Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Retard de limbaj_dislalie, tahilalie
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

RETARD DE LIMBAJ

- DISLALIE. TAHILALIE -

Studiu de caz

 

Institutor: Anton Simona Marinela

şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Nume subiect: Emilian

Vârstã: 6 ani si 5 luni

Clasa I

Nevoia specialã:

  • Retard de limbaj – dislalie; tahilalie

 

I. Definirea problemei:

 

Modul de manifestare a subiectului în viata cotidianã:

  • Este un copil prietenos, sociabil. Prezintã interes pentru activitãti în aer liber. Îi plac diferite jocuri sportive, drumetiile.
  • Energic, sensibilitate bine camuflatã.
  • Calitãti de lider.

 

Date despre mediul familial

  • Copil provenit dintr-o familie defavorizatã, cu pãrinti alcoolici si iresponsabili social. Este cel mai mic dintre cei cinci frati.
  • De la vârsta de un an si cinci luni, în urma anchetei sociale, este dat în plasament într-o familie de ocrotire.

Familia de ocrotire:

Mama Ioana – 34 de ani – asistent maternal

Tatãl Andrei – 38 de ani – tâmplar liber profesionist

Sora Diana – 11 ani – elevã

Familie cu o situatie materialã decentã, viatã armonioasã, se respectã unii pe altii, preocupati de educatia copiilor. Sunt cãsãtoriti de 14 ani. Le acordã o atentie deosebitã, oferindu-le un climat afectiv si educational propice unei evolutii psiho-comportamentale benefice. Colaborarea cu mediul educational scolar frecventat de bãiat este bunã.

 

Date despre starea sãnãtãtii:

  • La nastere, a primit o notã foarte bunã.
  • Evolutie relativ normalã pãnã la aceastã vârstã, în ciuda faptului cã în momentul când a fost dat în grija familiei de ocrotire, Emilian prezenta urmele unui abuz psihoafectiv evident: nu pronunta decât un singur cuvânt mama, plângea pânã lesina.
  • Astm bronsic cronic ameliorabil.
  • Emilian a vorbit târziu.
  • La momentul actual, în urma unor verificãri efectuate de cãtre specialisti, copilul a fost diagnosticat cu deficientã de limbaj recuperabilã.

Date despre dezvoltarea personalitãtii:

Intelectual

  • Pãrintii ocrotitori s-au atasat de Emilian foarte repede datoritã faptului cã este un bãietel vesel, optimist, inventiv – desi nu articula cuvintele, gãsea modalitãti foarte expresive de a se exprima, de a se face înteles.
  • Are o fatã foarte mobilã, ochii mari si foarte expresivi – un mic mim.
  • Inteligentã elementarã, gândire practicã si creativã.
  • O memorie bunã, e foarte atent la ceea ce îi prezintã interes – jocuri de miscare, afective; monotonia îl plictiseste.

Afectiv

  • Conduita emotionalã normalã, în conditiile unor tare psihoafective.
  • Manifestã pasiune în activitãtile care presupun miscare, zgomot, creativitate.
  • Ceea ce nu-i prezintã interes trateazã cu indiferentã, nerãbdare, enervându-si uneori pãrintii, sora si colegii de clasã.
  • Un copil cu o sensibilitate mascatã, un adevãrat luptãtor, un supravietuitor.

Volitiv – este ambitios dacã îsi propune ceva sau dacã ceea ce are de fãcut îi place. Putin egoist.

Temperament dinamic, afectuos cu pãrintii ocrotitori, sora Diana.

Caracter – puternic, dominator, încãpãtânat, manifestã mici accese de gelozie (este posibil si datoritã faptului cã a simtit cã i se acordã anumite privilegii)

Aptitudinile intelectuale nu sunt încã bine conturate. Din acest punct de vedere, Emilian este instabil. Îi plac jocurile de constructie dar odatã descoperitã taina jocului nu mai manifestã interes – se plictiseste.

Comportament

  • Putin agresiv, orgolios, lingusitor.
  • A fost diagnosticat la 3 ani cu un sindrom hiperkinestezic recuperabil în mãsura în care superenergia îi va fi canalizatã spre activitãti atrãgãtoare, neplictisitoare.

 

II. Relatii în grup

· În general, Emilian se adapteazã usor. Are calitãti de lider. Îsi mai enerveazã colegii de joacã iscându-se unele conflicte.

· Nu are încã prieteni, dar este o fire sociabilã.

 

III. Date pedagogice

  • Evolutie promitãtoare privind asimilarea unor cunostinte, dezvoltarea unor atitudini si aptitudini.
  • Participã entuziast la activitãtile artistice organizate la scoalã.
  • Îi place sã cînte, sã recite poezii.
  • Rezolvã cu usurintã exercitii de matematicã.

 

IV. Nevoia specialã – retard de limbaj – dislalie – tahilalie

  • Familia de ocrotire nu a fost la început alarmatã de faptul cã Emilian nu vorbeste bine; posibil sã fi fost putin neglijenti în aceastã privintã.
  • Bãiatul nu poate pronunta anumite consoane corect, le substituie, se grãbeste sã spunã ceva, pentru cã are multe de exprimat. Face asocieri între obiecte si cuvintele corespunzãtoare mai greu. Probabil, o instabilitate în puterea de concentrare.

 

V. Obiective

Psihologul împreunã cu pãrintii ocrotitori a schitat urmãtoarele obiective pentru o conduitã instructionalã pozitivã:

· Identificarea clarã a nevoilor subiectului;

· Orientarea efectivã spre activitãti care sã-i facã plãcere, sã-i stârneascã interesul, curiozitatea.

