Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Prapastia digitala dintre generatii
Luni, 24 Ianuarie 2011 18:02

PRĂPASTIA DIGITALĂ DINTRE GENERAŢII

 

Kovács Stefania

Prof. fizică, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3, Carei

 

            Rezumat: Expresiile ”digital natives” și ”digital immigrants” apar din ce în ce mai des în studiile și articolele de specialitate, articole care se ocupă de influențele și modificările produse în gândirea și comportamentul tinerilor crescuți în lumea informației.

Există publicaţii şi studii pe tema efectelor utilizării internetului şi mijloacelor IT de către adolescenţii din ţările Europei şi din România, examinează motivele şi consecinţele utilizării de către tineri a internetului şi instrumentelor IT.

”Ce se întâmplă cu tinerii de azi?”, ”De ce nu ne mai înțelegem?”- sunt întrebări la care am putea găsi răspuns dacă studiem motivația generației IT, unele trăsături ale acestei generații, și în funcție de acestea ne alegem strategia didactică.

Cuvinte cheie: generația IT, ”digital natives”, tehnologie, educație.

 

 

”Generaţia Y”, ”generaţia-web”, sau ”generaţia IT” - sunt termeni pe care-i întâlnim din ce în ce mai des, termeni cu care este denumită generația care are aceeaşi vârstă cu word wide web, copiii, elevii noștri care s-au născut și au crescut în lumea informaţiei şi tehnologiei. Se recunosc după tonurile de apel ale telefoanelor mobile, navighează pe iPod, își fac prieteni pe internet. Cu mp3-player în buzunar, căşti pe urechi, petrec ore în şir în faţa monitorului, în afara oricăror coordonate spațio-temporale. Însă dacă avem probleme cu setarea oricărui aparat electronic, putem apela la ei.

Şi noi, ceilalţi, cei care am asimilat limbajul TIC la o vârstă mai înaintată, cei care poate mai avem dificultăţi în folosirea mouse-ului, care scoatem textele la imprimantă pentru a le citi şi corecta, noi putem aspira cel mult la statutul de ”digital emigranţi”.

Digital natives” şi ”digital immigrants” sunt expesii introduce de Mark Prensky într-un articol publicat încă în 2001 , care a stârnit senzaţie. Articolul are ca subiect o modificarea profundă, generată de apariţia şi răspândirea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei (TIC), numită de Prensky tehnologie digitală. Datorită posibilităților oferite de tehnologie această generaţie gândeşte şi prelucrează informaţiile complet diferit de predecesorii lor.

„Este amuzant cum în febra dezbaterilor recente privind declinul învăţământului din SUA ignorăm cea mai importantă dintre cauze: elevii noştri s-au schimbat radical. Elevii de azi nu mai sunt aceia pentru care a fost proiectat sistemul nostru de învăţământ.“- începe Mark Prensky in articolul “Digital Natives, Digital Immigrants[1]. În a doua parte: Digital Natives, Digital Immigrants- Part 2 : Do They Really Think Differently?” [2],  merge chiar mai departe, citând unele constatări-teorii medicale privind posibile schimbări structurale survenite în creier. Aceeaşi idee se găseşte îi in carte ” Educating the Net Generation ”de autorii Oblinger, Diana G., Oblinger, James L[3]. Pe când generaţia mai în vârstă, a ”emigranţilor digitali” învaţă, gândeşte liniar, pas-cu-pas, generaţia ”nativilor digitali” are o gândire multitasking, paralelă, prin încercări, nu citind şi documentându-se din cărţi.

”Parcă nu mai vorbim aceeaşi limbă!”, ”Nu-i mai înţeleg deloc!”- exclamaţii cunoscute. Le auzim, sau le rostim din ce în ce mai des. Două generaţii care vorbesc limbi diferite, nativi şi emigranţi digitali  - o teorie bine fundamentată, o ipoteză, sau doar o speculaţie? -putem să ne punem astfel de întrebări. Putem nega  sau putem accepta, dar, ca părinţi şi profesori responsabili, nu cred că  putem ignora aceste probleme, care, evident există.

Desigur, fenomenul este nou, nu a trecut suficient timp pentru a dispune de date şi rezultate bine fundamentate, dar există publicaţii şi studii pe această temă  care îsi propun să aducă un plus de cunoaştere în privinţa utilizării internetului şi mijloacelor IT de către adolescenţii din ţările Europei [5]  şi din România[4], examinează motivele şi consecinţele utilizării de către tineri a internetului şi instrumentelor IT.

