Choose your screen resolution: Auto adjust 800x600 1024x768

Micul este frumos, marele este sublim, Immanuel Kant
Duminică, 08 Mai 2011 16:32

MICUL ESTE FRUMOS,

MARELE ESTE SUBLIM  – IMMANUEL KANT

 

Drd. Miron Costina Violeta

Prof. la Școala cu cls. I-VIII Tălpaș, Dolj

 

“Există un efect estetic bazat pe ineditul şi imprevizibilitatea dintotdeauna a frumosului. Această emoţie artistică este comună şi fractalului. Ea nu înseamnă  şi impredictibilitate, hazard pur.”1 Din opera Despre frumos și bine, a lui Immanuel Kant extragem: “Noaptea e sublimă, ziua e frumoasă. Liniştea calmă într-o seară de vară, când lumina pâlpâietoare a stelelor se strecoară printre umbrele întunecate ale nopţii şi luna singuratică apare la orizont, antrenează firile dotate cu sentimentul sublimului în senzaţii înălţătoare ale prieteniei, dispreţului pentru lume, eternităţii. Ziua strălucitoare insuflă o vioiciune activă şi un sentiment de voie bună. Sublimul impresionează, frumosul încântă. Chipul omului stăpânit din plin de sentimentul sublimului este serios, uneori împietrit şi uimit. În schimb, receptarea vioaie a frumosului se recomandă printr-o limpezime strălucitoare a ochilor, prin trăsăturile surâsului şi deseori printr-o voioşie zgomotoasă. 

 Sublimul trebuie să fie întotdeauna mare, frumosul poate fi şi mic.”2

Finalitatea formei, la fenomene este frumuseţea, iar faculatea de a o judeca este gustul.

 Nu e greu de înţeles că frumosul, în calitatea sa de concept relativ, poate fi înţeles doar prin raportare la un alt concept. Acest concept este conceptul de urât : urâtul există atât timp cât există frumosul, care constituie presupusul său pandant pozitiv”3.

În viaţa de zi cu zi fiecare poate să se orienteze după propriul său gust, putându-i să-i pară urât ceea ce pentru altul e frumos şi invers.

Gustul este facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr-o plăcere sau neplăcere, fără niciun interes.

Obiectul unei astfel de satisfacţii este frumosul. Ar fi ridicol dacă cineva care se consideră om de gust s-ar justifica spunând că un obiect de exemplu clădirea pe care o vedem, haina pe care o poartă un trecător pe stradă, concertul pe care îl auzim, poezia supusă aprecierii, pentru mine reprezintă ceva frumos. Căci acel cineva nu trebuie să numească frumos ceea ce îi place doar lui. Atunci când afirmă despre un lucru că este frumos, el atribuie şi celorlalţi aceeaşi plăcere. Un om poate afirma că turnul Eiffel este prea mare, că ar fi trebuit să fie mai mic, pentru a fi frumos, nu o schelă de fiare ce urcă la cer, alt om consideră că e prea mare Casa Poporului din Bucureşti, alţii că turnul Eiffel, simbolul Franţei este încântător, mai mult chiar, sublim,  fiind în realitate mai mare decât se aşteptau. Multe lucruri pot atrage şi pot oferi o plăcere a simţurilor, ceva mic şi gingaş este frumos, o bijuterie încântă privirea, o atrage chiar, dar nu poate fi numită sublimă.

Faptul că un obiect încântă simţurile unei persoane, acest lucru nu interesează pe o altă persoană, chiar pe nimeni. O persoană când afirmă că este frumos ceva, ea atribuie şi celorlalţi aceeaşi plăcere, ea nu judecă doar pentru sine, ci pentru oricine şi vorbeşte despre frumuseţe ca şi cum ar fi o proprietate a obiectelor. De ideea normală a frumosului se mai deosebeşte şi idealul de frumuseţe pe care îl întâlnim în cazul înfăţişării omului, iar în acest caz idealul de frumuseţe, constă în expresia moralităţii.

“Veritabil KALOKAGATHON, frumosul poate va ajunge într-o zi ca în lumea elină, însuşi folositorul. Şi atunci frumosul va fi suprema lege şi suprema morală”.4

Frumuseţea este forma finalităţii unui obiect. “Adevăratul frumos este simplul, este necăsnitul... nu umflătură, nu bombasticism, nu e poză, e vocea adevărată a poetului adevărat”.5 Frumosul naturii priveşte forma obiectului care constă în limitare. Aşadar satisfacţia este în funcţie şi de raţiune, este legată de reprezentarea calităţii, cât şi de reprezentarea cantităţii. Sublim este ceva în comparaţie cu care orice altceva pare mic. Aici este uşor de observat că nu poate exista nimic în natură, oricât de mare l-am crede noi, care considerat într-o altă raportare, să nu poată fi redus până la micime infimă şi bineînţeles invers, că nu poate exista nimic atât de mic, care în comparaţie cu unităţi de măsură şi mai mici, să nu poată fi extins pentru imaginaţia noastră până la mărimea unei lumi.

Telescopul este acela, care modifică din mare şi îndepărtat în mic şi apropiat ochiului, iar microscopul care transformă din mic, invizibil chiar ochiului în mare. Nimic din ceea ce poate fi obiect al simţurilor nu trebuie considerat mare şi deci sublim. Însă tocmai pentru că în imaginaţia noastră există o năzuinţă spre progres la infinit, iar în raţiunea noastră pretenţia la totalitatea absolută, înţeleasă ca o idee reală, chiar inadecvare a facultăţii noastre de apreciere amărimii lucrurilor lumii sensibile pentru această idee trezeşte în noi sentimentul unei facultăţi suprasensibile, utilizarea pe care facultatea de judecare o dă în mod natural anumitor obiecte în vederea acestui sentiment este mare în mod absolut şi nu obiectul simţurilor; în raport cu ea orice altă întrebuinţare este mică.