· Conceperea unui program de recuperare a deficientelor de limbaj, apelând la serviciile unui logoped profesionist.

· Colaborarea cu familia de ocrotire, educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare.

 

VI. Plan de actiune

  • Terapie logopedicã în particular;
  • Consiliere a pãrintilor ocrotitori de cãtre specialistul logoped în colaborare cu învãtãtoarea pe parcursul mai multor sedinte:

 

ªedinta I

Prezentarea tipurilor de exercitii utile:

· De respiratie, de gimnasticã facialã, de gimnasticã lingualã, de pronuntie si de pronuntare coarticulatã

Explicatii:

· Exercitiile de gimnasticã facialã antreneazã musculatura mandibulei, astfel încât copiii sã poatã efectua miscãri precise de deschidere a gurii si de conturare corectã a buzelor. Se asociazã treptat exercitii de pronuntie corectã a vocalelor începând cu deschideri largi a, e, i, o, u.

· Exercitiile de gimnasticã lingualã urmãresc înlãturarea tipului de vorbire infantil prin pronuntare corectã a consoanelor s, z, s, j, t, c, g, t.

· Aceste exercitii asociate cu pronuntarea au ca scop fixarea bazei de articulare a unor perechi de consoane.

 

ªedinta a II - a

Logopedul propune tipuri de exercitii noi si face unele recomandãri – de exemplu, ritmoterapie pentru destindere (copiilor le face plãcere sã cânte si sã danseze) sau exercitii de pronuntare corectã:

Stanca stã-n castan cu Stan.

 

Aceste exercitii sunt practicate si cu subiectul, pe lângã recitãri si conversatii.


Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:20
 

Comentarii 

 
0 # Liana Vizitiu 03-04-2011 12:49
Am si eu o fetita (Alessia) care are 4 ani si care a fost diagnosticata retard in limbaj (dislalie si tahilalie). Comportamentul este acelasi cu al lui Emilian, este foarte inteligenta, face chiar anumite lucruri care sunt peste nivelul de inteligenta al unui copil de 4 ani. Este foarte prietenoasa cu copii din jur, insa atunci cand mergem in colectivitate si incepe sa vorbeasca atat de repede incat copii nu o mai inteleg, se retrage si prefera sa se joace singura sau cu copii mai mici.
Merge in colectivitate de la 1 an si 11 luni, la serbare spune poezia si cantecele destul de clar insa cand vrea sa spuna ceva pronunta atat de repede si de gresit cuvintele incat nu se mai intelege nimic.
Mergem la logoped in fiecare saptamana.
As fi vrut sa stiu daca lui Emilian i-a fost precsris vreun tratament?
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Comunicarea obstacole si solutii

COMUNICAREA, OBSTACOLE ŞI SOLUŢII   Învăţătoare Răşinariu Ionela Şcoala cu cls. I-VIII Petreşti   Educaţia se bazează pe comunicare. În fiecare oră transmitem elevilor cunoştinţe noi, le descoperim şi mai apoi le cizelăm diferite aptitudini....

Read more

Comment aider les eleves a developper un…

COMMENT AIDER LES ÉLÈVES À DÉVELOPPER UNE COMPÉTENCE COMMUNICATIVE?   Profesor: Popescu Mihaela Colegiul ,,Gheorghe Tătărescu” Rovinari   Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur le développment de la...

Read more

Metodologia de evaluare externa a calita…

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 : "Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării...

Read more

Familia factor stimulativ al potentialul…

FAMILIA - FACTOR STIMULATIV AL POTENŢIALULUI CREATIV AL COPILULUI   Cojocaru Anişoara, profesor în învăţământul primar Colegiul Naţional ,,Roman – Vodă”, Roman   Rezumat Din experienţa mea de peste treizeci de ani la catedră, pot spune...

Read more

Chestionar privind impactul utilizarii c…

Chestionar privind impactul utilizarii calculatorului si televizorului asupra conduitei adolescentilor

CHESTIONAR PRIVIND IMPACTUL UTILIZĂRII CALCULATORULUI ŞI TELEVIZORULUI ASUPRA CONDUITEI ADOLESCENŢILOR   1. Vă place să vă uitaţi la TV?       DA       NU 2. Vă place să utilizaţi computerul?       DA       NU 3. În ce măsură vă...

Read more

Creativitatea matematica

CREATIVITATEA MATEMATICĂ Prof. Stancu Magdalena Ioana Liceul Voievodul Mircea Târgovişte Unul dintre scopurile sistemului de învăţămant este să identifice persoanele creative. Perspectivele secolului nostru presupun efectuarea automatizată a acţiunilor economice...

Read more

Platoul carstic Vascau

PLATOUL CARSTIC VAȘCĂU   Prof. Mihaela Marian, Colegiul Tehnic ‘‘Constantin Brâncuși’’   Rezumat: Platoul carstic Vașcău reprezintă un areal ofertant din punct de vedere al resurselor oferite de relief, atât prin numărul mare al...

Read more

Intuitia in ciclul gimnazial

Intuitia in ciclul gimnazial

INTUIŢIA ÎN CICLUL GIMNAZIAL Andrei Roxana, profesor Grup Şcolar “Gheorghe Asachi”, Galaţi   Odată cu trecerea la gimnaziu, intuiţia evoluează către abstract, adică obiectele se pot înlocui cu desene sau scheme, materialul intuitiv venind...

Read more