Conform acestor studii, motivaţiile se pot grupa în următoarele categorii: Informare, Infotainment, Divertisment şi Socializare[3]. Se confirmă ipoteza care susţine că internetul este utilizat mai degrabă pentru divertisment şi socializare decât pentru informare (cunoaştere si educaţie). Principala funcţie a tehnologiilor digitale este comunicarea şi divertismentul, distracţia. Mediul on-line, mesageria instant, chat-ul, e-mailul, reţelele sociale (de exemplu hi5), nu sunt altceva, decît variante online a terenurilor de joacă, a locurile de întâlnirele  cu prietenii. Metoda este alta, dar, subiectele sunt probabil aceleaşi. Se pare că nu neapărat tehnologia este atrăgătoare, ci posibilităţile oferite de aceasta: posibilitatea autoexprimării, comunicării, posibilitatea de a-şi exersa asertivitatea si încrederea în forţele proprii, divertismentul, jocul. Ipoteza care susţine că utilizarea internetului ar avea un impact negativ asupra vieţii sociale a adolescenţilor nu s-a confirmat în aceste studii. Internetul are un impact mai degrabă pozitiv asupra comunicării adolescenţilor cu familia şi prietenii. Cei mai mulţi dintre adolescenţi utilizează internetul pentru a menţine legătura cu cei apropiaţi, a extinde si întări relaţiile sociale existente. [3]. Ne simţim ameninţaţi de lumea IT, de lumea virtuală care îi însrăinează pe copiii noştri, îi face nişte idioţi sociali. Se pare că această temere nu se adevereşte, în spaţiile sociale online tinerii comunică, socializează, îşi manifestă creativitatea, nu doar asistă ci devin creatorii unei noi culturi.

Este o mare provocare a învăţământului, a educaţiei găsirea unui ”limbaj comun”, a unor metode pedagogice pentru a capta atenţia, a menţine contactul cu noua generaţie. Pentru ca munca noastră de dascăli să fie utilă, dar şi plăcută, cu mai puţin sres şi mai multe satisfacţii, trebuie să vedem ”cui vorbim”, cum sunt aceşti tineri şi ce îi motivează.

Generaţia IT este obişnuită să obţină informaţiile foarte repede, preferă accesul aleator (ca hypertextul). Ei funcţionează ”multitasking”, în paralel, se ocupă de mai multe lucruri în acelaşi timp (schimbă mesaje pe chat în timp ce ascultă muzica şi îşi scriu tema în word). Preferă imaginile, reprezentările grafice faţă de text. Lucrează ”în reţea”, şi sunt ”alway-on”. Prioritar este jocul, activităţile distractive, nu munca ”serioasă”. Au nevoie de feedback imediat, întărire pozitivă. Doresc să se autoafirme, să-şi manifeste forţele proprii, asertivitatea şi creativitatea. Lumea IT, online le oferă aceste posibilităţi, le satisface o serie din aceste nevoi. Dar de ce n-am face-o şi noi? Să folosim limbajul tehnologiei, dacă aceasta este cheia.

Exită o multitudine de programe şi softuri educaţionale, table interactive, wiki-uri, să o serie de alte instrumente IT. Le ştim, le cunoaştem. Dar pentru mine lucrurile au căpătat sens atunci când am întâlnit expresia ”digital natives”. Iată adevăratul motiv pentru a folosi posibilităţile oferite de tehnologie: nu pentru a ne uşura munca, ci pentru a ”vorbi aceeaşi limbă” cu elevii noștri. Ei au nevoie de multe informaţii- să vină de pe net. Au nevoie de interactivitate- să le ofere softurile educaţionale, tabla interactivă. Depinde de tactul pedaogic şi pregătirea metodică a profesorului dacă aceste softuri rămân nişte jocuri la oră sau devin surse reale de cunoştinţe şi competenţe, dacă îşi lasă captaţi elevii de lumea virtuală, sau după ce li s-a adresat in limbajul tehnologiei, îi atrage in lumea reală, verifică cele văzute pe monitor, pe ”viu”, fie printr-o experiment la fizică, fie o disecţie la biologie. Dacă tinerii doresc să se afirme, să le creem spaţiul necesar. Dar acest spaţiu poate fi şi unul real, dacă acceptăm transformarea profesorului din ”înţeleptul de la catedră” în moderator, facilitator al discuţiilor. Să punem un mai mare accent pe subiectele ce vizează comunicarea interpersonală. Copii au nevoie să fie activi, să se implice, să înveţe prin încercări şi experienţe.  Este una din premisele învăţării experienţiale. Au nevoie de feedback permanent, de apartenenţă la grup- să folosim metoda învăţării prin cooperare. Sunt câteva idei, prin care aş încerca să leg metodele noi de conţinuturi  ”vechi”, valori general valabile.

