Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Spune NU drogurilor - clasificare droguri
Duminică, 25 Aprilie 2010 20:41

Clasificare droguri

În literatura de specialitate şi în practică există numeroase clasificări ale drogurilor, având la bază diferite criterii, cele mai cunoscute fiind: după efectul produs asupra sistemului nervos central - SNC, după originea lor, după regimul juridic al substanţelor sau după dependenţa generată.

 

 

A. Clasificarea drogurilor în funcţie de efectul asupra SNC, se consideră în general cea mai adecvată fiind cea utilizată în practică de organismele ONU, preliată şi de Organizaţia Internaţională de Poliţie Criminală – Interpol.

În conformitate cu acest criteriu, drogurile se clasifică astfel:

1. substanţe stimulente sau psihoanaleptice;

2. substanţe depresoare sau psiholeptice;

3. substanţe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice.

 

1. Stimulentele sunt substanţe care accelerează activitatea SNC. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele şi psihostimulenţii. Acestea se subclasifică în:

stimulente ale veghii – amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate acestea întreţin starea de veghe, cresc activitatea mintală şi crează o senzaţie de bine.

stimulente ale umorii – substanţe ce îndepărtează starea depresivă.

 

2. Depresoarele

sunt substanţe care încetinesc activitatea SNC în general ele având efecte analgezice şi sedative. Principalele substanţe ce fac parte din această categorie sunt: opiul şi derivaţii săi (morfina şi heroina), medicamente pe bază de opiu sau derivaţi ai acestuia, morfinice de sinteză, barbiturice, tranchilizante şi hipnoticele.

 

 

3. Halucinogenele sunt substanţe care perturbă activitatea SNC şi provoacă alterări ale percepţiei, temporale şi spaţiale. În fapt ele „deformează senzaţiile şi percepţiile celui care le utilizează”. În această categorie sunt cuprinse: cannabisul, LSD 25, mescalina şi altele.

 

 

B.  Clasificarea drogurilor în funcţie de originea produsului:

1. droguri naturale;

2. droguri de semisinteză;

3. droguri de sinteză (sintetice).

 

1. Drogurile naturale sunt cele obţinute direct din plante sau arbuşti: opiul şi opiaceele, cannabisul şi răşina acestuia, khat-ul, frunzele de coca şi derivaţii săi şi alte plante cu principii halucinogene.

 

2. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanţă naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD).

 

3. Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD 25, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanţe psihotrope obţinute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluşi şi „solvenţii volatili şi alte produse cu proprietăţi asemănătoare drogurilor”. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradiţională, fiind totodată larg răspândite şi uşor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependenţă psihică şi uneori fizică producând totodată şi fenomenul de toleranţă.

 

 

C. În funcţie de regimul juridic al substanţelor acestea se împart în două categorii:

1. substanţe a căror fabricare şi administrare sunt supuse controlului (morfina, barbituricele) – sunt folosite în tratamente medicale.

2. substanţe total interzise (LSD, heroină, ecstasy, cocaină).

 


D. În funcţie de dependenţa generată (clasificare de ordin medical), drogurile se împart în trei categorii:

1. droguri ce creează dependenţă fizică;

2. droguri ce creează dependenţă psihică;

3. droguri ce creează dependenţă mixtă – din această ultimă categorie fac parte cele mai multe stupefiante.

 

 

E.  Clasificarea statuată în dreptul internaţional

Una dintre principalele clasificări este aceea statuată în dreptul internaţional conform căreia în funcţie de plasarea pe unul dintre cele două tablouri ale Convenţiei unice privind stupefiantele din anul 1961 şi respectiv patru tablouri din Convenţia privind substanţele psihotrope din anul 1971, drogurile se împart în stupefiante şi substanţe psihotrope.

Potrivit art. 1 lit. q şi r din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit şi a abuzului cu stupefiante şi substanţe psihotrope, semnată la Viena în 1988, această clasificare arbitrară este menţinută şi chiar întărită.

Pierre Deniker realizează o clasificare generală a psihotropelor în cadrul căreia grupele chimice sunt repartizate, pe tipuri de acţiune, astfel:

1. psiholeptice  -  hipnotice;

- tranchilizante şi sedative;

- nemoleptice;

- regulatoarele umorului.

2. psihoanaleptice - stimulentele stării de veghe;

- antidepresoare stimulente ale umorului;

- alte stimulente (drogurile cafeinice, cafea, ceai, cola, maté, guarana, khat, tutun, camfor, etc).

3. psihodisleptice  - halucinogene şi onirogene (mescalina)

- stupefiantele (cocaina, heroina)

- alcoolul şi derivaţii săi


 

F. În funcţie de modul de administrare (de consum) drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra şi sub forma de supozitoare.


Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Miercuri, 26 Ianuarie 2011 16:07
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Studiu privind nevoile de educatie ale e…

            STUDIU – PRIVIND NEVOILE DE EDUCAŢIE ALE ELEVILOR PENTRU A PREVENI SITUAŢIILE DE EŞEC ŞCOLAR   Blejan Maria Liliana, Profesor Psiholog Liceul de Arte Plastice “Hans Mattis Teutsch” Braşov   Studiul urmăreşte investigarea şi...

Read more

Dezvoltarea creativitatii elevilor din c…

DEZVOLTAREA CREATIVITĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRIN COMPUNEREA ŞCOLARĂ   Înv. Marc Aurica Școala Gimnazială Câmpeni   Exprimarea corectă, orală şi scrisă, reprezintă un obiectiv important al procesului de învăţământ în ciclul primar, constituind...

Read more

PROIECTAREA DIDACTICA

PROIECTAREA DIDACTICÃ – O ACŢIUNE CONTINUÃ ŞI UNITARÃ   Prof. Musat Liliana Liceul Teoretic Nicolae Cartojan Giurgiu     Motto: „Socrate spunea cã acei care stiu ce este fiecare lucru sunt în stare sã explice si...

Read more

Educatia incluziva

 EDUCAŢIA INCLUZIVĂ   Institutor Herczeg Monica, Şcoala cu clasele I-VIII Dudeştii Noi        Motto: "Toţi trăim sub acelaşi cer dar nu toţi avem acelaşi orizont."                                                                                              Konrad Adenauer        Excluderea copiilor, tinerilor şi adulţilor de...

Read more

Planificare model pentru geografie gimna…

Planificare model pentru geografie gimnaziu   Incepand cu anul scolar 2011-2012, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului a oferit pentru prima data tuturor cadrelor didactice modele de planificari calendaristice. Iata model de...

Read more

Evaluare Nationala 2016

Evaluare Nationala 2016 Vezi Ordinul nr. 5081/2015 din 31 august 2015 privind organizarea si desfasurarea evaluarii nationale pentru absolventii clasei a VIII-a in anul scolar 2015-2016.

Read more

Managementul educational si familia

MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL ȘI FAMILIA Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu” Buzău Școala este instituția organizată de societate pentru instruire și educare, care contribuie astfel prin influențele sale specifice,...

Read more

PREDAREA INTEGRATA LA CLASELE I-IV

PREDAREA INTEGRATÃ LA CLASELE I-IV   Inst. Nicolau Mariana Şcoala cu Clasele I-VIII Gherãesti, jud. Neamt     Problemele concrete de viatã, ce trebuie rezolvate zi de zi, au un caracter integrat si nu pot...

Read more