LECTURA GEOGRAFICĂ - MODALITATE DE CUNOAŞTERE A FRUMUSEŢILOR ŢĂRII

Profesor învăţământ primar TURCU IULIANA MARIA,

Gimnaziul „Nicolae Bălcescu”, jud. Târgu-Mureş

Lecturile geografice pot fi mijloace minunate la îndemâna oricărui învăţător care – folosindu-le cu pricepere în cele mai potrivite momente ale lecţiei – le poate transforma în ajutoare ale elevilor în vederea însuşirii cunoştinţelor, pe căi accesibile şi plăcute.

Utilizarea lecturilor geografice în cadrul lecţiilor este un tip de activitate didactică prin care învăţătorul consolidează, precizează sau verifică cunoştinţele elevilor, le îmbogăţeşte sfera de noţiuni, pune în valoare şi antrenează capacităţile creatoare ale acestora. Pot fi folosite fie în etapa de evocare, având ca scop de a-i stimula pe elevi, sau în realizarea sensului, pe măsură ce elevii caută informaţii care să le confirme anticipările.

,,Cartea naturii e mereu deschisă pentru oricine doreşte să o citească.”

Curriculum-ul de geografie pentru clasa a IV-a îşi propune să-i familiarizeze pe elevi cu noţiuni elementare de geografie, relativ simple şi accesibile vârstei şcolare mici.

Pornind de la faptul că prin predarea geografiei se urmăreşte descoperirea progresivă a aspectelor definitorii ale spaţiului geografic românesc, am dorit ca prin lucrarea de faţă să abordez un aspect care vizează sporirea eficienţei predării-învăţării acestei discipline în învăţământul primar.

Un rol important în evoluţia copilului îl are climatul în care se desfăşoară orele de predare-învăţare care este, în acelaşi timp, expresia atitudinii educatorului faţă de cel educat. Sarcina esenţială a învăţătorului este de a fi mediator între elev şi lumea înconjurătoare, sprijinitor al acestuia în ordonarea şi sistematizarea experienţelor proprii, în structurarea acestora şi învingerea dificultăţilor care-i stau în cale, de a dirija capacitatea de efort personal pentru învăţare, de a încuraja abilităţile creatoare. Potenţialul neangajat în activitate nu evoluează şi duce la scăderea capacităţilor psihice, diminuând astfel şansele de dezvoltare şi succes. De aceea, consider necesară deplasarea accentului pe latura afectiv- motivaţională a învăţării (cu atât mai mult cu cât modul în care este structurată cunoaşterea copilului încă de la vârste foarte mici, poate reprezenta o barieră în înţelegerea unor fenomene), pentru înlăturarea blocajelor de natură cognitivă şi emoţională.

Creativitatea, curiozitatea, spiritul practic şi estetic, ca dimensiuni pe care se bazează învăţarea eficientă a geografiei, trebuie dezvoltate şi încurajate în cadrul sistemului educaţional, deoarece fiecare elev are disponibilităţi native care se cer a fi descoperite şi modelate. Revin cu acuitate în atenţie metodele didactice centrate pe elev, ca unic produs şi beneficiar al procesului educativ.

Aceasta este o consecinţă firească a faptului că, în contextul cerinţelor actuale ale învăţământului modern, se urmăreşte crearea condiţiilor favorabile elevilor de a-şi forma şi dezvolta competenţele într-un ritm individual, de a putea să-şi transfere cunoştinţele acumulate dintr-un domeniu de studiu în altul.

Lectura înseamnă comunicarea cu sine, cu lumea textului şi cu realitatea exterioară, înseamnă că ea este influenţată de contextul educaţional în care se petrece şi de aici decurge necesitatea ca, învăţătorul, mediator al actului lecturii să transforme clasa într-un context autentic, loc al relaţiilor intersubiective.

M-am oprit asupra lecturii geografice deoarece, din experienţa practică la catedră, precum şi bibliografia consultată, mi-a fost întărită convingerea că aceasta reprezintă un adevărat tezaur de resurse formativ-informative deosebit de valoros. Folosite cu discernământ, ele devin pentru elev un instrument cognitiv-creativ de acţiune, de conturare a realităţii geografice, de adaptare la diferite situaţii sociale.