Dacă într-adevăr generaţia ”digital natives” vorbeşte altă limbă, gândeşte altfel, deocamdată nu ştim sigur. După cum nu ştim exact nici despre posibilele modificări pruduse în funcţiile cognitive ale copiilor crescuţi şi socializaţi în lumea digitală, ce consecinţe şi implicaţii va avea aceasă explozie a tehnicii.  Dar în mod sigur este o mare provocare pedagogică şi o mare responsabilitate a noastră, profesori şi părinţi, de a folosi posibilităţile oferite de tehnologie în spirit inteligent şi creator, astfel încât o serie de valori precum creativitatea, apartenenţa de grup, solidaritatea şi nu în ultimul rând bucuria jucului să fie prezente în viaţa reală, nu doar online.

                                                                                   

 

Bibliografie

Marc Prensky “Digital Natives, Digital Immigrants”, On the Horizon, vol.9, no.5, October 2001, accesibil şi la http://www.marcprensky.com/writing

Marc Prensky “Digital Natives, Digital Immigrants- Part 2 : Do They Really Think Differently? 

Oblinger, Diana G.; Oblinger, James L.(eds), Educating the Net Generation, Educause, 2005, http://www.educause.edu/ir/library/pdf/ pub7101.pdf

Maria Diaconescu, Monica Barbovschi, Cristina Baciu, Beneficii şi riscuri ale utilizării internetului în rândul copiilor şi adolescenţilor -Repere pentru elaborarea unui ghid de siguranţă pe internet şi de prevenire a victimizării online, Presa Universitară Clujeană, 2008

Ságvári Bence- Az IT generáció- Technológia a mindennapokban: kommunikáció, játék és alkotás - Fanta TrendRiportI-  http://www.ithaka.hu/Kezdolap?&news_id=17&page=details

Szekszárdi Júlia (szerk.-) Történetek és módszerek – Dinasztia Kiadó - http://www.osztalyfonok.hu/cikk.php?id=570

De la Kidlink la generația web, sau problemele cu care se confruntă profesorul de azi la folosirea tehnologiei informaționale - Mihai JALOBEANU, Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad, Facultatea de Informatică - http://jalobean.itim-cj.ro/Studia-challenge.html#sdfootnote5anc

 

Ultima actualizare în Miercuri, 02 Februarie 2011 10:08
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

Sfaturi pentru parinti si decalog antidr…

Sfaturi pentru părinți și decalog antidrog Iată 10 sfaturi pentru părinţi pentru a-şi ţine copiii aproape de ei şi departe de droguri: 1. Fii parte activă din viaţa lor! Fă-ţi timp...

Read more

Consiliere si orientare

Materiale si resurse - Consiliere si orientare     Consiliere si orientare - Mihai Jigau  Consilierea carierei - Mihai Jigau Consilierea carierei adultilor - Mihai Jigau Consilierea carierei - Compediu de metode si tehnici...

Read more

Structura anului scolar 2012-2013 prin o…

Structura anului şcolar 2012-2013 prin ordin 3794 din 2012     MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI ORDIN Nr. 3.794/2012 privind structura anului şcolar 2012–2013 M.Of. nr. 296 din 5.5.2012   În temeiul art. 94 alin. (2)...

Read more

Curentele de avangarda

CURENTELE DE AVANGARDĂ   Prof. Octavian Horia MINDA Şcoala cu clasele I-VIII SÎNANDREI TIMIŞ     Un modernism categoric, de frondă, alcătuind aşa-zisa mişcare de avangardă artistică, a fost promovat la reviste precum „Contimporanul” (1922-1732), ”Punct”...

Read more

Evaluarea in contextul invatarii integra…

EVALUAREA ÎN CONTEXTUL ÎNVĂȚĂRII INTEGRATE Prof. Macarie Cristina, Liceul Vocațional Pedagogic ,,Mihai Eminescu” Tîrgu Mureș Evaluarea este un proces didactic complex, integrat structural şi funcţional în activitatea desfășurată în cadrul...

Read more

Perfectionare

CALENDARUL DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢILOR DE PERFECŢIONARE PRIN DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI GRADE DIDACTICE ÎN ANUL ŞCOLAR 2010-2011 (conform OM 5720/20.10.2009 privind metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul...

Read more

Dezvoltarea abilitatilor de scriere la l…

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE SCRIERE LA LIMBA ENGLEZĂ   Prof. Gâbu Maria Lorena Școala “Alexandru Moruzi”, comuna Pechea, jud. Galaţi   Dezvoltarea abilităţilor de scriere în limba engleză constituie o parte importantă a muncii profesorului la...

Read more

Fisa cadru pentru post cadru didactic in…

FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR (educatoare, învăţători, profesori pentru învăţământ preşcolar/primar, profesor)     În temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul contractului individual...

Read more