Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768


Otilia Cazimir universul copilariei
Scris de mihaiela lazar   
Miercuri, 08 Aprilie 2020 00:00

 

OTILIA CAZIMIR – UNIVERSUL COPILĂRIEI

prof. înv. primar Ungurean Gheorghina

Şcoala Gimnazială Iraclie Porumbescu-Frătăuţii Noi, Suceava

Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967), pe numele său adevărat Alexandra Gavrilovici a fost cel de-al cincilea copil al învățătorului Gavrilovici Gheorghe. Și-a petrecut copilăria în satul natal Cotu Vameş, județul Neamț și a început să scrie poezii de când era mică. A urmat liceul și universitatea la Iași, oraș în care și-a desfășurat întreaga activitate literară.

A debutat cu volumul de poezii Lumini şi umbre în 1923, după care au urmat: Fluturi de noapte (1923), Cântec de comoară (1931), Cronici fanteziste și umoristice (1930), Jucării (1938), Poezii (1939), Stăpânul lumii (1947), Alb și negru (1949), Baba iarna intră-n sat (1954).

A mai scris nuvele și schițe, a făcut traduceri din literatura rusă și franceză. Proza sa cuprinde volumele: Din întuneric, Fapte și întâmplări adevărate, Din jurnalul unei doctorese, Grădina cu amintiri, A murit Luchi, Prietenii mei scriitorii, În târgușorul dintre vii.[1]

Despre poezia Otiliei Cazimir, Eugen Lovinescu afirma că e „graţioasă, fragedă şi minoră”,[2] iar George Călinescu: „Cântând copilăria, vârsta senzaţiilor violente, Otilia Cazimir face, cu aceeaşi intuire directă a lumii, o poezie de miraculos infantil. Toţi simboliştii din seria sentimentală vor cânta, de altfel, copilăria, cu mai multă competenţă, fiindcă în loc să intelectualizeze memoria, se reazemă ca şi în perceperea naturii pe evocări senzoriale.[3]

Ea a iubit copiii și a scris mai multe poezii pentru ei. ,,Gingășia copiilor m-a cucerit dintotdeauna. Eu m-am apropiat de ei râzând, scriindu-le poezii vesele cu o nuanță uşoară de ironie. Am început prin a spune copiilor povești și, abia mai târziu am început să scriu pentru ei. Când eram o abia ieșită din școala primară, le povesteam nepoților mei, de care nu mă despărțea decât câțiva ani.”[4]

În volumele Baba iarna intă-n sat și Jucării un loc important îl ocupă universul copilăriei din care nu lipsesc micile viețuitoare: furnica, melcul, cârtița, gândăceii, cărăbușul, ariciul, țânțarul, puișorii, pițigoiul, păsărelele. În copilărie a simțit lipsa prietenilor de joacă, chiar ea însăși mărturisea: ,,Am fost o copilă cuminte. Toți erau mai mici decât mine. Mă jucam singură. Mă sfiam de toți. Uneori cântam. Alteori priveam gâzele, păsările, când se topeau zăpezile.”

Poeziile Gospodina, Puișorul cafeniu, Licuriciul, De pe-o Bună – Dimineață, Țânțarul și avionul, Melcul, Ariciul, Un cămin de păsărele, Hultanul, Cântecul pițigoiului, Rața sfădăușă, Ciocârlanul, Ariciul-împărat, Trei rățuște sunt câteva din poeziile Otiliei Cazimir în care sunt prezente micile viețuitoare.

Poezia Gospodina este cea mai cunoscută de către copii. Pentru a descrie furnica, Otilia Cazimir face apel la umor:

,,Și-s grăbită, și-s grăbită,

Că mi-i casa negrijită

Și mi-s rufele la soare,

Și copiii cer mâncare… ”

Finalul poeziei cuprinde mesajul pe care îl pot desprinde micii cititori:

,, Nu, la noi

În mușuroi,

Nu e timp pentru zăbavă:

Că de n-ar fi de ispravă,

Ar fi vai ș-amar de noi!”