Lecturile geografice creează imagini vii, intuiţii autentice în mintea elevilor având o valoare reală. Aceste scrieri însufleţesc priveliştea, reprezintă relevarea amănuntelor esenţiale dintr-un peisaj, presărate cu sensibilitate umană, care poate trece dincolo de imaginea vizuală. Cuvintele acestea înmănunchiate cu multă trudă şi talent, determină emoţii în sufletul copilului, îl luminează, trezindu-i interesul să viziteze locurile descrise, să le simtă pulsul, freamătul, să se hrănească din căldura pe care o degajă, cunoscând astfel natura. De aceea interesul şi capacitatea de cunoaştere şi înţelegere a mediului geografic sunt legate şi de educarea gustului pentru frumosul din natură. Pe măsură ce copilul învaţă să vadă natura, înţelege armonia şi îi simte frumuseţea. Emoţiile pe care cadrul geografic natural le poate trezi atât pe plan etic cât şi pe plan estetic, pot constitui punctul de plecare pentru dezvoltarea sentimentului de apartenenţă a omului unui spaţiu, de identificare cu ceea ce reprezintă cadrul său permanent.

Lecturile geografice au rolul de a fixa cele spuse de învăţător, de a trezi interesul pentru lecţie, de a atrage atenţia asupra caracteristicilor esenţiale ale obiectelor sau fenomenelor studiate, de a explica anumite fenomene sau noţiuni. Realitatea geografică este prezentată în mod expresiv, sugestiv, trezindu-le elevilor stări emoţionale şi dorinţa de a cunoaşte, cerceta natura, de a merge în drumeţii, excursii.

Cu ajutorul lecturilor geografice elevii îşi adâncesc cunoştinţele, pot fi implicaţi activ-participativ în prezentarea lor, învaţă să selecteze anumite fragmente care denumesc noţiuni geografice, îşi îmbogăţesc vocabularul, încolţesc fenomenele în complexitatea lor.

Pentru a contribui la realizarea obiectivelor învăţării, lecturile geografice trebuie să fie atent pregătite, conţinutul veridic temeinic cunoscut, valenţele educative bine stabilite, să fie îmbinate cu prezentarea de ilustraţii, hărţi.

Folosirea lecturii geografice presupune realizarea unui proiect de lecţie bine gândit, integrat în mersul firesc al activităţii.

În cadrul lecţiei, lectura geografică poate fi utilizată ca mijloc de dobândire, de fixare, de consolidare, de sistematizare şi de evaluare a cunoştinţelor.

În activitatea de predare-învăţare a geografiei, lectura geografică poate fi introdusă în orice tip de lecţie, în diferite momente ale acesteia, cu scopul de a pune elevii într-o situaţie de învăţare.

Lectura geografică poate fi utilizată în captarea atenţiei, moment de pregătire psihologică necesară creării unei stări afective favorabile receptării conţinutului informaţional.

În mod concret, în predarea lecţiei ,,Caracteristici generale ale reliefului”, pentru captarea atenţiei se poate folosi următorul fragment:

,,Pământul românesc este clădit mai simetric şi mai armonios decât orice ţinut al planetei. În mijlocul ţinutului locuit de neamul românesc se află un pod ridicat cu vreo 500 m. deasupra Mării Negre – e podişul Ardealului. De jur împrejur se înalţă o cunun de munţi care, în unele părţi, trec de 2000 de m. clima din afara munţilor scade în chip de valuri tot mai mărunte: dealuri şi coline care se pierd pe încetul atât spre şesul Tisei, cât şi spre câmpia de lângă Dunăre.

Cine străbate pământul românesc pe drumul de fier, tăindu-l pieziş de la Oradea la Constanţa, îşi dă seama de simetria clădirii lui.” ( S. Mehedinţi)

Se va citi fragmentul, se vor adresa întrebări elevilor pe baza fragmentului citit, urmând să se anunţe tema lecţiei, deoarece fragmentul ales evidenţiază foarte clar relieful în trepte al ţării noastre.

