenite consultaţiile pedagogice acordate părinţilor.

Au fost formulate mai multe propuneri privind preîntâmpinarea şi / sau diminuare insuccesului şcolar, dintre care semnalăm: supravegherea atentă a elevului pentru depistarea precoce a condiţiilor nefavorabile de climat familial sau de grup, metode moderne de predare, prezenţa în şcoală a consilierului, creşterea eficienţei acţiunilor de orientare şcolară şi profesională, interdisciplinaritate etc.

Rezultate anticipate:

- reducerea cu un procent semnificativ (50%) a cazurilor de eşec şcolar în rândul elevilor;

- îmbunătăţirea procentului de promovabilitate al elevilor

- scăderea numărului elevilor cu abandon şcolar şi a celor neşcolarizaţi din diverse situaţii

- îmbunatăţirea relaţiei profesor-elev-părinte cu scopul declarat de a scădea numărul elevilor cu eşec şcolar.

PROGRAM DE INTERVENŢIE

Activitatea de preîntâmpinare a eşecului şcolar este extrem de complexă. În realizarea ei este necesară o coordonare eficientă a tuturor factorilor educaţionali în care, desigur, şcoala şi familia deţin prioritatea. Şi, pentru ca şcoala să-şi îndeplinească menirea ei, trebuie să fie slujită de oameni nu numai cu o temeinică pregătire ştiinţifică şi psiho-pedagogică, ci şi dornici să aplice în practică cunoştinţele profesionale. În acest scop se propune:

Pentru elevi:

Obiective:

Creşterea încrederii în sine a copilului prin îmbunătăţirea imaginii de sine;

Stimularea motivaţiei copilului pentru învăţare.

Acţiuni

Întâlniri între elevi de clase, niveluri diferite în vederea împărtăşirii din experienţa privind modalităţile şi condiţiile de învăţare în familie (trimestrial);

Realizarea unui program de consultanţă cu elevii ce dovedesc lacune în cunoaştere (săptămânal);

Dezbateri pe tema „Succesul şcolar asigură reuşita în viaţă?” (trimestrial).

Pentru părinţi:

Obiective:

Sensibilizarea familiei în privinţa relaţiei cu şcoala;

Ridicarea standardului de civism al familiei din circumscripţia şcolară.

Acţiuni:

Iniţierea unui curs de educaţie a părinţilor cu copii-problemă (trimestrial);

Oferirea unui plus de competenţă psiho-pedagogică prin consiliere permanentă în cadrul Cabinetului interşcolar de asistenţă psiho-pedagogică (permanent);

Întâlniri cu medici şi psihiatri pe tema: „Modificări fizice şi psihice în viaţa copilului” (trimestrial);

Dezbateri în colectivele de părinţi pe clase cu tema „Familia – o instituţie cu rol fundamental în viaţa copilului”.

Pentru profesori:

Obiective:

Cunoaşterea psiho-comportamentală a preadolescentului;

Acţiuni:

Modalităţi de cunoaştere psiho-pedagogică a puberului.

Schimb de experienţă între cadrele didactice pe tema „Empatia şi relaţia profesor – elev”;

Dezbateri pe marginea cercetării privind cauzele favorizante ale eşecului şcolar;

Intensificarea vizitelor la domiciliul elevilor.


Bibliografie:

1. Bocoş, M., (2003), Teoria şi practica cercetării pedagogice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

2. Ionescu, M., Bocoş, M., (2001), Cercetarea pedagogică şi inovaţia în învăţământ, în "Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

3. Radu, I., Ionescu, M., (1987), Cercetarea pedagogică – moment al perfecţionării şi creativităţii, în "Experienţă didactică şi creativitate", autori I. Radu, M. Ionescu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.


Ultima actualizare în Marţi, 08 Februarie 2011 09:00
 

Comentarii 

 
0 # iulian 07-02-2012 19:42
Imi poti spune la ce ai folosit acest proiect???? k am si eu nevoie de el pt nivelul II la psihopedagogie si vroiam sa stiu dak tot pt acest scop e realizat. ast raspuns multumesc.
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 
 
0 # Ghita Alexandra 14-04-2012 17:32
buna, eu caut ceva despre abandonul scolar in randul romilor pentru disertatie. Ai gasit ceva date? Multumesc
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 
 
0 # ana 25-03-2012 16:44
nu e chiar ceea ce caut
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 
 
-1 # adelinaciorica 30-04-2012 07:18
proiect de cercetare
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Promovarea educatiei de calitate pentru …

PROMOVAREA EDUCAŢIEI DE CALITATE PENTRU ELEVII APARŢINÂND GRUPURILOR DIN MEDII DEZAVANTAJATE/SUPUSE EXCLUZIUNII   Prof. Chiru Adelina Şcoala Gimnazială ,,Înv. Clemenţa Beşchea” Căpăţîneşti, judeţul Buzău Dificultăţile de învăţare apar frecvent în...

Read more

Educatia morala

EDUCATIA MORALA     Importanta conceptelor de morala si educatie morala Nu este posibila formarea personalitatii fara a tine seama de aspectul care ar trebui sa domine intreaga noastra viata sufleteasca: aspectul moral. Specificul...

Read more

Profil de personalitate al elevului crea…

PROFIL DE PERSONALITATE AL ELEVULUI CREATIV     Profesor Maria Ritivoi Colegiul Economic “Emanuil Gojdu”  Hunedoara   Lucrarea prezintă  un profil de personalitate al elevului de liceu, care învaţă discipline economice.   Ansamblul tuturor trăsăturilor de personalitate...

Read more

Conceptul de management educational

CONCEPTUL DE MANAGEMENT EDUCAȚIONAL Prof. înv. primar Iliescu George-Lucian Şcoala Gimnazială Nr. 1 Corbeni-Structura Oeştii-Pământeni „Managementul educațional este știința și arta de a pregăti resursele...

Read more

Prevenirea ridurilor

Prevenirea ridurilor In societatea moderna de astazi se acorda o importanta sporita modului in care aratam. Si femeile, si barbatii sunt din ce in ce mai interesati sa-si pastreze supletea si...

Read more

Metodologie privind promovarea a 2 ani d…

Metodologia privind promovarea a 2 ani de studii intr-un an scolar reglementeaza accelerarea promovarii elevilor din invatamantul preuniversitar, forma de invatamant cu frecventa, capabili de performante scolare exceptionale.  

Read more

Studiu stiintific privind stabilizarea s…

Studiu stiintific privind stabilizarea si limpezirea vinurilor cu bentonita

STUDIU ŞTIINŢIFIC PRIVIND STABILIZAREA ŞI LIMPEZIREA VINURILOR CU BENTONITĂ Profesor Ciobanu Ileana Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, Dolj Rezumat Bentonizarea, ca orice tratament, trebuie să corespundă scopului pentru...

Read more

evanghelia mitul christic si literatura

EVANGHELIA, MITUL CHRISTIC ŞI LITERATURA     Prof. drd., Mihaela Opre Grupul Şcolar "Voievodul Gelu", Zalău     I. Istorie vs. mit şi poetica romanelor secolului XX I.1. Evangheliile: mit sau antimit?             Relaţia dintre istoria sfântă conţinută...

Read more