Melcul din poezia cu același titlu este descris pitoresc, micii cititori putând afla din tainele acestei viețuitoare. ,,Cu trup mic de gelatină”, el își petrece vara ducând o viață ,,măruntă și timidă”, iar când natura nu este prietenoasă se retrage într-o găoace ,,atât de subțire, c-ar fi strivit-o-n palme un copil”. Cu casa în spate el alunecă pe iarbă ,,încet și fără spor”: „Plimbându-şi greu făptura lui gheboasă

Pe foi de brustur ori prin buruiene,

De-a lungul drumului lăsa, alene,

O dungă lucitoare şi cleioasă,

Ca să-şi însemne drumul înapoi

Spre pâlcul cald şi dulce de trifoi...”.

Melcul când aude cântecul încetişor al copiilor, „înşelat de glasul lor”:

„Şi-a scos naiv corniţele la soare

Şi i-a privit încremenit de frică,

Cu ochii mici ca patru punctişoare”.

O altă viețuitoare, cârtiţa, este scoasă din casă ei de copiii care o privesc uimiți de stângăcia cu care se mişcă printre tufănele şi firele de iarbă. Ea nu cunoaşte razele de soare, norii și vântul, picăturile de ploaie, culorile și cântecele:

„Ci, scormonind necontenit ţărâna,

În bezna ei ocrotitoare

Îşi sapă răsucite subterane

În care singură-i şi roaba, şi stăpâna,

La adăpost de soare...”.

Otilia Cazimir realizează prin versuri adevărate „lecţii” de zoologie, accesibile şi frumoase prin folosirea epitetelor şi prin nota de umor cu care descrie aceste mici făpturi. Măcăleandrul din poezia cu același nume este văzut metaforic şi hiperbolic ca un „policandru”. Micii cititori se bucură când constată contrastul dintre mărimea păsării migratoare şi silinţa acesteia de a-şi mări dimensiunile, pentru a fi luată în seamă:

„Zbârlit şi rotund, se răsfaţă,

Se-nvârte, se umflă din guşă:

Un bulgăre mic de cenuşă,

Şi umple tot câmpul de viaţă!”. Aceeaşi senzaţie o manifestă micii cititori la citirea poeziei Puişorul cafeniu:


„A ieşit din ou la soare,

Cel din urmă puişor.

Se usucă pe-aripioare

Şi-o porneşte binişor.

Stă găina la-ndoială,

Că din şapte puişori,

Şase-s galbeni-gălbiori

(Ghemotoace de beteală),

Numai cel de la sfârşit

A ieşit

Mai ponosit!

Şi se-ntreabă speriată:

– Nu cumva-i de ciocolată?...”.


Vieţuitoarele din poeziile Otiliei Cazimir sunt personificate. În poezia Un cămin de păsărele, pitulicile adună furnici, gheonoaiele spălă rufele, răţuştele răsucesc găluște, codobaturile mătură pe sub paturi, cucul - portar stă pe o vargă de arțar și întreabă pe toată lumea: „Numai cucul, moş portar

Care n-are altă treabă,

Stă pe-o vargă de arţar

Şi pe toată lumea-ntreabă:

– Cu? Cu?...”.

Poeta tratează serios destinul acestor viețuitoare mărunte, dublând uneori simpatia cu un umor umanist, cu o intimitate naturală, ce înlocuiește închipuirea vieţii obscure a fiinţelor evocate. George Călinescua a afirmat: „Calitatea mare stilistică a Otiliei Cazimir este puterea ei de a reda faptele, puterea ei de expresie, ceea ce e însăşi arta literară. Faptele sunt redate prin impresii, traducerea exactă a senzaţiei juste, prin forţa de iradiaţie a imaginilor asupra unor pasagii întregi, imagini care nu sunt simple figuri de stil, ci expresie, explozibilă, în sufletul cititorului, a unei întregi realităţi, fiind creaţie.”[5]

Micile viețuitoare din natură sunt zugrăvite ca de un pictor miniaturist. Ariciul din poezia cu același nume este ,,O mică vietate ghemuită”, ,,posac” când copiii au alergat în jurul lui și are un ,,bot timid și mic ca de cățel”. Gândacii sunt ,,mărunți și roșii”, cărăbușul ,,mândru și grăbit” în poezia De pe-o ,,Bună Dimineață”.