Tot în etapa de captare a atenţiei, tipul lecţiei - de evaluare a cunoştinţelor, tema ,,Relieful”, elevii aşezaţi pe grupe, vor primi o fişă cu un fragment dintr-o lectură geografică. Fragmentele alese reprezintă forme de relief diferite.

Se va solicita elevilor să citească fişa, să recunoască forma de relief descrisă cu ajutorul lecturii geografice şi un reprezentant din fiecare grupă să indice la harta existentă în clasă forma de relief.

Se pot utiliza figuri geometrice colorate-autocolante, care se vor aplica pe hartă, astfel încât elevii să vizualizeze pe parcursul orei aşezarea pe hartă a formelor de relief menţionate.

Redau în continuare posibile fragmente ce se pot utiliza în cadrul orei, în acest sens.

,,Cerul părea de sticlă. Nici o vietate, nici un semn de urmă a omului. Întinderea albă, nesfârşită, ce se pierde în jocul luminei din marginea orizontului, umplea sufletul de pace şi oarecum de nepăsare, parcă fiinţa îngustă a trecătorului s-ar fi simţit mai aproape de nefiinţa imensă a totului…” (Simion Mehedinţi)

,,Nu s-au format toţi odată şi nici în acelaşi chip. Unii au ieşit din apa mărilor, prin strângerea şi încreţirea stratelor depuse pe fundul marin, alţii au rezultat din ridicarea unor paltouri înalte, iar alţii prin aducerea la suprafaţă pe coşul vulcanilor a materialelor noi, din interiorul Pământului (munţi vulcanici).” (Mircea Ilie)

„Culmi întregi sunt acoperite de livezi de pruni, de meri, de caişi, de nuci şi în aprilie, când înflorirea le face vizibile de la distanţă, e o uimire să vezi această ninsoare de flori care se învălură ca o năframă albă şi trandafirie peste ţinuturi atât de întinse, încât nu le mai poţi zări capătul…” (George Vâlsan)

,,un brâu de munţi ocolesc toată această ţară, mai multe şiruri de dealuri înalte şi frumoase varsă urnele lor de zăpadă peste văi şi peste lunci. Păduri stufoase, stânci prăpăstioase, lunci înverzite, livezi mirositoare, văi răcoroase, pâraie repezi…” (Nicolae Bălcescu)

O altă modalitate de a folosi lectura geografică în captarea atenţiei, este rebusul. În cadrul lecţiei de recapitulare şi sistematizare a unitţii de învăţare ,,Relieful României”, se va realiza la tablă rebusul ce urmează să fie completat ulterior cu elevii clasei.

Fiecare noţiune ce se va completa, va fi descoperită în urma citirii fragmentelor extrase din lecturi geografice. Fişele cu fragmentele pregătite, notate în ordine crescătoare, se vor afla pe o măsuţă. Elevii numiţi vor citi pe rând fiecare fragment. Învăţătoarea va completa rebusul cu răspunsurile corecte date de elevi, până la rezolvarea acestuia.

Cheia rebusului reprezintă tema lecţiei.

·         Descoperiţi cheia rebusului, aflată pe verticala A-B :

A

B

1. ,,Cărări de apă, tăiate printre zidurile înalte ale pădurilor de stuf…Boschete de sălcii bătrâne, scorburoase cu pletele spălate de limpezimea apei.” J. Bart

2. ,,Valurile vin înalte şi impetuoase, se izbesc cu furie de treptele ţărmurilor şi se sfărâmă într-un omăt lichid, departe, peste marginile din zile calme.” G. Galaction

3. ,,……………………apunea , strălucind. Un nor albastru, metalic îi acoperea faţa. Şi raze lungi, raze albastre, palide, rarefiate, şi raze luminoase, fluide, plecau de lângă pământ, de unde apunea soarele, şi se înălţau mărindu-se...” D. Radu Popescu