Aprecierea mărimii prin concepte numerice este matematică, iar aprecierea mărimii prin pura intuiţie, prin privire, este estetică.

Frumosul trebuie să placă fără niciun interes. Când spun despre turnul Eiffel că este înalt, fără să-i determin înălţimea nu dau nicio măsură de comparaţie şi totuşi nu pot atribui acestui turn mărimea absolută, pentru că nimic nu mă împiedică să-l concep şi mai mare. Ori de câte ori percepem un obiect, îl raportăm mai mult sau mai puţin conştienţi, la această măsură de mărime, la acest maximum, dar impresiile sunt foarte diferite, după cum măsura pe care o luăm drept bază este mai întâmplătoare ori mai necesară. Dacă un obiect depăşeşte noţiunea lui de mărime specifică, el ne va umple oarecum de uimire.

 

Note bibliografice:

1Dumitru Tiutiuca, O posibilă viziune fractală asupra literaturii, în Convorbiri literare, anul CXLII, a se vedea şi Dumitru Tiutiuca, Nicoleta Dascălu, Fractologia, Prolegomene la o posibilă viziune fractală asupra literaturii, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2004

2Immanuel Kant, Despre frumos și bine, Prefață și note de Ion Ianoși, Editura Minerva, București, 1981

3Istoria frumuseţii, ediţie îngrijită de Umberto Eco, trad. de Oana Silişteanu, Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2005

5Alexandru Macedonski, Reapariţiunea “Literatorului”,  Muzeul literaturii române,nr. 9803, pp. 124-125, apud Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Editura Pentru Literatură, 1966

5Mircea Demetriade, Al. Macedonski, în Forţa morală, II, 10, 6 ianuarie 1902, apud Adrian Marino, Opera lui Alexandru Macedonski, Editura Pentru Literatură,1966,  p.605

 

Bibliografie:

Eco,  Umberto, Istoria frumuseţii (ediţie îngrijită de Umberto Eco), trad. de Oana Silişteanu, Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2005

Kant, Immanuel, Despre frumos și bine, Prefață și note de Ion Ianoși, Editura Minerva, București, 1981

Marino, Adrian, Opera lui Alexandru Macedonski, Editura Pentru Literatură, Bucureşti, 1966

Tiutiuca, Dumitru, Dascălu, Nicoleta, Fractologia, Prolegomene la o posibilă viziune fractală asupra literaturii, Fundaţia Scrisul Românesc, Craiova, 2004


Articole asemanatoare relatate:
Articole asemanatoare mai vechi:

Ultima actualizare în Duminică, 08 Mai 2011 16:47
 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Revista cu ISSN

SCOALA - UN SPATIU AL VIOLENTEI?

ŞCOALA – UN SPAŢIU AL VIOLENtEI?   Prof. Melania top ªcoala Generalã Nr. 31, Brasov   Motto: Violenta este ultimul refugiu al omului incompetent. (Isaac Asimov) On parle toujours...

Read more

Importanta creativitatii in procesul de …

IMPORTANŢA CREATIVITĂŢII ÎN PROCESUL DE ÎNVĂŢARE A MATEMATICII ÎN GIMNAZIU   Copaciu Georgeta Cătălina  prof. Şcoala Generală Moeciu de Jos, Jud. Braşov     Prin învăţarea creativă trebuie să reuşim să facem din fiecare copil un...

Read more

Calendarul si structura anului scolar 20…

Calendarul si structura anului scolar 2016-2017 A fost publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 552 din 21 iulie, Ordinul MENCS nr. 4577/2016 privind structura anului şcolar 2016-2017. Noul an...

Read more

Calin file din poveste

CĂLIN (file din poveste)   Ileana Faur, proferor Limba şi Literatura română           Liceul Tehnologic Transporturi Auto, Timişoara   Poemul Călin( file din poveste) este unul dintre cele mai dragi copiilor.  Fiecare dintre noi ne...

Read more

Subiecte si bareme pentru examenul de ba…

Subiecte si bareme pentru examenul de bacalaureat national 2014 Limba si literatura romana In 30 iunie 2014 a fost sustinut examenul de bacalaureat national 2014, proba E a) - 30 iunie...

Read more

Inspectia la clasa constatari si aprecie…

INSPECŢIA LA CLASĂ   În cadrul inspecţiei la clasă se urmăresc anumite aspecte. Vezi se constatări şi aprecieri se fac cu privire la activitatea didactică şcolară şi extraşcolară, cuprinse în procesul verbal...

Read more

Lecturi limba si literatura romana pentr…

LECTURI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A Lecturi obligatorii - Literatura română pentru clasa a IX-a:G. Bălăiţă - Lumea în două zileA. Babeti, M. Mihăieş, M. Nedelciu - Femeia...

Read more

L’importance de la lecture au primaire

L’IMPORTANCE DE LA LECTURE AU PRIMAIRE Prof. Octavian Horia Minda Şcoala cu clasele I-VIII, Sînandrei, Timiş   L'acquisition de la lecture se fait progressivement, à partir du développement des compétences langagières...

Read more