Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Retard de limbaj_dislalie, tahilalie
Luni, 08 Februarie 2010 03:00

RETARD DE LIMBAJ

- DISLALIE. TAHILALIE -

Studiu de caz

 

Institutor: Anton Simona Marinela

şcoala cu clasele I-VIII nr.2 Vorniceni, Judetul Botosani

 

 

Nume subiect: Emilian

Vârstã: 6 ani si 5 luni

Clasa I

Nevoia specialã:

  • Retard de limbaj – dislalie; tahilalie

 

I. Definirea problemei:

 

Modul de manifestare a subiectului în viata cotidianã:

  • Este un copil prietenos, sociabil. Prezintã interes pentru activitãti în aer liber. Îi plac diferite jocuri sportive, drumetiile.
  • Energic, sensibilitate bine camuflatã.
  • Calitãti de lider.

 

Date despre mediul familial

  • Copil provenit dintr-o familie defavorizatã, cu pãrinti alcoolici si iresponsabili social. Este cel mai mic dintre cei cinci frati.
  • De la vârsta de un an si cinci luni, în urma anchetei sociale, este dat în plasament într-o familie de ocrotire.

Familia de ocrotire:

Mama Ioana – 34 de ani – asistent maternal

Tatãl Andrei – 38 de ani – tâmplar liber profesionist

Sora Diana – 11 ani – elevã

Familie cu o situatie materialã decentã, viatã armonioasã, se respectã unii pe altii, preocupati de educatia copiilor. Sunt cãsãtoriti de 14 ani. Le acordã o atentie deosebitã, oferindu-le un climat afectiv si educational propice unei evolutii psiho-comportamentale benefice. Colaborarea cu mediul educational scolar frecventat de bãiat este bunã.

 

Date despre starea sãnãtãtii:

  • La nastere, a primit o notã foarte bunã.
  • Evolutie relativ normalã pãnã la aceastã vârstã, în ciuda faptului cã în momentul când a fost dat în grija familiei de ocrotire, Emilian prezenta urmele unui abuz psihoafectiv evident: nu pronunta decât un singur cuvânt mama, plângea pânã lesina.
  • Astm bronsic cronic ameliorabil.
  • Emilian a vorbit târziu.
  • La momentul actual, în urma unor verificãri efectuate de cãtre specialisti, copilul a fost diagnosticat cu deficientã de limbaj recuperabilã.

Date despre dezvoltarea personalitãtii:

Intelectual

  • Pãrintii ocrotitori s-au atasat de Emilian foarte repede datoritã faptului cã este un bãietel vesel, optimist, inventiv – desi nu articula cuvintele, gãsea modalitãti foarte expresive de a se exprima, de a se face înteles.
  • Are o fatã foarte mobilã, ochii mari si foarte expresivi – un mic mim.
  • Inteligentã elementarã, gândire practicã si creativã.
  • O memorie bunã, e foarte atent la ceea ce îi prezintã interes – jocuri de miscare, afective; monotonia îl plictiseste.

Afectiv

  • Conduita emotionalã normalã, în conditiile unor tare psihoafective.
  • Manifestã pasiune în activitãtile care presupun miscare, zgomot, creativitate.
  • Ceea ce nu-i prezintã interes trateazã cu indiferentã, nerãbdare, enervându-si uneori pãrintii, sora si colegii de clasã.
  • Un copil cu o sensibilitate mascatã, un adevãrat luptãtor, un supravietuitor.

Volitiv – este ambitios dacã îsi propune ceva sau dacã ceea ce are de fãcut îi place. Putin egoist.

Temperament dinamic, afectuos cu pãrintii ocrotitori, sora Diana.

Caracter – puternic, dominator, încãpãtânat, manifestã mici accese de gelozie (este posibil si datoritã faptului cã a simtit cã i se acordã anumite privilegii)

Aptitudinile intelectuale nu sunt încã bine conturate. Din acest punct de vedere, Emilian este instabil. Îi plac jocurile de constructie dar odatã descoperitã taina jocului nu mai manifestã interes – se plictiseste.

Comportament

  • Putin agresiv, orgolios, lingusitor.
  • A fost diagnosticat la 3 ani cu un sindrom hiperkinestezic recuperabil în mãsura în care superenergia îi va fi canalizatã spre activitãti atrãgãtoare, neplictisitoare.

 

II. Relatii în grup

· În general, Emilian se adapteazã usor. Are calitãti de lider. Îsi mai enerveazã colegii de joacã iscându-se unele conflicte.

· Nu are încã prieteni, dar este o fire sociabilã.

 

III. Date pedagogice

  • Evolutie promitãtoare privind asimilarea unor cunostinte, dezvoltarea unor atitudini si aptitudini.
  • Participã entuziast la activitãtile artistice organizate la scoalã.
  • Îi place sã cînte, sã recite poezii.
  • Rezolvã cu usurintã exercitii de matematicã.

 

IV. Nevoia specialã – retard de limbaj – dislalie – tahilalie

  • Familia de ocrotire nu a fost la început alarmatã de faptul cã Emilian nu vorbeste bine; posibil sã fi fost putin neglijenti în aceastã privintã.
  • Bãiatul nu poate pronunta anumite consoane corect, le substituie, se grãbeste sã spunã ceva, pentru cã are multe de exprimat. Face asocieri între obiecte si cuvintele corespunzãtoare mai greu. Probabil, o instabilitate în puterea de concentrare.