4. ,,Copacii, arbuştii, plantele sunt potoaba şi veştmântul pământului…” purtând denumirea de……………  J. J. Rousseau

5. ,,Peste toată această mândreţe plutea câte un vultur, alunecând în largi rotocoale pe aripile întinse ale căror vârfuri abia se mişcau din vreme în vreme.” (forma de relief) B. Ş. Delavrancea

6.,,La Porţile de Fier ,,…se aruncă furioasă, rupând cu zgomot cele din urmă stăvilare ce i se mai ridică-n cale…Câteva stânci curioase îşi mai ridică din desişul verde, capetele pleşuve, ca şi cum ar mai vrea să privească o dată la potopul acesta călător, căriua nimic nu i-a putut sta împotrivă.” Al. Vlahuţă

7. ,,În depărtare, pe linia netedă a ……………………., se profilează, ca muşuroaie de cârtiţe uriaşe, movilele, a căror urzeală e taina trecutului şi podoaba pustietăţii.” Al. Odobescu

8. ,,Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, iar se strâng şi iar se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte şi-n vârf de săgeată călătoresc…”formând un………………..  E. Gârleanu

9. ,,Umbra uriaşă a Ceahlăului bătrân se lungea pe vale, ca o înfiorare peste fire.” Munţii Ceahlău fac parte din ramura Carpaţilor......................... . A. Russo

Lecturile geografice pot fi utilizate şi în cadrul lecţiei de dobândire a cunoştinţelor, acest tip de lecţie având ca notă definitorie ,,concentrarea activităţii didactice în direcţia dobândirii de către elevi a unor cunoştinţe şi dezvoltării proceselor şi însuşirilor psihice, a capacităţilor instrumentale şi operaţionale.”¹  

Utilizând metode adecvate, prin intermediul cărora elevul este plasat într-o situaţie de învăţare, de descoperire a adevărului şi de raportare la aspectele practice ale vieţii, activitatea de învăţare devine eficientă.

Exemplific în continuare, modelul ,,Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”²  , în care se porneşte de la premisa că informaţia anterioară a elevului trebuie luată în considerare atunci când se predau noi informaţii.

În cadrul lecţiei ,,Munţii Carpaţi”, pentru a aduce noi informaţii şi a stârni interesul elevului în vederea cunoaşterii bogăţiilor şi frumuseţilor munţilor noştri, se poate utiliza următorul fragment geografic:

„Bucegii sunt vestiţi prin frumuseţea lor între munţii ţării noastre. Spre poale, în valea Prahovei, coastele acestor munţi sunt îmbrăcate cu păduri de brad şi fag: apoi cu cât te sui maisus cu atăt copacii se răresc, se zgribulesc de frig, înălţându-se spre cer ca nişte uriaşe turnuri pe jumătate dărîmate.

Când îi priveşti de jos, ai crede că toată lumea acestor munţi e crestată ca un fierăstrău. Dacă te urci însă până sus, vezi îndată că spinarea munteluinu este ascuţită, ci e lată - un adevărat podiş – peste care stă aşternută zăpada până aproape la mijlocul verii. În mai, când se coc cireşele, pe vârful Bucegilor zăpada tot nu s-a topit încă. Unele flori răsar de-a dreptul din zăpadă, ca şi cum ar răsări din pământ. Abia în mijlocul verii, culmea vântului se dezbracă de haina sa de gheaţă şi atunci tot podişul se acoperă cu o iarbă măruntă presărată cu flori în fel de fel de feţe. Dar atât. Copacii nu se văd nicăieri. Doar bujorul de munte (un copăcel pitic) înveseleşte cu florile sale roşii pustietatea cea înaltă, iar din loc în locse mai întind şi câteva pâlcuri de jnepeni, nişte brazi mititei culcaţi la pământ spre a se feri de asprimea vântului, care acolo bate mai întotdeauna foarte rece. În ceasurile de linişte, când vântul se opreşte, o tăcere ca în biserică domneşte peste tot cuprinsul înaltului plai. Singurii săi locuitori sunt ciobanii, care aduc oile la păşune vreo două-trei luni cât ţine vara. Apoi când vine toamna, ninsoarea acoperă din nou vârfurile, iar plaiul rămâne pustiu, străjuit de nişte stânci ciudate - Babele, asemenea unor momâi puse înadins să păzească singurătatea cea bântuită de viscole.” S. Mehedinţi

Fiecare elev primeşte o fişă cu fragmentul pregătit, lecturarea acestuia putându-se realiza atât de elevii numiţi de învăţătoare, cât şi de aceasta.