În poezia Licuriciul, viețuitoarea este descrisă cu ajutorul epitetelor ,,urât”, ,,prost”, ,,mort de frică”. Licuricii sunt bijuteriile risipite ale unor domnițe zburătoare ,,cu trup de fum”, care trec seara pe drum, lăsând în urma lor sclipiri de smarald pentru ca la lumină să se transforme în niște gândaci ,,urâți”.[6]

Poeta a scris și ghicitori despre micile viețuitoare cărora le-a dat câte un titlu:

Cum o cheamă?, Cine-i, oare?, Zi-i pe nume! .

Otilia Cazimir a observat cu atenție mediul înconjurător din care nu lipsesc micilor viețuitoare pe care le-a redat în versuri care au încântat și vor încânta pe micii cititori, poezii în care un loc important îl ocupă universul copilăriei din care nu lipsesc micile făpturi precum furnica, melcul, cârtița, gândăceii, cărăbușul, ariciul, țânțarul, puișorii, pițigoiul, păsărelele.




[1]Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române, Editura Paralela 45, 2006.

[2]Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Editura Minerva, București, 1985, p. 584.

[3]George Călinescu, Scriitori români şi străini, Editura pentru Literatură, București, 1960, p.823.

[4]Mircea Zarui, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicționarul scriitorilor români, vol II, București, 1998.

[5]George Călinescu, Scriitori români și străini, Editura pentru Literatură, București, 1965, p.228.

[6]Georgeta Munteanu, Elena Bolog, Vistian Goia, Literatură pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977, p.210.

 

Revista cu ISSN

Cum ne raportam la tentatiile culinare

CUM NE RAPORTĂM LA TENTAȚIILE CULINARE Prof. educator Mureșan- Chira Gabriel Școala Gimnazială Specială Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/ Integrată, Cluj-Napoca Prof. educator Ioviță Daniela Școala Gimnazială Specială Centru...

Read more

Comunicare si discurs didactic

COMUNICARE ŞI DISCURS DIDACTIC   Prof. Surdu Alina-Daniela Liceul Tehnologic Alexandru Vlahuță Șendriceni   Nimic nu poate fi cunoscut cu adevărat înainte de a trece în semne; nu există cunoaştere fără semne şi nici semne...

Read more

Particularitati hidrogeologice ale Balti…

PARTICULARITĂŢI HIDROGEOLOGICE ALE BĂLŢII BRĂILEI   Prof. dr. Ion Andronache, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu”, Brăila   În regim natural de scurgere, nivelul pânzei freatice din Balta Mare a Brăilei era situat la adâncimi de...

Read more

Educatia fizica si sportul

EDUCATIA FIZICA SI SPORTUL   Sensul pedagogic al notiunii de educatie fizica Educatia fizica este o componenta indispensabila a educatiei, care urmareste dezvoltarea armonioasa si normala a organismului, intarirea sanatatii si cultivarea unor...

Read more

Profesiunea didactica din perspectiva em…

PROFESIUNEA DIDACTICĂ DIN PERSPECTIVĂ EMOŢIONALĂ   Profesor DULCEAC DORINA, Școala Gimnazială Bălăceana - Suceava   REZUMAT: În contextul societăţii de azi, personalităţile complexe şi dinamice integratoare trebuie să dovedească o permanentă adaptare la schimbările inevitabile,...

Read more

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si…

Calendarul pentru Evaluarea Nationala si admiterea in invatamantul liceal de stat pentru anul scolar 2012-2013     Calendarul de desfasurare a Evaluarii Nationale pentru elevii clasei a VIII-a in anul scolar 2011-2012 ---- Anexa la...

Read more

Fisa de inscriere la examenul national d…

FIŞĂ DE ÎNSCRIERE LA EXAMENUL NAŢIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT   Vezi fişă de înscriere la examenul național de definitivare în învăţământ, anexa 2 la Metodologia privind organizarea și desfășurarea examenului național...

Read more

Modalitati nonformale de predare-invatar…

MODALITĂŢI NONFORMALE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE A LIMBILOR STRĂINE Prof. Aurelia Nae Şcoala „George Poboran”, Slatina-Olt Programele şi proiectele europene pe care le-am experimentat la clasă au fost de un...

Read more