 

V. Obiective

Psihologul împreunã cu pãrintii ocrotitori a schitat urmãtoarele obiective pentru o conduitã instructionalã pozitivã:

· Identificarea clarã a nevoilor subiectului;

· Orientarea efectivã spre activitãti care sã-i facã plãcere, sã-i stârneascã interesul, curiozitatea.

· Conceperea unui program de recuperare a deficientelor de limbaj, apelând la serviciile unui logoped profesionist.

· Colaborarea cu familia de ocrotire, educarea acestora pentru a asigura continuitatea demersurilor de recuperare.

 

VI. Plan de actiune

  • Terapie logopedicã în particular;
  • Consiliere a pãrintilor ocrotitori de cãtre specialistul logoped în colaborare cu învãtãtoarea pe parcursul mai multor sedinte:

 

ªedinta I

Prezentarea tipurilor de exercitii utile:

· De respiratie, de gimnasticã facialã, de gimnasticã lingualã, de pronuntie si de pronuntare coarticulatã

Explicatii:

· Exercitiile de gimnasticã facialã antreneazã musculatura mandibulei, astfel încât copiii sã poatã efectua miscãri precise de deschidere a gurii si de conturare corectã a buzelor. Se asociazã treptat exercitii de pronuntie corectã a vocalelor începând cu deschideri largi a, e, i, o, u.

· Exercitiile de gimnasticã lingualã urmãresc înlãturarea tipului de vorbire infantil prin pronuntare corectã a consoanelor s, z, s, j, t, c, g, t.

· Aceste exercitii asociate cu pronuntarea au ca scop fixarea bazei de articulare a unor perechi de consoane.

 

ªedinta a II - a

Logopedul propune tipuri de exercitii noi si face unele recomandãri – de exemplu, ritmoterapie pentru destindere (copiilor le face plãcere sã cânte si sã danseze) sau exercitii de pronuntare corectã:

Stanca stã-n castan cu Stan.

 

Aceste exercitii sunt practicate si cu subiectul, pe lângã recitãri si conversatii.


Ultima actualizare în Vineri, 26 Martie 2010 19:20
 

Comentarii 

 
0 # Liana Vizitiu 03-04-2011 12:49
Am si eu o fetita (Alessia) care are 4 ani si care a fost diagnosticata retard in limbaj (dislalie si tahilalie). Comportamentul este acelasi cu al lui Emilian, este foarte inteligenta, face chiar anumite lucruri care sunt peste nivelul de inteligenta al unui copil de 4 ani. Este foarte prietenoasa cu copii din jur, insa atunci cand mergem in colectivitate si incepe sa vorbeasca atat de repede incat copii nu o mai inteleg, se retrage si prefera sa se joace singura sau cu copii mai mici.
Merge in colectivitate de la 1 an si 11 luni, la serbare spune poezia si cantecele destul de clar insa cand vrea sa spuna ceva pronunta atat de repede si de gresit cuvintele incat nu se mai intelege nimic.
Mergem la logoped in fiecare saptamana.
As fi vrut sa stiu daca lui Emilian i-a fost precsris vreun tratament?
Răspunde | Răspunde cu citat | Citat
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Mediul

                                                                                              MEDIUL                  Mediul este reprezentat de totalitatea elementelor si conditiilor de viata cu care individul interactioneaza, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltarii sale, in diferite etape de evolutie. Factorii de...

Read more

Evaluarea Nationala 2014 Matematica subi…

Evaluarea Nationala 2014 Matematica subiect si barem   Vezi subiectul si baremul de corectare de la a doua proba de Evaluare Nationala pentru clasa a VIII-a, pentru anul scolar 2013-2014, respectiv Matematica.  

Read more

Comment faire la francais plus attrayant…

COMMENT FAIRE  LE  FRANÇAIS  PLUS ATTRAYANT? ETUDE SUR LE JEU EN CLASSE DE FLE   Prof. Alexie Cristina «C.T. Ion Mincu», Slatina               Sans diminuer le rôle et l importance de l’écrit dans l’apprentissage...

Read more

Rolul competentelor in contextul dezvolt…

ROLUL COMPETENŢELOR ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII STRATEGIILOR ŞI POLITICILOR COMUNITARE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI Prof. Comănescu Marghioala Colegiul Agricol ,,Dr. C. Angelescu” Buzău Intr-o societate bazată pe cunoaştere, competenţele sub formă de cunoştinţe,...

Read more

The role of self knowledge in the develo…

THE ROLE OF SELF-KNOWLEDGE IN THE DEVELOPMENT OF PERSONAL AND PROFESSIONAL LITERACY   PROFESOR JIANU CAMELIA COLEGIUL TEHNIC REŞIŢA, CARAŞ-SEVERIN                 Self-knowledge helps you develop your own potential. It helps to identify obstacles, and...

Read more

Comisii MECTS privind Legea Educatiei Na…

Atasam primele drafturi ale acestor metodologii privind legislatia secundara pentru implementarea Legii nr. 1/2011 – Legea Educatiei Nationale: 3. Regulament privind organizarea invatamantului de arta       18. Metodologie de acordare a...

Read more

Cerere de inscriere la concursul de ocup…

   ANEXA Nr. 2   la metodologie   Nr. ................/......................   Cerere de inscriere la concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate               Se certifica exactitatea datelor. Presedintele comisiei de organizare si desfasurare a concursului ......................................... (numele si prenumele) Viza...

Read more

Experienta la Montpallier

EXPERIENŢĂ LA MONTPELLIER     Prof. Burghiu Marta Cristiana, Şcoala gimnazială nr. 12, Galaţi       Cursul de formare continuă pentru profesorii de limba franceză, care a avut loc la Montpellier, în Franţa, anul trecut, în...

Read more