În etapa „Ştiu”, elevilor li se cere să analizeze ceea ce ştiu deja despre Munţii Carpaţi. Gândindu-se la ceea ce ştiu îi ajută pe elevi să-şi îndrepte atenţia către ceea ce nu ştiu. În etapa „Vreau să ştiu” se formulează întrebări despre ceea ce doreşte să se înveţe, cu rolul de a orienta şi de a personaliza lectura.

Etapa „Am învăţat” se va realiza în scris de către fiecare elev, fie în timpul lecturării textului, fie imediat după ce textul a fost parcurs integral. Elevilor li se cere să bifeze întrebările la care au găsit răspuns. Pentru ca aceştia să găsească răspuns la întrebările cu răspuns parţial sau fără răspuns, li se sugerează lecturi suplimentare. În cadrul orei următoare se citesc răspunsurile şi se completează un tabel asemănător şi pe tablă.

Prin aplicarea acestei metode, creşte interesul elevilor pentru lectură şi pentru învăţare, realizează o lectură activă şi obţin o rată crescută a retenţiei informaţiei.

Pentru a consolida cunoştinţele predate în cadrul unităţii de învăţare „Relieful României”, lecţie cu caracter interdisciplinar, se poate utilza metoda „Turul galeriei”. Este o metodă ce se bazează pe activitatea pe grupe.

Elevii împărţiţi în patru grupe, fiecare reprezentând o unitate de relief: munţi, dealuri, depresiuni, câmpii, având materialele didactice pregătite anterior (jetoane cu plante şi animale specifice fiecărei forme de relief, acuarele, creioane colorate, carioci, lipici, o coală de carton), vor realiza un afiş. Pentru a afla forma de relief pe care o reprezintă fiecare grupă, am selectat fragmente din lecturi geografice (câte un fragment pentru fiecare formă de relief). Câte un reprezentant din fiecare grupă de elevi va alege un plic în care se află unul din fragmentele pregătite. Forma de relief sugerată de fragmentul citit va fi reprezentată pe afiş.

Exemple de fragmente din lecturi geografice:

„Când te vezi aici, întâi te încarcă un fel de neastâmpăr ...priveşti uimit în toate părţile, respiri adânc din aerul acesta proaspăt, răcorors, ce pare că miroase a zăpadă, ochii tăi sorb cu nesaţ depărtările...ca şi cum ai fi lucrat şi tu la aşezarea atâtor podoabe, ca şi cum în clipa asta, anume pentru tine se-nalţă-n slăvi, de pretutindeni, popoarele de munţi.”Al. Vlahuţă

„Pădurile de pe coastele acestea se văd în depărtare ca un covor în fel de fel de feţe. ... Nu sunt două frunze la fel, dar toate împreună lasă în ochi simţirea dulce a unui verde care bate în galben. Prin acest verde ies la iveală pete mai mici , ori mai mari, fâşii prelungi ori cotite în fel de fel de chipuri, ici roşeaţa sângelui ori a frasinului, colo verdeaţa crudă a stejarului îndărătnic iar mai departe galbenul teiului...” I. Slavici

„Alternanţa de văi şi dealuri, numite de localnici muscele, face ca lungimea drumului să fie compensată de varietatea imaginilor. Livezile de pomi fructiferi, poienile cu fânaţe şi, din loc în loc, culturile cu porumb sau legume, se aştern de o parte şi de alta în deplină armonie.” V. Mihăiescu

„Înflorită a doua oară, după coasă, câmpia se desfăşura netedă, până unde vedeai cu ochii...Iar în depărtare, acolo unde pânza nopţii se aduna într-o pânză întunecată, stăruiau la distanţe egale pete de lumină galbene ca polenul.” F. Neagu

Produsele finite se vor expune pe pereţii clasei. La indicaţia învăţătoarei, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a discuta şi examina fiecare afiş. Elevii îşi iau notiţe, pot adresa întrebări colegilor care au realizat afişul sau îşi exprimă propria părere în legătură cu tema afişului. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse, prin comparaţie cu celelalte, ţinând cont şi de observaţiile făcute de colegi la adresa afişului lor. Afişele cele mai reuşite vor fi notate, membrii echipajului primind puncte roşii (regula clasei- 5 puncte roşii-F.B.).

O altă modalitate de a folosi fragmente din lecturi geografice în cadrul lecţiilor de însuşire de noi cunoştinţe, este încadrarea acestora în jocuri didactice. Jocul didactic este o metodă de învăţare activă, copilul realizând o învăţare autentică, deoarece, jucându-se, el rezolvă sarcini didactice.

În predarea lecţiei ,,Caracteristici generale ale reliefului”, în etapa de fixare a cunoştinţelor se poate utiliza jocul „Loto geografic”.

Sarcina didactică: să realizeze corespondenţa dintre semnele convenţionale, elementele corespunzătoare din natură şi fragmente din lecturi geografice.

Pentru acest joc sunt necesare câteva cartonaşe de formă dreptunghiulară. Fiecare este împărţit în mai multe dreptunghiuri, iar pentru fiecare dreptunghi se confecţionează cartonaşe de aceeaşi mărime. În fiecare dreptunghi de pe cartonaşul mare se scrie sau se desenează un termen geografic, iar pe cartonaşele mici se desenează semnele convenţionale ale termenilor respectivi şi pe alte cartonaşe se scriu fragmente din lecturi geografice. Fiecare elev care participă la joc are în faţă cartoanele mari, cartoanele cu semne convenţionale şi cele cu lecturile geografice. Conducătorul jocului indică pe rând termenii notaţi pe cartonul mare, iar elevii acoperă locul respectiv cu semnul convenţional şi citesc de pe cartonaş fragmentul potrivit semnului.

Când toate dreptunghiurile sunt acoperite jocul ia sfârşit şi se verifică apoi corectitudinea executării jocului.

Abordând tema „Protejarea mediului” în scopul evidenţierii şi protejării minunatelor bogăţii ale mediului înconjurător selectez următoarele fragmente cu conţinut geografic pentru a sensibiliza elevii.

„Copacii, arbuştii, plantele sunt podoaba şi veşmântul pământului...pământul oferă omului, (...)un spectacol plin de viaţă, de interes şi de farmec, singurul spectacol din lume de care ochii şi inima nu se satură niciodată.” J. J. Rousseau, Confesiuni III, Visările unui hoinar singuratic

„Frumoasă eşti pădurea mea

Când umbra-i încă rară,

Şi printre crengi adie-abia

Un vânt de primăvară.”

G. Topârceanu, Cântec

„Între cele trei braţe ale fluviului...cărări de apă, tăiate printre zidurile înalte ale pădurilor de stuf. ...Boschete de sălcii bătrâne, scorburoase, cu pletele spălate de limpezimea apei, tufişuri verzi încărcate de ciorchini cu flori albăstrii şi galbene, liane, crini albi de baltă cu fragede tije, cupe aurii de flori de nufăr semănate printre foi late care plutesc pe oglinda apei ca nişte imense palete de smarald.” J. Bart, Rătăcind prin Deltă

„Într-un covru scurmat în pământ, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboşat.” M. Sadoveanu, În pădurea Petrişorului

„Păsările se rotesc în înalt, se deşiră, iar se strâng şi iar se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte şi-n vârf de săgeată călătoresc...În ochii lor parcă fură soarele, pe aripile lor parcă duc primăvara.” E. Gârleanu, Nedespărţite

„Trăim într-o ţară de rotunjimea pâinii, orizont scăldat în albastrul întinderii pontice şi acoperiş de nori sprijinit în coloane alpine. Spaţiu unduios deal-vale-pădure-râu-munte-mare numit România, pământ născător de brazi, ciocârlii, peşteri, sfincşi, flori-regine şi zimbri-împăraţi. Vatră în care câmpiile ne-au fost dintotdeauna leagăn, pădurile-pavăză, stâncile-cetăţi şi Dunărea-apă vie.” C. Teodorescu, Lecturi geografice

În continuare, utilizând „Metoda pălăriilor gânditoare” (o modaliate de a exersa gândirea, prin preluarea anumitor perspective, prin exercitarea unor roluri, cu scopul de a rezolva o problemă) se va fixa elevilor dorinţa de a respecta anumite reguli cu privire la mediul înconjurător, de a lua atitudine faţă de cei care nu cunosc sau nu respectă aceste norme.

Tema abordată: Protejarea mediului

Fiecare pălărie are o anumită culoare, asociată cu un anumit tip de gândire:

În cadrul lecţiei de recapitulare şi sistematizare obiectivul fundamental este „fixarea şi consolidarea cunoştinţelor prin stabilirea de noi corelaţii între cunoştinţe, prin elaborarea unor generalizări mai largi, prin relevarea unor structuri logice între diverse cunoştinţe.”³  

O metodă eficientă ce poate fi folosită în cadrul lecţiilor de recapitulare şi sistematizare, este metoda „Cubul”, prin care subiectul este studiat şi prezentat din mai multe perspective.

Pe fiecare faţă a cubului sunt scrise diferite instrucţiuni: Descrie! Compară! Asociază! Analizează! Aplică! Argumentează pro şi contra!

Aplic metoda menţionată, tema „Vegetaţia şi animalele”, instrucţinile fiind prezentate sub formă de propoziţii, pentru a fi înţelese de elevi.

Fragmente din lecturi geografice se utilizează pe două dintre feţele cubului: Descrie! şi Compară! Elevii citesc fragmentele de pe fişe, extrag expresii frumoase, cuvinte cheie şi rezolvă cerinţele. Activitatea se poate desfăşura în perechi sau pe grupe.

Redau în continuare fragmente din lecturi geografice ce pot fi utilizate în acest sens:

Forma de relief: munte

„Munţilor măreţilor

Cu veşmânt de brazi şi fagi,

Spuneţi voi ce taină ascundeţi

De-mi sunteţi aşa de dragi?”

G. Vâlsan, Revederea

Forma de relief:deal

„Culmi întregi sunt acoperite de livezi de pruni, de meri, de caişi, de nuci şi în april, când înflorirea le face vizibile de la distanţă, e o uimire să vezi această ninsoare de flori care se învălură ca o năframă albă şi trandafirie peste ţinuturi...” G. Vâlsan

Forma de relief:câmpie

„Câmpia Română din sudul ţării prezintă un asemenea profil geografic care exclude monotonia, chiar dacă este să ne referim doar la relief. În Oltenia bunăoară, câmpia este mai înaltă, cu văi mari şi adânc sculptate(...), la est de Olt(...) este mai puţin înaltă, dar străbătută de numeroase râuleţe, peisajul fiind înviorat de pâlculeţe de pădure dintr-un străvechi codru de stejari care se întindea până aproape de Dunăre. (...)Spre răsărit începe adevărata câmpie uscată, netedă, cu puţine văi, fără păduri – Bărăganul acoperit cu grâne.(...)marea câmpie a oferit poporului român bogate resurse forestiere, vânat, păşunat şi soluri roditoare” I. Popovici, Ferestrele patriei

Păduri de conifere:

„De treci codri de aramă de departe vezi albind

Şi-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint...” M. Eminescu, Călin

Veşmântul lor pururea verde invită razele soarelui la o plimbare inedită într-o lume mirifică.

Aparent monotone, sobre şi uniforme, aceste păduri dau viaţă piscurilor semeţe ale munţilor.

„Brazii din vârful dealului dinspre apus se ridică foarte negri pe cerul de aur, în care pluteşte un norişor ca o foaie de trandafir. Şi pretutindeni mă împresoară o tăcere şi o răcoare care mă pătrunde, îmi răcoreşte tot trupul, înviorându-l.” S. Mehedinţi, G. Vâlsan

„Stejarul e copacul cel mai înfăţişător al pădurilor(...). Ca unul care trăieşte sute chiar a mia de ani, el e patriarhul codrilor de pe dealuri şi de la poalele munţilor noştri.”

S. Mehedinţi, G. Vâlsan

În scopul evaluării cunoştinţelor elevilor, în urma parcurgerii temelor care cuprind Relieful României, Flora şi fauna României se poate utiliza un alt instrument de stimulare a gândirii şi anume tabelele comparative.

Prin comparaţie se stabilesc asemănările (caracteristicile comune) şi deosebirile (caracteristicile diferite) dintre obiecte, procese sau fenomene. În realizarea comparaţiilor, se folosesc criterii:culoarea, forma, densitatea, lungimea etc. ⁴   efectuarea de comparaţii constituie unul dintre elementele componente ale proceselor cognitive superioare şi permite elevilor să stabilească relaţii.

Prezint un astfel de tabel comparativ în cadrul căruia am înlocuit termenii pereche cu fragmente din lecturi geografice, elevii având sarcina să descopere termenii evidenţiaţi cu ajutorul lecturilor şi apoi să stabilească asemănările şi deosebirile.

Evidenţierea achiziţiilor de cunoştinţe şi abilităţi dobândite, precum şi valoarea acestora se poate realiza cu ajutorul rebusurilor geografice şi a fişelor de lucru care să evidenţieze caracterul creativ al elevilor

Oricare ar fi momentul lecţiei sau tipul de lecţie, utilizarea lecturilor geografice se dovedesc a fi eficiente, orientând elevul către o învăţare activă, asigurând procesului învăţării o bază perceptivă şi documentară de calitate, sprizinind cunoaşterea realităţii complexe.

Copiii sunt orintaţi către lectură, sunt determinaţi să folosească biblioteca din dotare, pe cea din şcoală sau orăşenească, să selecteze materialele cele mai potrivite, să utilizeze calculatorul, internetul devenind auxiliare didactice, exemplificând, subliniind şi fixând spusele învăţătoarei. Asocierea fragmentelor geografice cu imaginea potrivită, găsită de exemplu pe o pagină de internet, aduce în faţa elevului realitatea înconjurătoare.

Pe măsura acumulării şi utilizării anumitor deprinderi de studiu, printre care şi cele menţionate mai sus, copiii dobândesc auto-controlul asupra propriei învăţări. Odată atins nivelul de autocontrol şi prin obţinerea rezultatelor dorite, se ajunge la autoeficacitate, care creşte valoarea motivaţională a procesului de învăţare.

Bibliografie:

Anton, M., Lecturi geografice pentru copii, Editura Pim, Iaşi, (2007)

Bocoş. M, Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Editura Casa, (2003), Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca

Dulamă, M.E., Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, (2002)

*** - Lecturi istorico – geografice antologie de texte pentru clasele II – IV, Editura

Aramis, Bucureşti,1998

Mehedinţi, S., Vâlsan, G. ,Lecturi geografice, Editura Albatros, Bucureşti, (1973)

Mihăilescu, V. ,Lecturi geografice, Editura Albatros, Bucureşti, (1974)

Mihăilescu, C., Piţilă, T. ,Geografie, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, (2006)

Nicola, I., Pedagogie, E.D.P., Bucureşti

Vâlsan,G., Descrieri geografice,Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, (1964)

Vâlsan, G., Opere alese, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, (1971)

Vlahuţă, A., România pitorească, Editura Tineretului, Bucureşti, (1967)

1   Nicola,I. Pedagogie, E.D.P., Bucureşti

 2   Steele, J.L., Meredith, K., Temple, C.(1998), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Editura Clusium, Cluj-Napoca

3   Nicola,I.(2002) Pedagogie, E.D.P., Bucureşti

4   Dulamă, M.E.(2002), Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca